16,018 matches
-
făcut cu râșnița, dar trebuie să fi existat și mori, deși pentru teritoriul de la est de Carpați nu avem documente în acest sens, așa cum avem pentru țara Românească Muntenia, de la mijlocul secolului al XIII-lea. Deși cantitățile de cereale, în special grâu, obținute de pe micile suprafețe cultivate erau modeste, avem dovezi, pentru mijlocul secolului al XIV-lea că o parte dintre cerealele cultivate în sudul Moldovei erau exportate prin porturile de la Marea Neagră (Cetatea Albă), pentru aprovizionarea Constantinopolului. Cantitățile de cereale erau mici
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
pentru munca în agricultură era plugul din lemn cu cuțit de fier. Se folosea atât plugul greu pentru desțelenire, trasă de patru boi, cât și un plug ușor pentru terenuri afânate, tot din lemn, cu ramă de fier. Se cultiva grâul, secara, orzul, ovăzul, hrișca, meiul, bobul, lintea, mazărea, varza, ceapa, usturoiul, vița de vie și pomii fructiferi. Dintre cereale, grâul se cultiva, până târziu, la deschiderea piețelor externe, în cantități mici, pentru nevoile proprii, predomina meiul, o cereală „plodoasă”, foarte
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
de patru boi, cât și un plug ușor pentru terenuri afânate, tot din lemn, cu ramă de fier. Se cultiva grâul, secara, orzul, ovăzul, hrișca, meiul, bobul, lintea, mazărea, varza, ceapa, usturoiul, vița de vie și pomii fructiferi. Dintre cereale, grâul se cultiva, până târziu, la deschiderea piețelor externe, în cantități mici, pentru nevoile proprii, predomina meiul, o cereală „plodoasă”, foarte productivă, din care se făcea o fiertură, fie ca boabe, fie transformate în făină. Acea fiertură de mei, care căpăta
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
sunt cerute pe piețele europene. Prin porturile Galați și Brăila, produsele românești ajung pânăă în Anglia și Franța. După 1830 începe construcția flotei românești. Primul vasă românesc, sub pavilion național, a descărcat la Constantinopol, în 1834, 100 de tone de grâu. Mărfurile de pe piața internă erau cumpărate de negustori prin bâlciuri , iarmaroace și târguri, care apoi erau exportate. Exportul șărilor Române consta mai alesă în bovine, cai, oi, lemn de construcție și cereale. În deceniul al V-lea din secolul al
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
care apoi erau exportate. Exportul șărilor Române consta mai alesă în bovine, cai, oi, lemn de construcție și cereale. În deceniul al V-lea din secolul al XIX-lea, se produce o schimbare în producția și comerțul românesc: exportul de grâne întrece ca valoare exportul de vite. Între 1843-1847 comerțul Moldovei a crescut de la 26 milioane la 52 de milioane lei. Portul Galați a cunoscut o dezvoltare apreciabilă: în 1833 a primit 236 vase străine, iar în 1847, 1064 vase comerciale
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
milioane la 52 de milioane lei. Portul Galați a cunoscut o dezvoltare apreciabilă: în 1833 a primit 236 vase străine, iar în 1847, 1064 vase comerciale. Tot în această perioadă s-a introdusă în cultură orzul de toamnă și în locul grâului „arnăut” de primăvară, s-a introdusă grâul de toamnă, cu o producție mai mare. Grâul românescă cerut la export i-a determinat pe proprietari să mărească suprafețele cultivate cu grâu, diminuând astfel loturile de folosință date țăranilor, a crescut și
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Galați a cunoscut o dezvoltare apreciabilă: în 1833 a primit 236 vase străine, iar în 1847, 1064 vase comerciale. Tot în această perioadă s-a introdusă în cultură orzul de toamnă și în locul grâului „arnăut” de primăvară, s-a introdusă grâul de toamnă, cu o producție mai mare. Grâul românescă cerut la export i-a determinat pe proprietari să mărească suprafețele cultivate cu grâu, diminuând astfel loturile de folosință date țăranilor, a crescut și numărul zilelor de clacă după introducerea Regulamentelor
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
a primit 236 vase străine, iar în 1847, 1064 vase comerciale. Tot în această perioadă s-a introdusă în cultură orzul de toamnă și în locul grâului „arnăut” de primăvară, s-a introdusă grâul de toamnă, cu o producție mai mare. Grâul românescă cerut la export i-a determinat pe proprietari să mărească suprafețele cultivate cu grâu, diminuând astfel loturile de folosință date țăranilor, a crescut și numărul zilelor de clacă după introducerea Regulamentelor Organice (iulie 1831 în țara Românească, iar în Moldova
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
s-a introdusă în cultură orzul de toamnă și în locul grâului „arnăut” de primăvară, s-a introdusă grâul de toamnă, cu o producție mai mare. Grâul românescă cerut la export i-a determinat pe proprietari să mărească suprafețele cultivate cu grâu, diminuând astfel loturile de folosință date țăranilor, a crescut și numărul zilelor de clacă după introducerea Regulamentelor Organice (iulie 1831 în țara Românească, iar în Moldova la 1 ianuarie 1832). Deși Regulamentele Organice prevedeau, ca și alte reglementări ale raporturilor dintre
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
călcați de copitele cailor pânăă funia se strângea la par, după care se mergea în sensă invers, operația repetându-se pânăă ce toate boabele erau desprinse de spic. Boabele erau strânse lângă stâlpul central și operația se repeta. Când tot grâul era treierat, urma vânturatul, prin care se îndepărta pleava, apoi se ciuruia pentru a se îndepărta resturile de pământ și tot ce însemna „corp străin”. După instalarea regimului comunist, țăranii au fost obligați să adune grâul, orzul, ovăzul la aria
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
se repeta. Când tot grâul era treierat, urma vânturatul, prin care se îndepărta pleava, apoi se ciuruia pentru a se îndepărta resturile de pământ și tot ce însemna „corp străin”. După instalarea regimului comunist, țăranii au fost obligați să adune grâul, orzul, ovăzul la aria organizată special: se treiera cu batoza purtată de un tractor, de la arie se luau cotele statului și, dacă mai rămânea ceva, lua și țăranul acasă. Și la aria organizat de boierii Sterian, cei care au adusă
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
recolte și pentru consumul propriu și pentru vânzare. La toate familiile țărănești din Moldova, fie răzeși, fie clăcași, predomina consumul de mămăligă; pâinea se cocea de sărbători, iar la cei bogați, și în fiecare săptămână. Din cauza consumului intern redusă de grâu, care mergea la export, s-a creat un mit în legătură cu „România, grânarul Europei”, repetat de neștiutori și acum, pe la televizor. România nu producea decât 3% din grâul necesar Europei. La începutul secolului al XIX-lea, un domnitor fanariot ca Alexandru
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
iar la cei bogați, și în fiecare săptămână. Din cauza consumului intern redusă de grâu, care mergea la export, s-a creat un mit în legătură cu „România, grânarul Europei”, repetat de neștiutori și acum, pe la televizor. România nu producea decât 3% din grâul necesar Europei. La începutul secolului al XIX-lea, un domnitor fanariot ca Alexandru Moruzi se interesa de dezvoltarea economică a țării și, prin „Condica liuzilor”, înregistra populația birnică, arătând și principala ocupație a locuitorilor: „lucru pământului, vii, pomăt, creșterea vitelor
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
cultivat cu porumb, nu ajungea de la o recoltă la alta. O statistică realizată pentru anul agricol 1890-1891 lasă să se întrevad situația, dacă nu dramatică, cel puțin nesatisfăcătoare, pentru gospodăria țărănească din comuna Filipeni. Se impune precizarea că soiurile de grâu și, în special, de porumb erau slab productive. Se cultiva cu precădere soiul cincantin, porumb adusă din nordul Italiei, cu bobul mică și cu perioada de vegetație mai scurtă, bun la gust, dar cu producții de maximum 1200 kg/ha
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
slab productive. Se cultiva cu precădere soiul cincantin, porumb adusă din nordul Italiei, cu bobul mică și cu perioada de vegetație mai scurtă, bun la gust, dar cu producții de maximum 1200 kg/ha. Dacă producțiile medii la ha la grâu era mai mare pe proprietățile boierești, se datora lucrărilor agricole mai bune, în primul rând a 200 arăturii, mai adâncă, făcută cu un plug greu, trasă de 4 sau chiar 6 boi. Se folosea grapa de fier care sfărâma bulgării
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
fost „purtată” de Ionel șarălungă care locuia în Rusești. Capacitatea acestor mori era destul de mare, iar durata lor de funcționare s-a întinsă pe mai multe decenii. În 1944, în timpul războiului, morile din comuna Filipeni au măcinat următoarele cantități de grâu și porumb, pentru care au reținut și încasat 10% uium (venitul morii și morarului, măsurat cu o unitate de capacitate numită mertic): 1. Moara lui Vasile șarălungă - 2.000 kg grâu și 10.000 kg porumb 2. Moara lui Emilian
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
morile din comuna Filipeni au măcinat următoarele cantități de grâu și porumb, pentru care au reținut și încasat 10% uium (venitul morii și morarului, măsurat cu o unitate de capacitate numită mertic): 1. Moara lui Vasile șarălungă - 2.000 kg grâu și 10.000 kg porumb 2. Moara lui Emilian Gurău 4.500 kg grâu și 11.000 kg porumb 3. Moara lui C. șarălungă - 2.500 kg grâu și 10.000 kg porumb 4. Moara lui D-tru Cojocaru - 1.500
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
au reținut și încasat 10% uium (venitul morii și morarului, măsurat cu o unitate de capacitate numită mertic): 1. Moara lui Vasile șarălungă - 2.000 kg grâu și 10.000 kg porumb 2. Moara lui Emilian Gurău 4.500 kg grâu și 11.000 kg porumb 3. Moara lui C. șarălungă - 2.500 kg grâu și 10.000 kg porumb 4. Moara lui D-tru Cojocaru - 1.500 kg grâu și 9.000 kg porumb 55 Aceste mori au funcționat și după
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
de capacitate numită mertic): 1. Moara lui Vasile șarălungă - 2.000 kg grâu și 10.000 kg porumb 2. Moara lui Emilian Gurău 4.500 kg grâu și 11.000 kg porumb 3. Moara lui C. șarălungă - 2.500 kg grâu și 10.000 kg porumb 4. Moara lui D-tru Cojocaru - 1.500 kg grâu și 9.000 kg porumb 55 Aceste mori au funcționat și după instalarea regimului comunist, prilej de nesfârșite abuzuri ale unor organe de partid și de
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
10.000 kg porumb 2. Moara lui Emilian Gurău 4.500 kg grâu și 11.000 kg porumb 3. Moara lui C. șarălungă - 2.500 kg grâu și 10.000 kg porumb 4. Moara lui D-tru Cojocaru - 1.500 kg grâu și 9.000 kg porumb 55 Aceste mori au funcționat și după instalarea regimului comunist, prilej de nesfârșite abuzuri ale unor organe de partid și de stat locale, care condiționau dreptul de măcinat de îndeplinirea unor obligații: achitarea cotelor obligatorii
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
evului mediu și pânăă în prima jumătate a secolului al XIX-lea au avut o economie închisă. Puține dintre produsele gospodăriei țărănești luau drumul pieții Constantinopolului. șările Române, fiind chelerul (magazia de provizii) Imperiului Otoman, cu oi, seu, unt, orz, grâu, cai, vite de povară, o parte din produse luau calea exportului, la care participau și țăranii. Mari turme de vite, din braniștile domnești, mănăstirești și boierești ajungeau pe piețele Europei. Se exportau mari cantități de brânză burduf, unt, pastramă, alte
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
tot în sediul școlii. Procesele-verbale din această perioadă consemnează și activitățile de lucru manual, pentru confecționat ciorapi și mănuși pentru soldați. La Căminul Cultural, unde era președinte D. Arbureanu, s-au colectat 1063 kg porumb, 114 kg fasole, 86 kg grâu și 880 lei. S-au trimisă pentru soldați 22 flanele, 14 perechi de ciorapi, 6 perechi mănuși de lână. Se trimiteau obiecte de îmbrăcăminte și de la Legiunea de Jandarmi Bacău și prin Cercul de recrutare. După terminarea războiului, școala și
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
dacă acel Muscă era pestriț la mațe, putea s-o încurce rău, dar se vede treabă că și el știa prea bine adevărul. După ce a trecut foametea, au început cotele impuse gospodăriei țărănești, și așa sărăcită de război. Cota de grâu din Lunca a fost depozitată într-o sală de clasă, altă sală era ocupată cu o scenă pentru spectacolele Căminului Cultural. Rămăsese numai o sală de clasă, cea veche de pe vremea lui Cârlănescu și Sterian, încât a fost foarte greu
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
clasă, cea veche de pe vremea lui Cârlănescu și Sterian, încât a fost foarte greu pentru funcționarea școlii în anul școlar 1947-1948. Unde și cum ar fi încăput sute de elevi în două săli de clasă, deoarece sala ocupată cu depozitarea grâului s-a eliberat în mai 1948. și mai grea a fost îmbinarea dintre tradiția școlii românești și „mărețul exemplu” care era școala sovietică. În locul claselor complementare (V-VII) de la învățământul primar, a fost introdus, chiar din 1945, gimnaziul unic, ca
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
-a de la data de 8 ianuarie cor. În general, copiii se prezint curați, sănătoși și vioi. Dl învățător Arbureanu este președintele Căminului Cultural din localitate. A colectat pentru ajutorul de iarnă 1.063 kg porumb, 114 kg fasole, 86 kg grâu și 880 lei. S-au trimisă pentru răniți 22 flanele, 14 perechi ciorapi și 6 perechi mănuși de lână, prin Căminul Cultural. Prin Legiunea de Jandarmi Bacău s-au trimis, tot în acest scop, 4 flanele, 4 perechi de ciorapi
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]