2,864 matches
-
I din HOTĂRÂREA nr. 50 din 25 ianuarie 2012 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 78 din 31 ianuarie 2012. (4) Cultele religioase recunoscute oficial în România sunt: ... a) Biserica Ortodoxă Română; ... b) Biserica Romano-Catolică; c) Biserica Română Unită cu Roma (Greco-Catolică); ... d) Biserica Reformată (Calvină); ... e) Biserica Evanghelică Lutherană de Confesiune Augustană (C.A.); ... f) Biserica Evanghelică Lutherană Sinodo-Presbiterială (S.P.); ... g) Biserica Unitariană; ... h) Biserica Armeană; i) Cultul Creștin de Rit Vechi; ... j) Biserica Creștină Baptistă; ... k) Cultul Penticostal - Biserica lui
EUR-Lex () [Corola-website/Law/155573_a_156902]
-
întruniri și inpulsionându-i mereu la acțiune. Presimțind că i se apropie sfârșitul, de față cu prietenii săi devotați, și-a făcut testamentul, care este vrednic să se pună alături de a lui Avram Iancu, cerând totodată să fie înmormântat în cimitirul greco-catolic din Baia de Criș, lângă părinții săi, iar la înmormântarea lui să slujească un preot greco-catolic și unul ortodox. A murit la 3 noiembrie 1933, sărac și fără descendenți, nefiind căsătorit. Chiar și în ultimele clipe ale sale, se gândi
Amos Frâncu () [Corola-website/Science/330665_a_331994]
-
săi devotați, și-a făcut testamentul, care este vrednic să se pună alături de a lui Avram Iancu, cerând totodată să fie înmormântat în cimitirul greco-catolic din Baia de Criș, lângă părinții săi, iar la înmormântarea lui să slujească un preot greco-catolic și unul ortodox. A murit la 3 noiembrie 1933, sărac și fără descendenți, nefiind căsătorit. Chiar și în ultimele clipe ale sale, se gândi la moții lui cei dragi, a căror durere a dus-o cu sine în mormânt. Înainte de
Amos Frâncu () [Corola-website/Science/330665_a_331994]
-
gândi la moții lui cei dragi, a căror durere a dus-o cu sine în mormânt. Înainte de a fi transportat la Baia de Criș, spre pământul acesta stropit cu atâtea suferințe românești, în dimineața zilei de 6 noiembrie, în Catedrala greco-catolică „Schimbarea la față” din Cluj, s-a oficiat un prohod înălțător, la care a participat și Prea Sfinția Sa Episcopul martir Iuliu Hossu, dând mortului ultima binecuvântare arhierească și rostind o înduioșătoare cuvântare de rămas bun. În după-amiaza aceleiași zile cortegiul funerar
Amos Frâncu () [Corola-website/Science/330665_a_331994]
-
pe automobile. Înmormântarea a avut loc în data de 7 noiembrie 1933, când cel ce fusese dr. Amos Frâncu, Tribun al Apusenilor, apărătorul moților, „moștenitorul spiritual” al lui Avram Iancu, fu coborât în sânul de mamă al gliei, în cimitirul greco-catolic din Baia de Criș, la numai câteva sute de pași de gorunul lui Horea și de mormântul lui Avram Iancu. Întreaga presă românească i-a dedicat duioase panegirice. Despre Amos Frâncu marele istoric Nicolae Iorga avea să scrie la moartea
Amos Frâncu () [Corola-website/Science/330665_a_331994]
-
Conform recensământului din 2011, satul Levelek avea de locuitori. Din punct de vedere etnic, majoritatea locuitorilor (%) erau maghiari, cu o minoritate de romi (%). Apartenența etnică nu este cunoscută în cazul a % din locuitori. Nu există o religie majoritară, locuitorii fiind greco-catolici (%), romano-catolici (%), reformați (%) și persoane fără religie (%). Pentru % din locuitori nu este cunoscută apartenența confesională.
Levelek, Szabolcs-Szatmár-Bereg () [Corola-website/Science/332314_a_333643]
-
și-au construit altul, tot din lemn, care a dăinuit, în cimitirul actual, până în 1927. Biserica la care face referire acest articol a fost dată în folosință, de autoritățile comuniste, bisericii ortodoxe. Recent, ea a reintrat în posesia micii comunități greco-catolice din Chețani. Au fost construite o poartă de acces în curtea bisericii și un gard împrejmuitor și a fost refăcută învelitoarea de șiță.
Biserica de lemn din Chețani () [Corola-website/Science/310136_a_311465]
-
Majoritatea locuitorilor erau români (97,8%), cu o minoritate de ruși (0,75%), una de evrei (1,4%) și una de ruteni (0,05%). Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor erau ortodocși (97,0%), dar existau și mozaici și greco-catolici (1,6%).
Botoșanița Mare, Suceava () [Corola-website/Science/301933_a_303262]
-
adolescent de 19 ani. Prezent în expoziții din România, Ungaria, Ucraina, Polonia și Germania, Muște este membru al Uniunii Artiștilor Plastici din România, filiala din Baia Mare, oraș în care s-a stabilit după absolvirea institutului. Este căsătorit cu fiica preotului greco-catolic Grigore Dogaru. Figurează în colecții din România, Germania, Olanda, Belgia, Anglia, Grecia, Franța, Israel și Canada. A decorat prin artă să peste 15 biserici ortodoxe și catolice din România. Între 1986 și 1987 Valentin Muște a executat lucrările de pictură
Valentin Muste () [Corola-website/Science/324002_a_325331]
-
a fost lăsat la voia întâmplării. Situația a fost generală, ea reflectându-se atât în „ordinațiunile” organelor superioare laice sau bisericești care au luat măsuri în consecință, cât și în presa vremii. În acest sens este de menționat scrisoarea Protopopiatului greco-catolic al Sibiului din 4 mai 1852, care arăta următoarele: Tot cu referire la un decret gubernial din 22 mai 1852 care accentua ca „școlile din fostele sate grănicerești nicidecum să nu se neglijeze”, se difuzează prin protopopiatele unite o ordinațiune
Școala comunei Racovița () [Corola-website/Science/313676_a_315005]
-
căruia autoritățile de stat căutau să-i imprime un conținut nou. Astfel, încă din 1854 școala primară se sistematizează în trei clase cu două „despărțăminte” fiecare, ceea ce echivala cu șase ani de învățământ. După un model dat, Blajul pretinde clerului greco-catolic să facă propuneri privind noua organizare a procesului de învățământ, care urma să fie pus în aplicare începând cu anul școlar 1855-1856. Reflectând inconsecvența politicii imperiale specifică perioadei respective, la data de 13 mai 1857 apare o ordinațiune a Înaltei
Școala comunei Racovița () [Corola-website/Science/313676_a_315005]
-
reduse numai la umbra școale"”. La rândul său, „"Oberlehrer-ul"” de la Orlat, conchidea în 1864 că școlile din Racovița ""trag de moarte"". De altfel, în 1865 școala din sat nici nu a mai făcut parte dintre școlile „sistematizate” pendinte de Arhidiecesa greco-catolică a Blajului, situația fiind asemănătoare ca și a altor școli poporale din tractul protopopesc greco-catolic al Sibiului. În luna iulie 1861, ""inteligența"" locală formată din Petru Florianu, Ioan Fleischer(Măcelaru), locotenentul Ioan Maxim, căpitanul Dionisie Drăgoiu și cancelistul Basiliu Halmaghi
Școala comunei Racovița () [Corola-website/Science/313676_a_315005]
-
școlile din Racovița ""trag de moarte"". De altfel, în 1865 școala din sat nici nu a mai făcut parte dintre școlile „sistematizate” pendinte de Arhidiecesa greco-catolică a Blajului, situația fiind asemănătoare ca și a altor școli poporale din tractul protopopesc greco-catolic al Sibiului. În luna iulie 1861, ""inteligența"" locală formată din Petru Florianu, Ioan Fleischer(Măcelaru), locotenentul Ioan Maxim, căpitanul Dionisie Drăgoiu și cancelistul Basiliu Halmaghi hotărăsc ca așa numita „Școală Nemțească” să se numească „Școala Națională Română” sub conducerea unui
Școala comunei Racovița () [Corola-website/Science/313676_a_315005]
-
pădurea Făjetelor, pădurea Zapodea, pădurea și dealul Boti, Valea și dosul Văii Merelor-deal, râtul Ceti, dealul Olăriște. Vecinătățile localității: Mierța, Benea, Răstolțul Mare, Răstolțul Deșert (Pusta), Sântămărie, Sânmihaiul Almașului, Chendremal, Zimbor. În anii 50 satul număra aproximativ 390-400 locuitori, români greco-catolici majoritatea, două-trei familii de țigani, cu cca 10 suflete, un polonez și două evreice. În anul 2006 au fost circa 80 români ortodocși și cca 70 de țigani ortodocși și sectanți. În urma colectivizării populația tânără s-a strămutat la oraș
Bercea, Sălaj () [Corola-website/Science/301774_a_303103]
-
, este lăcașul de cult deținut de comunitatea ortodoxă din satul Cizer, Sălaj, ridicat în jurul anului 1946, de către parohia greco-catolică. Biserica este revendicată în prezent de comunitatea greco-catolică din localitate. Din istoricul acestei biserici este cuprins în actuala pisanie care, însă, nu face referire deloc la faptul că biserica a fost construită de comunitatea greco-catolică satului, în jurul anului 1946: ""Cu
Biserica Nașterea Maicii Domnului din Cizer () [Corola-website/Science/312503_a_313832]
-
, este lăcașul de cult deținut de comunitatea ortodoxă din satul Cizer, Sălaj, ridicat în jurul anului 1946, de către parohia greco-catolică. Biserica este revendicată în prezent de comunitatea greco-catolică din localitate. Din istoricul acestei biserici este cuprins în actuala pisanie care, însă, nu face referire deloc la faptul că biserica a fost construită de comunitatea greco-catolică satului, în jurul anului 1946: ""Cu vrerea Tatălui, cu ajutorul Fiului și binecuvântarea Sfântului Duh
Biserica Nașterea Maicii Domnului din Cizer () [Corola-website/Science/312503_a_313832]
-
în jurul anului 1946, de către parohia greco-catolică. Biserica este revendicată în prezent de comunitatea greco-catolică din localitate. Din istoricul acestei biserici este cuprins în actuala pisanie care, însă, nu face referire deloc la faptul că biserica a fost construită de comunitatea greco-catolică satului, în jurul anului 1946: ""Cu vrerea Tatălui, cu ajutorul Fiului și binecuvântarea Sfântului Duh s-a zidit această biserică cu hramul Nașterea Maicii Domnului între anii 1942-1948 prin jertfelnicia bunilor credincioși ai parohiei Cizer. Între anii 1990-1992 a fost tencuit exteriorul
Biserica Nașterea Maicii Domnului din Cizer () [Corola-website/Science/312503_a_313832]
-
împăratului cu ocazia vizitei acestuia la Timișoara în anul 1807. Înființându-se în noiembrie 1812, la Arad, o "shoala preparandă sau pedagoghicească a nație românești", Tichindeal a fost numit profesor de învățătura legii sau "catihetă". În toamna anului 1813 episcopul greco-catolic Samuil Micu de la Oradea a trimis profesorilor Preparandiei arădene un concept de petiție prin care românii ortodocși din Eparhia Aradului să solicite împăratului numirea unui episcop român după moartea episcopului Pavel Avramovici. Țichindeal a făcut greșeala de a arăta această
Dimitrie Țichindeal () [Corola-website/Science/303476_a_304805]
-
înaintată la împărat, la Viena, nu a avut nici o urmare. Țichindeal a fost acuzat că alături de C. D. Loga agită preoții din diacezele Vârșeț, Arad și Timișoara prin propagarea naționalismului românesc. De asemenea, relația apropiată a lui Țichindeal cu episcopul greco-catolic Samuil Micu i-a facilitat ierarhiei sârbe să creeze nedumeriri în rândul românilor ortodocși. A fost acuzat că la un examen „lunar din doctrina religiunii”, pe vremea când activa la Preparandie, a susținut că papa Romei este și trebuie să
Dimitrie Țichindeal () [Corola-website/Science/303476_a_304805]
-
Lavrentie; 25 august - Sf. mc. Fotie, Anikita și alții. BISERICA ROMANO-CATOLICĂ 20 august - Ștefan, Regele Ungariei; Bernard; 21 august - Duminica a 21-a de peste an. Pius X, Grația; 22 august - Fericita Fecioară Maria, Regină; 24 august - Sf. Bartolomeu, apostol. BISERICA GRECO-CATOLICĂ 21 august - Duminica 9 d. Rusalii (Umblarea pe mare). Sf. AP. Tadeu; Sf. Mc. Vasa; Sf. papa Pius X († 1914); 22 august - Sf. Fec. Maria, Regină; Sf. Mc. Agatonic și însoțitorii; 23 august - Sf. Mc. Lup; Sf. Mc. Irineu din
Agenda2005-34-05-stiri () [Corola-journal/Journalistic/284112_a_285441]
-
a doua aflare a Capului Sf. Ioan Botezătorul; 9 martie - Sf. Talasie din Țarigrad; 10 martie - Sf. Porfirie, episcopul Gazei. BISERICA ROMANO-CATOLICĂ 7 martie - Duminica a 2-a din Postul Mare; 9 martie - Sf. Francisc Romana; Grigore din Nyssa. BISERICA GRECO-CATOLICĂ 6 martie - Cei 42 de Martiri din Amoreea (†848); (Pomenirea morților); 7 martie - Duminica 2 din Post (a Sf. Grigore Palamas); Sf. Vasile, Efrem, Eugen, Agatodor, Capiton, Eterie și Elpidiu, ep. Din Cherson; 8 martie - Sf. Teofilact, ep. Nicomediei (†845
Agenda2004-10-04-stiri () [Corola-journal/Journalistic/282160_a_283489]
-
se oficiază liturghii în limba bulgară (ora 6,30), limba croată (ora 7), limba maghiară (ora 8,30), în limbile maghiară și germană (ora 9,30), limba română (ora 13). De la ora 10, pe dealul mănăstirii va avea loc liturghia greco-catolică, iar la ora 11, P.S. Martin Roos, episcopul romano-catolic de Timișoara, va celebra Sf. Liturghie arhierească comună, după care va urma o procesiune. L. SCRIPCĂ Nou an școlar l La C.C.F. din Timișoara Centrul Cultural Francez din Timișoara se pregătește
Agenda2003-36-03-28 () [Corola-journal/Journalistic/281436_a_282765]
-
Rusalii (a Orbului). Sf. Sfințit Mc. Patrikie; 3 iunie - Sf. Împ. Constantin și Elena; Sf. Elena Deceanska; 5 iunie - Înălțarea Domnului - Ispas. Biserica Romano-Catolică 1 iunie - Duminica a 7-a a Sfintelor Paști; 3 iunie - Carol Lwanga și însoțitorii. Biserica Greco-Catolică 1 iunie - Duminica 6 d. Paști (a Orbului). Sf. Iustin Martirul și Filosoful, și cei împreună cu el (†165), 4 iunie - Sf. Mitrofan, arhiep. Constantinopolului (†314) și Martiri din Niculițel (sec. IV); (Încheierea Sărbătorii Învierii Domnului); 5 iunie - Înălțarea Domnului (Ispasul
Agenda2003-22-03-16 () [Corola-journal/Journalistic/281071_a_282400]
-
din Vîrșeț (Iugoslavia), „Laudes Christi“ din Timișoara, Ansamblul „REA“ Assos-Korinthia (Grecia) și „Bassano“ din Bassano del Grapa (Italia). În 7 iunie, de la ora 11, vor evolua corurile de tineret „Armonii“, „Osana“ și „Harul“ din Lugoj și Corala „Misericordia“ a Bisericii Greco-Catolice din Timișoara. De la ora 17 va fi rândul corurilor „Doina“ din Turnu-Severin, „Lira“ din Lipova, „Eclesia“ din Timișoara, „Millenium“ din Slatina și „Oameni de arme“ al Jandarmeriei Române din București. Corul „Bassano“ va concerta în 7 iunie, ora 19, în
Agenda2003-23-03-13 () [Corola-journal/Journalistic/281093_a_282422]
-
Mc. Trifon; 16 februarie - Sf. Simeon și Ana; Sf. Iacob, arhiepiscop sârb. BISERICA ROMANO-CATOLICĂ 11 februarie - Apariția Sf. Fecioare Maria la Lourdes; 12 februarie - Duminica a 6-a de peste an. Eulalia; 14 februarie - Sf. Ciril și Metodiu, patronii Europei. BISERICA GRECO-CATOLICĂ 11 februarie - Sf. Mc. Vlasie (sec. IV); Prima apariție a Sf. Fecioare Maria la Lourdes în 1858; 12 februarie - Duminica 33 d. R. (Vameșului și Fariseului). Începe perioada Triodului; Sf. Meletie, arhiep. 14 februarie - Cuv. Axente; Sf. Metodiu, ep. (†885
Agenda2006-06-06-stiri () [Corola-journal/Journalistic/284733_a_286062]