9,562 matches
-
gardului. Mama ieșită la poartă cu basma neagră legată peste gură a întrebat : -Ce s-a întâmplat, țață Floare? -Au fost trăzniți, fă Măriță, au stat sub un păr și i-a trăsnit Dumnezeu. Acum mergem să-i băgăm în gropi și îi acoperim cu pământ să se ducă curentul . Doftoriii sunt departe de sat, nu le place să stea în noroaiele Beicii! Și căruța scârțâind a mers mai departe. Doar din când în când o auzeam pe femeie strigând la
FURTUNA DE TITINA NICA ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 205 din 24 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366912_a_368241]
-
ne doboară căldura! Mai dă sticlă aia de rachiu și la mine! - Doar nu ne grăbește nimeni, camarade, de ce să ne omorâm? Vasile își scoase pălăria de pe cap și o trânti pe mormanul de pământ, negru și slinos, scos din groapă. Era o pălărie din paie de orez, veche și roasă pe la boruri, primită de pomană cine mai știe când și de la ce răposat. Se scărpina cu mâna stângă în vârful capului, mai avea câteva fire de păr roșcovan și dacă
ADEVĂRUL NU-L POŢI ASCUNDE de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 204 din 23 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366909_a_368238]
-
Se scărpina cu mâna stângă în vârful capului, mai avea câteva fire de păr roșcovan și dacă ar fi insistat, n-ar fi avut mult pană să devină un spân numai bun de speriat morții. Adică să-i întoarcă de la groapă! În mâna dreaptă ținea sticla de rachiu pe care tocmai o primise de la colegul lui. A scuturat-o de câteva ori, privind cu interes mărgelele care se ridicau deasupra. Duse la gură sticla și trase o dușcă, două, trei ... - Bun
ADEVĂRUL NU-L POŢI ASCUNDE de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 204 din 23 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366909_a_368238]
-
dușcă, două, trei ... - Bun rachiu; prună curată, a-ntâia! - Păi, n-are coana primăriță marfă bună? - Are, dacă ea n-o avea, atunci cine să mai aibă? E femeie de treabă. - Si cine zici că a putrezit aici, la fundul gropii? - Cum, măi, Ioane, n-ai priceput că aici a fost îngropat fostul ei bărbat? - Tu știi că nu mă interesează morții, eu fac treaba și iau mălaiul; dar acum dacă zici că rachiul e de la primăriță, voiam să știu cui
ADEVĂRUL NU-L POŢI ASCUNDE de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 204 din 23 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366909_a_368238]
-
Era mai robust, chiar grăsuț în comparație cu Vasile, care era un sfrijit de pistruiat cu buzele vineții. Deși era mai mare de ani decât Ion, Vasile arăta totuși mai tânăr, datorită tocmai construcției lui scheletice. Au ajuns cam la jumătatea adâncimii gropii și rachiul era aproape gata. Dacă nu terminau până la prânz, o încurcau, desigur; cu soarele în cap și cu cele 50 de grade din alcool se vor înmuia de tot. Pământul e greu și dezgroparea nu e o treabă de
ADEVĂRUL NU-L POŢI ASCUNDE de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 204 din 23 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366909_a_368238]
-
terminau până la prânz, o încurcau, desigur; cu soarele în cap și cu cele 50 de grade din alcool se vor înmuia de tot. Pământul e greu și dezgroparea nu e o treabă de loc plăcută. Dar odată ajunși la fundul gropii, de multe ori răposatul îi răsplătea cu vreun inel sau vreun dinte din aur, alteori, dacă a fost femeie, mai găseau și vreo pereche de cercei. Le duceau numaidecât la amanet, luau banii, și aveau de băut pentru o săptămână
ADEVĂRUL NU-L POŢI ASCUNDE de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 204 din 23 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366909_a_368238]
-
ani. Cică e din cauza stresului. Au rămas fără slujbă, bani nu mai au, datorii au pe la bănci, cu pământul nu se mai descurcă. Sărăcie lucie. Părintele nu mai prididește, aleargă de la o casă la alta cu cetitul, apoi de la o groapă la alta. Au rămas atâtea femei vădane, că te apucă dorul de ele. Ogoarele sunt asfixiate de bălării, n-are cine să le mai muncească, câinii urlă după stăpânii lor și stau pe morminte nopți de-a rândul. Deja s-
ADEVĂRUL NU-L POŢI ASCUNDE de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 204 din 23 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366909_a_368238]
-
tânărul handicapat, "că bine a zis Dumnezeu, fericiți cei săraci cu duhul că a lor va fi împărăția veacului ce va să vie. Amin!" Au strâns ultimele rămășițe ale celui putrezit de atâta amar de vreme într-un colț al gropii și au supt ultimele picături din sticlă. Treaba era gata și vor încasa și restul de bani, câte-o găină și ce se va mai îndura coana primăriță să le mai dea de pomană. La un moment dat Ion se
ADEVĂRUL NU-L POŢI ASCUNDE de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 204 din 23 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366909_a_368238]
-
Ei, îți arde de joacă cu noi? Vasile era preocupat să caute prin țărână dacă nu care cumva mortul a avut vreun lănțișor la gât sau vreun inel pe unul din degetele de la mână, dar negăsind nimic trase scărița în groapă cu lopata și ieși afară. Apoi întinse mâna să-l agațe pe colegul său de muncă să-l ajute să iasă afară. Acesta se împiedică și căzu cu obrazul în țărâna. Trase o înjurătură de mamă, dar când s-a
ADEVĂRUL NU-L POŢI ASCUNDE de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 204 din 23 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366909_a_368238]
-
s-a uitat să vadă de ce s-a împiedicat a rămas cu gura căscată. La picioarele lui se afla iar blestematul ăla de craniu. A sărit ca ars direct pe scară și din câteva mișcări a fost deasupra, pe marginea gropii, fără nici un pic de ajutor. Văzându-l cât e de galben la față, Vasile a început să râdă în hohote. - Ce-i, Ioane, ți-e frică de ciolane? Las' că tot la fel o să ajungem și noi, nu te teme
ADEVĂRUL NU-L POŢI ASCUNDE de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 204 din 23 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366909_a_368238]
-
ajutor. Văzându-l cât e de galben la față, Vasile a început să râdă în hohote. - Ce-i, Ioane, ți-e frică de ciolane? Las' că tot la fel o să ajungem și noi, nu te teme! Ion se uită în groapă și muți dintr-odată. Duse o mână la gură, iar cu cealaltă îi făcu semn tovarășului său, indicându-i fundul gropii. - La dracu, omule! Ce-i asta? S-a dat un pas înapoi ca și cum ar fi vrut să se asigure
ADEVĂRUL NU-L POŢI ASCUNDE de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 204 din 23 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366909_a_368238]
-
frică de ciolane? Las' că tot la fel o să ajungem și noi, nu te teme! Ion se uită în groapă și muți dintr-odată. Duse o mână la gură, iar cu cealaltă îi făcu semn tovarășului său, indicându-i fundul gropii. - La dracu, omule! Ce-i asta? S-a dat un pas înapoi ca și cum ar fi vrut să se asigure că are loc pe unde să fugă. Mai aruncă o privire și își făcu cruce. Ioane, du-te și-l cheamă
ADEVĂRUL NU-L POŢI ASCUNDE de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 204 din 23 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366909_a_368238]
-
iute decât căzuse și, făcându-și semnul crucii, dispăru, bolborosind cuvinte neînțelese, după poarta cimitirului. Foaie verde lobodă, gura lumii slobodă!" Nici bine n-a ieșit Ion pe poartă că deja o mulțime de gură cască au apărut la marginea gropii, făcându-și tot felul de cruci, de la burtă, umeri și la frunte, până-n ‘naltul cerului, întrebându-l pe Vasile fel de fel de ciudățenii. Mai repede au sosit polițistul comunei și primărița, împreună cu Ion care s-a și repezit la
ADEVĂRUL NU-L POŢI ASCUNDE de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 204 din 23 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366909_a_368238]
-
făcându-și tot felul de cruci, de la burtă, umeri și la frunte, până-n ‘naltul cerului, întrebându-l pe Vasile fel de fel de ciudățenii. Mai repede au sosit polițistul comunei și primărița, împreună cu Ion care s-a și repezit la groapă să le arate minunea. Vasile trăgea din țigară arătându-le cu degetul țeasta care din când în când se dădea de-a dura, când de-o parte, când de alta, dar și înainte și înapoi. Polițistul privea gânditor și aștepta
ADEVĂRUL NU-L POŢI ASCUNDE de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 204 din 23 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366909_a_368238]
-
părinte”, murmurat de toată suflarea de față. În timp ce-și punea patrafirul îl întreba pe Vasile: - Și, zi, te-ai speriat tare? - Cum să nu mă sperii, sfinția ta, cum să nu mă sperii? Că Ion a sărit din groapă mai să nu-i trebuiască scară! - Sărea și în sus, țeasta? - Părinte, n-a sărit până acum, dar se mișca în toate direcțiile ... - Asta-i diavolul, lasă că-l scoatem noi cu ajutorul Domnului! Dascălul a și început să tămâieze groapa
ADEVĂRUL NU-L POŢI ASCUNDE de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 204 din 23 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366909_a_368238]
-
groapă mai să nu-i trebuiască scară! - Sărea și în sus, țeasta? - Părinte, n-a sărit până acum, dar se mișca în toate direcțiile ... - Asta-i diavolul, lasă că-l scoatem noi cu ajutorul Domnului! Dascălul a și început să tămâieze groapa. Imediat a început popa să cânte și să cetească din Evanghelii, în isonul puternic și bine modulat al dascălului. Au stropit cu aghiazmă, dar căpățâna parcă voia neapărat să-i facă în ciudă preotului. Acum se mișcă mai abitir ca
ADEVĂRUL NU-L POŢI ASCUNDE de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 204 din 23 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366909_a_368238]
-
au pățit mari necazuri, unii au paralizat, alții chiar au amuțit. Deși speriat și el, organul legii, vrând să crească în ochii primăriței, s-a îndreptat spre Vasile și punându-i mâna pe umăr îi ceru acestuia să coboare în groapă ca să-i dea căpățâna s-o cerceteze cum știe el. - Nu cobor, domn' major, să știu că-mi dați și 100 milioane! - Bine, Vasile, văd că trebuie să cobor eu. Pune-mi scara! Toți cei gură cască din jurul gropii au
ADEVĂRUL NU-L POŢI ASCUNDE de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 204 din 23 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366909_a_368238]
-
în groapă ca să-i dea căpățâna s-o cerceteze cum știe el. - Nu cobor, domn' major, să știu că-mi dați și 100 milioane! - Bine, Vasile, văd că trebuie să cobor eu. Pune-mi scara! Toți cei gură cască din jurul gropii au amuțit. Se auzeau doar niște bolboroseli de-ale popii, care din când în când ridica capul spre cer și abia atunci se înțelegea că "Dumnezeu este stăpânul și biruitorul vrăjmașilor omului." Polițistul a coborât pe transversalele scării, ce scârțiau
ADEVĂRUL NU-L POŢI ASCUNDE de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 204 din 23 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366909_a_368238]
-
doar niște bolboroseli de-ale popii, care din când în când ridica capul spre cer și abia atunci se înțelegea că "Dumnezeu este stăpânul și biruitorul vrăjmașilor omului." Polițistul a coborât pe transversalele scării, ce scârțiau din toate cuiele, în groapă. A dat la o parte țeasta cu piciorul drept, apoi a dat-o înapoi cu stângul și a așteptat câteva minute. Se simțea ca omul se află sub imperiul necunoscutului. Țeasta obosise, nu se mai zbătea. A luat-o cu
ADEVĂRUL NU-L POŢI ASCUNDE de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 204 din 23 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366909_a_368238]
-
apoi a dat-o înapoi cu stângul și a așteptat câteva minute. Se simțea ca omul se află sub imperiul necunoscutului. Țeasta obosise, nu se mai zbătea. A luat-o cu amândouă mâinile și a așezat-o sus pe marginea gropii. Pe frunte îl năpădiseră broboane de sudoare. Era și o căldură istovitoare. A urcat pe scară parcă mai repede decât a coborât. Lumea se făcuse cerc în jurul craniului care le zâmbea zeflemitor, arătându-le viilor ce mai rămâne dintr-un
ADEVĂRUL NU-L POŢI ASCUNDE de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 204 din 23 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366909_a_368238]
-
câteva secunde. A vrut să lovească țeasta cu pana metalică, dar un strigăt asemănător celui de cocor când pleacă toamna spre țările calde, l-a oprit taman la fix. - Nu, nu face asta! Era soția celui care a putrezit în groapă, primărița. Polițistul s-a oprit, a aruncat cazmaua și acum stătea răsuflând cu mâinile în șold. Nu avea decât să-i îndeplinească dorința doamnei primar. Totuși trebuie să dezlege misterul. Ceva nu este tocmai curat aici, nu se leagă... S-
ADEVĂRUL NU-L POŢI ASCUNDE de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 204 din 23 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366909_a_368238]
-
de fel de erezii. Broasca dolofană a făcut două salturi și a dispărut într-o tufă, la răcoare. Toată lumea părea mulțumită. Domnul major l-a chemat pe Vasile și i-a dat țeasta să o pună la locul ei în groapă. - Ia-o, Vasile, că de-acu nu se mai mișcă! - Poate o fi și sor-sa, domn' major! - Nu-i, Vasile, numai ea a fost. Nu știi cum zic bătrânii? - Nu știu, domn' major... - Cică, atunci, când mortul este băgat
ADEVĂRUL NU-L POŢI ASCUNDE de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 204 din 23 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366909_a_368238]
-
las pe un nor. Un imperiu de negru, o speranță, un dans, un foc și o lacrimă, fac cerc în jurul secundei în care demitizez unicul sărut pe fulgul de nea ce-mi prelinge ființa. nătângă șterpelită suferință ce cauți în gropi o ființă când întâmplarea te naște la întâmplare te-nchini figuri premature bălăcind obosite destinul cu biciul dăruind fericirea apocalipsă unică la capăt de fiară O firimitură de vis bântuie toți pașii ce vor veni. Răul își servește cina din
AM CREZUT CĂ EXIST de DORINA ŞIŞU în ediţia nr. 211 din 30 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366964_a_368293]
-
să fac, unde să fug Și de lume și de tine. Să mă-nalț ușor spre soare, Sufletul îmi este greu Și m-ajută, nu să zbor, Ci să cad de sus în hău. De-aș săpa cu gându-o groapă Și sub ea să mă îngrop Aș muri făr-a-mi aduce Sufletu-n același loc. Și de-ar fi să vreau să caut Sufletul sa mă-ntregesc, N-aș muri nicicând căci nu știu Unde pot să-l mai găsesc. Nici acasă, nici
SUFLET FĂRĂ NUME de ANGELA MIHAI în ediţia nr. 2024 din 16 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367516_a_368845]
-
e tot mai mare! Pe fondul ăsta, șobolanii de toate culorile dau din colț în colț. S-ar retrage în păduri, dar Năstase&Co au avut grijă să nu prea mai existe ! În schimb, văd că au început să facă gropi de gunoi în vârf de munte! La Pojorâta. Guvernul de cumetrie rezistă, rezistă, rezistă! Doar suntem singura țară din UE care are în fruntea guvernului un plagiator și jumătate cu miniștri penali! Ultima mutare. Nașul/Martorul Dragnea pleacă din guvern
TABLETA DE WEEKEND (116): ELIBERAŢI POSTUL, VINE FINA ! de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 1605 din 24 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/367591_a_368920]