3,747 matches
-
așa de puternică, nici constantă. Dacă ar fi fost mai puternică, aș fi putut face ceva în direcția asta chiar acolo, la sinagogă. Mi-aduc aminte că am fost la mânăstirea Neamț și am văzut călugări rugându-se - poate în greacă. Vom mai vorbi despre asta, cred. Era fascinant, dar mult mai exotic decât ceea ce aș fi vrut să fac eu. Deși am trăit acolo, am înțeles abia post festum ceva ce mi-e greu să cred până și acum, și
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2006_a_3331]
-
romanul de tinerețe, neterminat, Geniu Pustiu, apar două personaje simbolice: surorile de o angelică frumusețe, Sofia și Poesis, care, conform notelor marginale ale scriitorului, îl influențează decisiv pe tânărul Ioan, participant la luptele din Transilvania anului 1848 (Sofia = înțelepciune, în greaca veche; Poesis derivă din poein = a crea, a face, tot în limba lui Aristotel). Poesis, ființa feminină „fantastică, voluptoasă, plină de închipuire și vis”, cu „gânduri sclipitoare, dar fără adâncime”, îi induce eroului un mod de percepere a lumii haotic
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
utilizează „pronunția pedantă” a cuvântului filosofie (fără sonorizarea siflantei), colegul său de pagină i-ar fi răspuns (o știu de atunci!) că este în acord cu C. Noica și alții, conform cărora vocabula fusese preluată de cărturarii români direct din greacă, cu mult înainte de adoptarea fonetismului franțuzesc (filozofie). Prin urmare, cred că în epocă existau anumite limite de comunicare între literați, datorate educației, culturii, poate și unei atmosfere (special întreținute) de suspiciune și neîncredere. În plus, am avut impresia că autorul
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
romanul de tinerețe, neterminat, Geniu Pustiu, apar două personaje simbolice: surorile de o angelică frumusețe, Sofia și Poesis, care, conform notelor marginale ale scriitorului, îl influențează decisiv pe tânărul Ioan, participant la luptele din Transilvania anului 1848 (Sofia = înțelepciune, în greaca veche; Poesis derivă din poein = a crea, a face, tot în limba lui Aristotel). Poesis, ființa feminină „fantastică, voluptoasă, plină de închipuire și vis”, cu „gânduri sclipitoare, dar fără adâncime”, îi induce eroului un mod de percepere a lumii haotic
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
utilizează „pronunția pedantă” a cuvântului filosofie (fără sonorizarea siflantei), colegul său de pagină i-ar fi răspuns (o știu de atunci!) că este în acord cu C. Noica și alții, conform cărora vocabula fusese preluată de cărturarii români direct din greacă, cu mult înainte de adoptarea fonetismului franțuzesc (filozofie). Prin urmare, cred că în epocă existau anumite limite de comunicare între literați, datorate educației, culturii, poate și unei atmosfere (special întreținute) de suspiciune și neîncredere. În plus, am avut impresia că autorul
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
a mișcării")55. Primul element al compusului provine, așadar, din forma de genitiv a etimonului grecesc (aplicată, probabil, și prin analogie cu photographie). Deși segmentarea ulterioară a compusului pare a fi corectă, deoarece cinéma ar corespunde formei de nominativ din greacă, este îndoielnic că autorii fragmentării au recunoscut această formă a etimonului grecesc într-un compus care a fost creat de la forma de genitiv; este cert, pe de altă parte, că nu puteau identifica nici secvența omisă, tographe, care nu înseamnă
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
unui grup sintactic stabil se pot suda, dând naștere unor cuvinte compuse" (idem, p. 9). Proporția cuvintelor compuse în raport cu aceea a grupurilor sintactice diferă de la o limbă concretă la alta: unele limbi, cum sunt cele germanice, iraniene, turcice, maghiara, sanscrita, greaca veche etc., sunt mai înclinate spre compunere decât altele, așa încât unui cuvânt compus din germană, engleză, turcă sau maghiară, de exemplu, îi corespund, de multe ori, sintagme în alte limbi, ca de pildă în cele romanice 66. Acest lucru înseamnă
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
afirma cu precizie dacă avem a face cu un compus (...) sau cu un grup sintactic stabil" (FCLR I, p. 17). De altfel, formarea compuselor prin sudarea elementelor unor sintagme era un procedeu destul de frecvent și în latină, ca și în greacă: lat. agricultura provine din sintagma agri cultura (~ cultura agri) "cultivarea pământului"; gr. ανθρωποφάγος (> lat. anthropophagus) și gr. φιλóλογος (> lat. philologus) au la bază grupuri sintactice echivalente cu rom. mâncător de oameni, respectiv prieten al vorbelor 90. Este arhicunoscut faptul că
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
elementele de compunere nu pot fi clasate, din punctul de vedere al limbii române, în părți de vorbire", ele au un conținut semantic "caracteristic pentru partea de vorbire căreia i-au aparținut (...) în limba de origine" (adică mai ales în greacă sau în latină): "majoritatea țin de adjectiv (...) și de substantiv (...), mai puține de verb (...) și de numeral (...) și foarte puține de alte părți de vorbire: pronume (...), adverbe (...), conjuncții" (FCLR I, pp. 25-26). Detașarea lor cu înțelesul întregului compus le plasează
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
pl. lui vânăt, de exemplu din genunchi vineți); magh. ramasica "lemne de foc mărunte rămase în pădure", cf. rom. rămășiță; magh. ramasz ~ ramaz "butuc, buștean", cf. rom. rămas; magh. sztárpa "pleavă de cereale", cf. rom. stearpă (femininul adjectivului sterp). * Latină < greacă: lat. zodiacus (> fr. zodiaque, it. zodiaco, rom. zodiac) "zonă circulară a sferei cerești în care se află constelațiile corespunzătoare lunilor anului" < ngr. [κύκλος] ζωδιακός "idem" (κύκλος "cerc", ζώδιον "zodie, constelație zodiacală"). Exemplele de mai sus, împrumutate prin condensarea unor termeni
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
neutru în urma izolării sale, cu sensul "bere preparată din grâu", din compusul Weizen[bier] "idem" (Bier s.n. "bere"); ceea ce s-a întâmplat în latină, unde unele cuvinte condensate au rămas la forma cazuală din sintagmă, nu are loc și în greacă, limbă în care determinantul substantival la genitiv, odată condensat, revine la nominativ: ngr. πληροφορίες "birou de informații" (literal: "informații") < [γραφείο] πληροφορίας. Aglutinația, în cursul condensării, a prepoziției și modificatorului substantival menținut se întâmplă extrem de rar: lat. *aboculis "orb" < [orbus] ab
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
ceh. = ceh(ă) cf. = confer (= compară cu...) dan. = danez(ă) der. = derivat dial. = dialect(al) drom. = dacoromân engl. = englez(ă) esp. = esperanto est. = eston(ă) f. = feminin finl. = finlandez(ă) fr. = francez(ă) friul. = friulan(ă) germ. = german(ă) gr. = greacă, grecesc irom. = istroromân(ă) isl. = islandez(ă) i.sp. = iudeospaniol(ă) it. = italian(ă) înv. = învechit lad. = ladin(ă) lat. = latin(ă) lit. = literar litn. = lituanian(ă) loc. = locuțiune m. = masculin magh. = maghiar(ă) med. = medieval mod. = modern mong. = mongol
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
140, 181, 203 Kirschblüte, 181, 200 Lastwagen, 181 Ober, 148, 181, 205 Öko, 77, 181, 204 Platte, 181 Psycho, 181, 205 Rad, 181 Schirm, 92, 93, 181 Schwarz, 138, 181, 203 Weizen, 31, 92, 93, 181, 192, 202 Winkel, 181 Greacă εισιτήριο, 182 ντους , 182 πληροφορίες, 182, 202 Istroromână albire, 171 Italiană birra, 131 coca, 125, 190, 197 colonia, 160 fiasco, 144 fritto, 204 macinato, 177, 204 notes, 107, 122, 129, 161, 177, 191, 202 periodico, 161 terza, 141, 142, 177
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
crearea compuselor cu teme de origine greco-latină, astăzi internaționalizate. 91 Toate compusele tematice românești au o structură care, deși nu se supune regulilor proprii de formare a grupurilor de cuvinte, ci unor reguli aplicate în alte limbi (în special în greacă), este, prin definiție, corect construită din punct de vedere sintactic, de vreme ce locul pe care îl ocupă temele și modul de legătură cu celelalte elemente sunt precizate chiar în descrierea raporturilor sintactico-semantice interne din compusele de acest fel, care "sunt, în
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
ghid simbolic. În concluzie, schimbarea este transcendere de condiție, iar aceasta se realizează prin izolarea întregitoare și prin "inactivarea" vechii condiții, demers efectuat de conștiința de sine ca activitate a minții. Ea inversează o ordine cauzală pe care înțelepciunea antică greacă o plasa la nivelul alchimiei sufletului omenesc ("Empedocle spune doar că mintea omului se schimbă după cum se schimbă și starea lui"41), indicând o modificare de stare generată de intervenția conștiinței, adică subordonând dinamica interioară factorului decizional suprastructural. Ea răspunde
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
trebuie să tindă să-i facă pe ceilalți să priceapă că este ironie, că seriozitatea sa nu e serioasă. Altfel stau lucrurile cu marea ironie. Dar înainte de a o cerceta, trebuie să întîrziem puțin asupra istoricului noțiunii de ironie. În greaca uzuală și în gîndirea elină, noțiunea a suferit schimbări remarcabile, arătate într-un mod interesant de Ribbeck (Uber den Begriff des εζρων, "Rheinisches Museum", serie nouă, XXXI, p. 386). Cuvîntul apare prima oară, în Norii lui Aristofan, ca o insultă
Humorul ca sentiment vital by Harald Hőffding () [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
probabil proprietăți psihotropice, chiar psihedelice. Elixirul zeului Sôma purta numele de Vêna. Din Vêna (iubit în sanscrită) se desprind substantivele care denumesc vinul în marea majoritate a limbilor popoarelor caucaziene ale Europei: astfel s-a întâmplat în rusă (vino), în greacă (woinos apoi oinos), în latină (vinum), în italiană și spaniolă (vino), în portugheză (vinho), în germană (wein), în engleză (wine) și bineînțeles în franceză (vin). De origine mitică (cap. I), de esență mistică (cap. II), de natură sacră (cap. III
Istoria vinului by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER () [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
-
fel de toiag format din nuiele strânse într-un mănunchi și prinse cu un inel din frunze, ceea ce amintea cu siguranță de tirsul lui Dionisos. Una din ceremoniile Misterelor din Eleusis ilustrează pe deplin simbolistica grâului. În scena "revelației" (în greaca veche epopteia) participantul contemplă în tăcere un bob de grâu. Prin intermediul grâului se aduceau omagii lui Demeter și destinului paralel al sufletului și al grâului, "supuse în același timp tenebrelor înainte de a accede la lumină"19. Revelația (epopteia) este adesea
Istoria vinului by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER () [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
-
înfricoșătoare și îngrijorătoare. În timp ce gloanțele iluminau cerul nocturn și o serie de figuri necunoscute apăreau la Televiziunea Română, imaginea care ne-a rămas în minte a fost una de confuzie, în parte datorată și faptului că nu prea înțelegeam comentariile în greacă de la televizor. În cele din urmă, am reușit să prindem CNN, dar totul a dus la certuri cu cumnatul meu în legătură cu canalul pe care trebuia să-l vedem. El zicea că este mai important să urmărești meciul de fotbal decât
1989-2009. Incredibila aventură a democraţiei după comunism by Lavinia Stan, Lucian Turcescu [Corola-publishinghouse/Science/882_a_2390]
-
ereziile; husită, luterană și calvină, creându-se și dezvoltându-se astfel protestantismul care dorea să reformeze biserica din temelii. La rândul ei biserica de răsărit avea să se desfacă într-o serie de structuri ecleziastice naționale, cunoscute ca patriarhii autocefale: greacă, rusă, bulgară, sârbă, română, poloneză, albaneză, iar după dezbinarea imperiului sovietic fiecare națiune ortodoxă din alcătuirea acestuia își va avea propria structură națională adâncind și mai mult fărâmițarea creștinismului. Toate acestea au lovit puternic în dorința mărturisită de Iisus Hristos
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
evidentă, se numește epigrafie. Dar nu am ajuns încă acolo în studiul domeniului cărții; inscripțiile monumentale nu sînt deloc ușor de mînuit și de transportat. Fără îndoială, primul suport al cărților adevărate a fost pădurea; cuvintele care desemnează cartea în greacă, biblos, și în latină, liber, aveau ca prim sens scoarță de arbore, iar caracterul care desemnează cartea în chineză este sub formă de tăblițe de lemn sau de bambus. Aceasta înseamnă că, în memoria colectivă a popoarelor care au făurit
Istoria cărții by ALBERT LABARRE [Corola-publishinghouse/Science/966_a_2474]
-
cea a hieroglifelor, ci o formă mai rapidă și mai ușoară, mai bine adaptată suportului, hieratica sau scrierea sacerdotală, ceea ce amintește că atelierele de scribi făceau parte din temple; mai tîrziu a venit demotica, scriere și mai simplificată; în sfîrșit, greaca a fost folosită frecvent în timpul perioadelor elenistice și romane și, în secolul al III-lea e.n., a apărut copta, adaptînd caracterele grecești limbii egiptene. Cele mai vechi papirusuri datează de la mijlocul mileniului al III-lea, dar anumite hieroglife ne fac
Istoria cărții by ALBERT LABARRE [Corola-publishinghouse/Science/966_a_2474]
-
cuvîntul lui Dumnezeu. Din această perspectivă, se înțelege de ce s-a păstrat mai puțin literatura profană a Antichității decît literatura creștină a primelor secole; totuși textele clasice nu erau absente. Aproape toate lucrările erau în latină; existau puține texte în greacă sau ebraică; limbile naționale apăreau în cîteva manuscrise, mai adesea în vocabulare și glosare decît în texte. III. Perioada laică 1. Producerea și difuzarea cărții. La sfîrșitul secolului al XII-lea și în cursul secolului al XIII-lea are loc
Istoria cărții by ALBERT LABARRE [Corola-publishinghouse/Science/966_a_2474]
-
turcă, al cărei principal centru era Constantinopolul, îmbină inspirația orientală cu influența bizantină și cu cea a artei italiene din Quattrocento. În Egipt, copții au păstrat vechile tradiții în fața invaziei musulmane. Limba lor derivă din vechea egipteană, cu împrumuturi din greacă; vorbită și scrisă de creștinii din Egipt pînă în secolul al XIII-lea, ea rămîne încă limba lor liturgică; de asemenea, cartea egipteană conține mai ales texte religioase. De o frumusețe aspră și savuroasă, decorarea sa evocă vechile fonduri pictografice
Istoria cărții by ALBERT LABARRE [Corola-publishinghouse/Science/966_a_2474]
-
Italia și au introdus aici cunoașterea limbii grecești. Aici și-au făcut, așadar, apariția caracterele grecești în cartea tipărită, mai întîi prin citate în operele autorilor latini, apoi prin publicarea integrală a autorilor greci în limba lor. După cîțiva ani, greaca s-a răspîndit în afara Italiei. La Paris, Gilles de Gourmont este primul care tipărește texte grecești, 25 de ediții între 1507 și 1517. Introducerile în gramatică și textele clasice se înmulțesc și, din 1525, studierea limbii grecești suscită o admirație
Istoria cărții by ALBERT LABARRE [Corola-publishinghouse/Science/966_a_2474]