2,083 matches
-
nu-l cunoștea pân-ce vărul nu-l striga... Cînd era la cap de punte gloanțele l străpung în frunte, Prin inimă și ficat. Și Budac jos a picat Lâng-o salce răsturnat. Și cădea Budac, cădea alăturea cu valea Și grăia plin de durere :-«Mulțumescu-ți ție vere, Că eu rău nu am făcut, făr-bine cât am putut. Am luat de la bogați de am dat la cei săraci. Frunză verde izmă creață, când s-a făcut dimineață, Adânc mormânt îi săpară, feciorii
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
Sebastian. A avut parte, absolut meritat, de un box-office generos, au comentat-o mai toate condeiele avizate și, iată, produce reverberații târzii: la ed. "Cartea românească" se publică varianta dramatizată de basarabeanul D. Crudu, intitulată "Steaua fără... Mihail Sebastian". Adevăr grăiește titlul: cartea-i fără... Sebastian. Din câteva pricini, între care de departe străluce o dilematică întrebare: ce, cât și cum se poate naviga alături de realul fixat într-un jurnal, în numele postmodernismului a-toate-justificator? Sigur că se poate ficționa și pe marginea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
doi răcniră Minciuni creștine, spui minciuni ! . Nimic nu v-a putut aduce Că n-a avut un pic de har. Murind între tâlhari pe cruce Iisus n-a fost decât tâlhar. Și pentru ca minciuni de-acestea Să nu mai poți grăi și mâine Noi credem că mai bine este Să mori și tu acuma, câine!”. Și-nfuriați peste măsură Smulgând din brâu cuțite-n sus Se repeziră plini de ură La cel care credea-n Iisus. Dar în aceeași clipă, iată
ADRIANA Cuvinte din iarna vie?ii by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83160_a_84485]
-
să mă fixez într-un alt oraș, la un alt Institut Pedagogic. Am și găsit un post similar, potrivit, la aceeași disciplină, la Sibiu. Când i-am mărturisit intenția unui prieten un medic, care venea pe la mine acesta mi-a grăit fără înconjur: Dragul meu: omul e ca și pomul. Are vârsta și sezonul când se prinde sigur. Când copacul e deja mare, mai puține șanse are... Dumitale ești la Suceava de-aproape 10 ani. Ți-ai format deja mulți cunoscuți
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
geanta pe care o avea lângă scaun, o sticluță bondoacă de Teacher's. Și, cerându-ne câteva păhărele, a turnat în ele din licoarea chihlimbarie. Și, într-un târziu, după ce-a ridicat păhăruțul și-a ciocnit cu fiecare, a grăit, ca și când s-ar fi scuzat: Bre! Oameni dragi! Eu venisem să vă întâlnesc... Să vă mulțumesc! C-ați fost alături de noi... Că ne-ați dat o mână de ajutor... C-a ieșit totul cum gândeam. De altfel, aș vrea să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
dus amândoi la Bițu. Nici n-am sunat. Aveam și noi o cheie. Sosise de câteva minute de la spital. I-am prezentat condoleanțe, plângând. Ne-a privit, oarecum absent, împietrit. Ne-a servit cu un rom jamaican, apoi ne-a grăit: Dragii mei! Gata-i cu plânsul! Morții cu morții, viii cu viii! N-avem vreme de bocit! Veruța, tu ia stiloul și scrie pe hârtie tot ce ne trebuie. Iar tu, măi frate, cheamă-i pe cei de la Câmpulung. Spune
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
Sunt din nou la un ceremonial de înmormântare. Se recită, pe două voci, Cântecul de despărțire. Rubedeniile și prietenii se adresează mortului, luându-și rămas bun de la el prin acest dialog solemn: - Ridică, ridică gene la sprâncene, buze subțirele, să grăiești cu ele. Cearcă, dragă, cearcă, cearcă de grăiește de le mulțumește la străini, la vecini. Cui a făcut bine De-a a venit la tine, Că ei și-au lăsat Hodina de noapte Și lucrul de ziuă. - Eu nu pot
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
Se recită, pe două voci, Cântecul de despărțire. Rubedeniile și prietenii se adresează mortului, luându-și rămas bun de la el prin acest dialog solemn: - Ridică, ridică gene la sprâncene, buze subțirele, să grăiești cu ele. Cearcă, dragă, cearcă, cearcă de grăiește de le mulțumește la străini, la vecini. Cui a făcut bine De-a a venit la tine, Că ei și-au lăsat Hodina de noapte Și lucrul de ziuă. - Eu nu pot, nu pot Nu pot să grăiesc Să le
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
cearcă de grăiește de le mulțumește la străini, la vecini. Cui a făcut bine De-a a venit la tine, Că ei și-au lăsat Hodina de noapte Și lucrul de ziuă. - Eu nu pot, nu pot Nu pot să grăiesc Să le mulțumesc Mulțumi-le-ar Domnul, Că eu nu li-s omul. Ieri de dimineață, Mi s-a pus o ceață, Ceață la fereastră, Și-o corboaică neagră, Pe sus învolbând, Din aripi plesnind, Pe min’ m-a plesnit
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
Ieri de dimineață, Mi s-a pus o ceață, Ceață la fereastră, Și-o corboaică neagră, Pe sus învolbând, Din aripi plesnind, Pe min’ m-a plesnit Ochi a-mpănjenit Fața mi-a smolit, Buze mi-a lipit. Nu pot să grăiesc, Să le mulțumesc. Mulțumi-le-ar Domnul, Că el mi-a dat somnul, Mulțumi-le-ar sfântul, Că el mi-a luat gândul. M-au marcat elementele poetice prin care se exorcizează prezența morții, ca și personificarea acesteia în „corboaică
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
acordă viața veșnică. La Cina cea de Taină Hristos a făcut cunoscut sacrificiul euharistic și puterea sa răscumpărătoare (Marcu 14, 24-25)76: "Beți dintru acesta toți; acesta este Sângele Meu, al Legii celei noi, care pentru mulți se varsă. Adevărat grăiesc vouă că de acum nu voi mai bea din rodul viței până în ziua aceea când îl voi bea din nou, în împărăția lui Dumnezeu"77. Ceremonia euharistică (de la grecescul eukharistia, "recunoștință") are drept centru taina transsubstanțierii: pentru catolici, potirul împărtășaniei
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier () [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
o știință și o zeitate după cantitatea (și calitatea) împrumuturilor conceptuale pe care acestea le furnizează altor științe sau limbajului cotidian. În felul acesta putem descoperi sub dominația cărui punct de vedere ne aflăm. Cum știm despre ce nu putem grăi? Să fie aceasta una din formele de expresie care dă seama de limitele rostirii noastre? Cred că, pe un anumit interval, există o suprapunere între nerostit și ne-rostibil, pe seama lui încercându-și (și încurcându-și) talentul artiștii, unul din semnele
„Citeşte-mă pe mine!”. Jurnal de idei by Viorel Rotilă () [Corola-publishinghouse/Science/914_a_2422]
-
care o tratează ca pe un egal al său (I Regi 1, 4-8; II Regi 4, 8-24). Lipsa de respect față de părinți era un mare păcat și ca urmare foarte condamnabil din punct de vedere legal Astfel: „Cel ce va grăi de rău pe tatăl sau pe mama sa, acela să fie omorât” (Ieșirea, 21, 17). C u toată autoritatea capului de familie, judecata se făcea de către bătrânii cetățeni. Se asemenea era pedepsit cu moartea și cel care își lovea părinții
Rolul familiei în asistenţa social - pastorală a copiilor abandonaţi by Adriana Nastasă () [Corola-publishinghouse/Science/91710_a_93179]
-
amu de vrăjmașul mieu în deșert, de să mâne amu dracul sufletul mieu și să ajung și să calce în pămînt viața mea și slava mea în țărână bagă! (CP1.1577: 8r-v) b. Să cu limbi omenești și îngerești așu grăi, și dragoste n'așu avea, fire-așu ca o arame sunându, sau ca un glasu de clopotu răsunându (CC2.1581: 337-338) (3) a. Când ară fi murit Vela, domni-se în locul lui Iovav (PO.1582: 125) b. Și Domnezeu iară se
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
și-n ceastă zî de astăz aispodobitu-ne cereștiloru-Ț și fără moarte taine (DDL.1679: 99) d. Doamne Dumnezăul nostru, Carele ai ziditu-ne și ne-ai adus în viața aceasta (DDL.1679: 113) e. Iară când veni împlutura vremilor, ai grăitu-ne cu Sângur Fiiul Tău (DDL.1679: 123) (26) a. și i-ai mântuitu-i-ai(PH.1500−10: 16v) b. cungiurară me și se adunra-se cu menre (PH.1500−10: 95v) c. Griji me luatu-me-au de greșiții ce lasă
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
porunci îngerilor săi de tine și spre mâni lua-te-vor să nu cândva poticnești de piatră piciorul Tău (NT.1648: 5v) (41) a. numai să ne ară arăta un prilej (DÎ.1600: XXXVI) b. Săcu limbi omenești și îngereștiașu grăi(CC2.1581: 337) c. să ai fi îngrădit cu foc (MC.1620: 137v) În cele ce urmează, ne vom referi în mod sistematic la să subjonctival. În ce privește poziția lui să față de marcatorul de negație propozițională nu, analiza exhaustivă a documentelor
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
cu duhul svânt iată împărățesc până în vecie (FT.1571−5: 2r) f. Și afle aiasta scrisoare a mea sănătoș pre domeavoastră (DÎ.1600: CXIV) g. Cându-l aduc cumetrii pruncul înaintea popeei zică popa așa: (CM.1567: 255r) h. Acicea popa grăiască (CM.1567: 256r) i. După aceaia întreabe numele porobocului și, botezându-l, zică așa (CM.1567: 257r) j. Spinii și pălămida creascăție și să mănânci iarba câmpilor! (CM.1567: 262r) k. Deci cei ce sânt cu adevărat ortodocși, și dacă
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
româna modernă (v. §III.2.4). După cum se poate observa din exemplele de mai jos, topica VOS, care presupune deplasarea argumentului intern la stânga subiectului în periferia internă propozițională (periferia vP) (VSO --> VOiSti) este atestată în vechile texte românești: (53) a. [Grăi-va]V [adevăru]Oîntr-înrima sa [carele nu prilăsteaște cu limba sa]S (PH.1500−10: 9v) b. [Luat-au]V [pre voi]O [Tatăl]Sîn mila lui (CC1.1567: 11v) c. Și-[au tocmit]V [oștile]O [Ieremia vodă]Sasupra
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
de celălalt fel, cu non-inversiune precedând inversiunea, este de asemenea astestată, însă mai rar (v. și Croitor 2014; Zafiu 2014) (85). (83) a. întoarce-se-vor și sfii-se-vor vârtos currundu (PH.1500−10: 4v) b. Povesti-vor și grăi-vor nedereptatea (PH.1500−10: 79v-80r) c. toate lucrurile beseareciei și împărăteștile turbură-se și răsipescu-se (CC2.1581: 13; Croitor 2014) d. Cerșut-au 2 000 de pedestri, 2 000 de călăraș, și sântu; ce, cum veri zice, sta-vor au
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
de trupul miu și nerămâindu nime de noi, nici frate, nici nime, fără numai nepotu-miu Anghel din Olănești, socotit-am dintru in[i]ma mea și am dat toată partea mea de moșie din Sărăcinești (DÎ.1594: X) b. Adevăr grăesc voao căveni-vor toate acestea spre neamul acesta (NT.1648: 31r) c. aciia corabiile înnoată, zmeul aceala cefapt-ai să-și bată gioc de-nsul (CM.1567: 235v) d. e când putredirea aceasta îmbrăca-se-va întru fără putredire, atunce se va împlea
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
acestora la (Spec,)FINP (99). A se observa și alternanța între subjonctivul fără să și subjonctivul cu să în interiorul aceleiași fraze (99c) și structura spațiului preverbal al subjonctivului fără să (verbul este precedat de constituenți focalizați). (99) a. Acicea popa grăiască (CM.1567: 256r) b. Cându-l aduc cumetrii pruncul înaintea popeei zică popa așa: (CM.1567: 255r) c. Spinii și pălămidacreascăție și să mănânci iarba câmpilor! (CM.1567: 262r) d. să rugăm pre miloste lui, fie cu noi svânta troiță (FT
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
voao că cine și-ară lăsa muiarea lui fără vină de curvie face-o pre ia curvă și cine o ară lua lăsată curveaște (NT.1648: 7v) p. Că cu ce giudecată veți giudeca, giudeca-vă-veți (NT.1648: 9r) q. Adevăr grăesc voao căveni-vor toate acestea spre neamul acesta (NT.1648: 31r) Mai rar, structurile inversate apar în subordonate circumstanțiale (112) și, foarte rar, în propoziții relative (113) (v. Zafiu 2014 pentru o discuție detaliată a circumstanțialelor condiționale): (112) a. Atunce cânduîntoarce-se-va
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
închine lui (CC1.1567: 21v) d. Derept aceaia, mă tem cum acel nărod de jidovivădi-ne-vor și pre noi vor osîndi și ne vor certa înaintea lu Dumnezeu și înaintea lumiei a toată la zioa de judecare (CC1.1567: 80v) e. Grăiesc amu voao că nici unul de acei bărbați chemațigusta-vor de cina mea (CC1.1567: 145r) f. Ferice (de) milostivii, că aceiamiluițifi-vor (CC1.1567: 122v) (118) a. Multe și de toate năravuriledăruit-au noao Dumnezeu să lucrămu, cineșu spăseniei sale (CC2.1581: 422
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
sub formă de ceață și nori, ca un corp ceresc care făcea un circuit din aer, ca apa potabilă, ca Tora, și din nou ca apa și iarăși apă: "Ascultați lauda Înțelepciunii din gura ei (...) (24:1) Eu sunt cuvântul grăit de cel Preaînalt, Eu am acoperit pământul ca o ceață. Sălașul meu e în ceruri; Tronul meu era pe nori. Eu am purces prin ceruri Și am ajuns în adâncimile mării. (...) cine va bea de la mine va fi mai însetat
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
care l-a lichidat pe Rasputin. Unii zic că atunci când i s-a cerut abdicarea lui Mihai Hohenzollern, caracterizată de regină ca „un divorț elegant de monarhie”, cei veniți pentru așa o treabă erau înarmați. Eu, unul, nu cred. Adevăr grăit-a poporul: „pe cine nu lași să moară, nu te lasă să trăiești”. Ne-am pricopsit! 29 martie 2006 Legături dialectice Până la condamnarea deplină a comunismului și a securității ca poliție politică, am asistat la o ceartă a contrariilor pentru
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]