60,329 matches
-
și povestea care urmează este povestea vieții mele. Banală poveste, după cum banală este și viața dusă, dar sunt momente pe care nu le pot păstra ascunse în suflet (...), vreau să le strig, vreau să rămână, chiar imaterial, pe foi de hârtie.”... După alte câteva detalii, intrăm în spațiul unei relatări seci, gen eseu cinematografic ori, mai degrabă, documentar pentru micul ecran: ,,Sunt un om obișnuit, lucrez la un institut de cercetări agricole, undeva, într-un colț de țară M-am mutat
Cristina Mihaela BARBU sau… TAINA tainelor tăinuite în Poveste [Corola-blog/BlogPost/93938_a_95230]
-
-i pașii, numărându-i bătăile inimii.”; ,, Când ajung jos, la marginea foii, scriu năucă, neștiind de mine: ,,Te iubesc, Tu,Dor” Mă sperii de ce scriu, fac ochii mari de parcă altcineva a scris, nu eu tremur, de frig, de emoții? Mototolesc hârtia și, în fugă, mă duc să o arunc. O fac bucăți, să nu vadă nimeni oroarea sau minunea pe care am scris-o. Dar am grijă, în furia mea de o clipă, să nu rup marginea de jos. O mai
Cristina Mihaela BARBU sau… TAINA tainelor tăinuite în Poveste [Corola-blog/BlogPost/93938_a_95230]
-
reci pe piele, mă cutremur sub fior, nu pot să rup bucățica rămasă. E taina mea! Eu sunt Taina și am în mine o taină adâncă, de catacombe ascunse în inima Pământului. O las vântului, întreagă, suflu în bucățica de hârtie: Du-te și împrăștie inima mea în zările lumii!”; Vreau să strig la Dumnezeu. Iar strigătul meu este râs și plâns: De ce eu? De ce eu? De ce eu? Ascunde-mă, Tată, fă-mă să dispar (...) Tată, zecile de pagini pe care
Cristina Mihaela BARBU sau… TAINA tainelor tăinuite în Poveste [Corola-blog/BlogPost/93938_a_95230]
-
înghețată și una de fabricat bomboane, ambele realizate în jurul anului 1920, mașina cu curele de transmisie pentru măcinat zahărul sau un agregat pentru prepararea marțipanului. De asemenea, Muzeul cuprinde mese din marmură pentru prelucrarea zahărului fiert, o mașină pentru tăiat hârtia în care se împachetau bomboanele pentru pomul de Crăciun, fotografii și documente. Și, nu în ultimul rând, mai deține cărți de specialitate, unele unice în țară, rețetare, diplome și medalii obținute de-a lungul vremii de cofetarii arădeni.
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/94069_a_95361]
-
de adevăruri, într-o lume în care avem nevoie să ne consolidăm coloana vertebrală cunoscând oameni și locuri luând drept model ce este mai frumos în fiecare dintre ei. Mai cu seamă pe acelea rupte cu doar câteva scrijelituri de hârtie din trupul Patriei-Mamă. Pentru că... aceștia suntem noi! Aceasta este România profundă! I-am cunoscut în urmă cu niște ani în calitate de protagoniști ai unor emisiuni de la Radio România Internațional, am luat de la ei niște lecții de viață și după ce i-am
„DE ROMÂNISMUL ŞI DE ROMÂNIA DE DINCOLO DE PRUT NU M-AM ÎNDOIT NICIODATĂ” [Corola-blog/BlogPost/94019_a_95311]
-
Pictură este o ramură a artelor plastice care reprezintă realitatea în imagini artistice bidimensionale, create cu ajutorul culorilor aplicate pe o suprafata (pânză, hârtie, lemn, sticla etc.). Scopul este de a obține o compoziție cu forme, culori, texturi și desene, care dă naștere la o operă de artă în conformitate cu principiile estetice. O mare parte din pictură artei occidentale și orientale este dominată de motive
Expoziţia de pictură – sculptură “Citadine” [Corola-blog/BlogPost/94117_a_95409]
-
libertății de exprimare, pervertind de fapt acest concept. Libertatea presei nu e doar un drept consfințit internațional, ci un drept care trebuie realizat, care trebuie să se impună inclusiv prin mijloace tehnice și instituționale. Fără acestea, libertatea presei este doar pe hîrtie. Ea vizează în primul rînd libertatea jurnaliștilor de a-și exercita meseria, de a culege și de a difuza informații adevărate. Apoi vorbim despre libertatea de exprimare și libertatea de opinie. Aceste libertăți sunt drepturi de bază într-o democrație
Libertatea presei şi dreptului la libera exprimare [Corola-blog/BlogPost/94113_a_95405]
-
citind aceste rânduri, cineva dintre istoricii noștri, fie ei și militari, vor osârdi printre rapoartele vremii și ne vor restitui gestul suprem al Primei Jerfe! Nu,(!) se aude o altă voce stridentă, a unui procesator de Românie Mare doar pe hârtiile creponate! Să fie în august, când Armata Română, victorioasă după Mărășești și Oituz, a ocupat Budapesta stâlcind definitiv mutra bolșevizată a Ungariei lui Béla Kun (Béla Cohen). Atunci românii au asanat ciuma roșie cu care aveau să se confrunte 20
Ziua Armatei României, între ipostaze politizate şi mesaj identitar [Corola-blog/BlogPost/94174_a_95466]
-
se adresează copiilor cu vârsta cuprinsă între 7 și 16 ani și își propune să declanșeze o proiecție și mai puternică a sentimentului apartenenței la țara de origine. Lucrările de grafică sau de pictură (guașe, acuarele etc), în format A3 (hârtie de desen), realizate de copii și inspirate de titlul proiectului, trebuie predate la sediul ICR New York până la data de 3.10.2014. Pe verso, lucrările trebuie să aibă trecute următoarele date: numele autorului, vârsta, orașul și țara de reședință. Persoană
„Ţara din suflet – Patria Română“ [Corola-blog/BlogPost/94203_a_95495]
-
și Ilene Cosânzene, poate da naștere unei noi lumi, însufleți un întreg univers. Sunt convins că mulți dintre noi vor scrie despre provocarea de a scrie acest eseu sau despre provocarea de a-ți împrăștia gândurile pe o bucată de hârtie în general. Aș putea să vă spun și eu câteva lucruri despre teama de a deschide un suflet ferecat cu lacăt de argint și a lăsa să iasă un șuvoi nestăvilit de emoție în stare pură sau despre momentele în
Premiantul Taberei „ Ştefan Naciu ” [Corola-blog/BlogPost/94185_a_95477]
-
De fapt, nu recursul vizual dramatic al imaginilor ne aduce la marginea conștiinței? Adrian - Cele două lucrări fac parte din ciclul intitulat „Obiecte” și le-am conceput în așa fel încât să vină în ajutorul celor executate pe pânză sau hârtie, să le întregească atât formal cât și ideatic, să continue mesajul primelor într-o reprezentare diferită. Aceste „Obiecte” sunt într-un număr mai mare. Le-am conceput în preajma expoziției personale din 2000 la Deva, expoziție pe care am făcut-o
“… un recurs vizual dramatic al imaginilor mărginirii” De vorbă cu pictorul Adrian Samson [Corola-blog/BlogPost/94161_a_95453]
-
cauză am pierdut multe oportunitați. Dar să revin la întrebarea ta. Am realizat aceste „obiecte” din diverse materiale perisabile, neconvenționale, unele luate direct din containere, am încercat printr-o compunere și asamblare inedite, adăugând și alte tipuri de materiale (textile, hârtie, sfoară, diverse obiecte personale încărcate afectiv), să le dau un alt aspect, formă, conținut și un alt “mesaj” decât cel „originar”. Toate având ca finalitate relația mea cu trecutul, mai apropiat sau mai îndepărtat, bineînțeles și relația deosebită cu părinții
“… un recurs vizual dramatic al imaginilor mărginirii” De vorbă cu pictorul Adrian Samson [Corola-blog/BlogPost/94161_a_95453]
-
-i spunem, confruntare/concurență cu alți artiști ai lumii și cu un alt public decât cel european? Adrian - Într-adevar, am expus la Târgul Internațional de Artă de la New-York, în mai, anul acesta, 50 de lucrări, în tehnică mixtă pe hârtie. Am avut succes, am vândut câteva lucrări și am fost apreciat și de alți expozanți. Am fost reprezentat acolo de fiica și ginerele meu care s-au ocupat de tot ce trebuia ca să fiu promovat cât mai bine la acest
“… un recurs vizual dramatic al imaginilor mărginirii” De vorbă cu pictorul Adrian Samson [Corola-blog/BlogPost/94161_a_95453]
-
planul bidimensional contruiesc acest spațiu pe care să îl pot dirija, modifica, desfigura, strica și transforma. De aceea imaginea are nevoie de structură și geometrizare, iar moliciunea vine din accidentele pe care, de exemplu, le lasă tușul pe foaia de hârtie. De multe ori, forma e spontană și gestuală, nu are alt merit decât eliberarea inconștientului sub forma unor configurații sau texturi pe care le întâlnim în natură, simple accidente. Pentru că în natură nu ne e dezvăluit totul, intuim doar. În spatele
“…dincolo de aparenţe putem găsi esenţialul.” [Corola-blog/BlogPost/94160_a_95452]
-
în perspectiva rațiunii speculative, semnat de domnul Acad. Prof. Univ. Dr. Alexandru Surdu - personalitate deosebită a culturii române contemporane, însoțește noua ediție. Un set de 112 planșe color (construcții bisericești, icoane, miniaturi, picturi în frescă, obiecte liturgice, desene) imprimate pe hârtie cretată completează această frumoasă ediție. Este o ediție necesară, care răspunde interesului profund manifestat față de problemele teologiei și ale esteticii de cercuri largi ale publicului cititor și lector, în special de cei pasionați de doctrinele despre frumos, de istoria artelor
Semnal editorial şi Publicistic: Mihail Diaconescu – Prelegeri de estetica Ortodoxiei, ediţia a doua, Editura „Doxologia” a Mitropoliei Moldovei şi Bucovinei, Iaşi, 2009 … [Corola-blog/BlogPost/94084_a_95376]
-
de legătură l-a încunoștințat că nu trebuie să știe nimeni, nici măcar mama sa. Care vasăzică pentru sfântul drept de a-și informa mămițica, ar fi denunțat tabu-ul secretului securității, după ce își dăduse acordul olograf. Și ar fi aruncat hârtia în ochii securistului, iar nouă praful aferent. Mare om, mare caracter, cum l-a categorisit un mogul ce s-a văzut beștelit după ce-i dăduse bani cu sacul, cu lingura mare și pe gură și pe.., mă rog el a
PRESA CA AFACERE VERSUS DEONTOLOGIE ȘI INVESTIGAȚII [Corola-blog/BlogPost/94194_a_95486]
-
pe pânzele pictorului. Contrariată de inscripția de sub portretul bătrânei îmbrăcată într-un cojoc lung, cu broboada pe ochi, cu o expresie încruntată a feței, se întreba cine-i această Elisavetă Mardare din Cotul Ostriței, înveșnicită în tuș și acuarelă pe hârtie, în anul 1936. Ne privea ca vie din acel an, când măhălenii nici nu bănuiau ce monstru îi pândea de la răsărit, și parcă ne-ar fi reproșat că nu cunoaștem nici un vlăstar din neamul ei. Situată în apropierea orașului, populată
FIRUL ARIADNEI A READUS PITORESCUL ŢĂRANULUI ROMÂN LA CERNĂUŢI [Corola-blog/BlogPost/94207_a_95499]
-
opune Uniunii Scriitorilor din România, ci că are ca principal obiectiv atragerea și promovarea talentelor. A evidențiat totodată activitatea bogată a Ligii care are 23 de filiale din care 9 în diaspora, emisiuni de televiziune, 17 reviste online și pe hârtie, cât și marea șansă pe care a avut-o de a o avea colaborator pe doamna Ligya Diaconescu, care face totul gratuit, din pasiune pentru limba română. Din partea Ligii Scriitorilor din România a conferit reviste, diplome și medalii, pentru activitatea
ZIUA LIMBII ROMÂNE SĂRBĂTORITĂ LA MALUL MĂRII [Corola-blog/BlogPost/94214_a_95506]
-
formele de civilizație străină, introduse cu grămada în țara noastră... Clasele productive au dat îndărăt; proprietarii mari și țăranii au sărăcit; industria de casă și meșteșugurile s-au stins cu desăvârșire - iar clasele improductive, oamenii ce încurcă două buchi pe hârtie și aspiră a deveni deputați și miniștri, advocații, s-au înmulțit cu asupră de măsură, dau tonul, conduc opinia publică. Care credeți că este cauza acestei situații? Am admis legi străine în toată puterea cuvântului, care substituie, pretutindenea și pururea
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/94232_a_95524]
-
Să îmi tratez orice durere,Doar sarutandu-te, aș vrea.... XXI. SIMPLU VISĂTOR, de Maria Cristina Pârvu, publicat în Ediția nr. 1963 din 16 mai 2016. Simplu visător Cristina Pârvu Sunt doar un simplu visător, Ce gânduri își așterne pe hârtie. Ce dă un sens aparte rimelor, Și inima s-o cânte doar el știe. Adesea scrisul mi-este întrerupt, Penita-mi cade, lunecând din mână. Din suflet versuri calde eu am rupt, Arătând că iubesc limba română. Nu îmi doresc
MARIA CRISTINA PÂRVU [Corola-blog/BlogPost/378015_a_379344]
-
nu scriu metafore-ntortocheate, Am un vers simplu, dar plin de iubire. Nu compun nici poezii deocheate, Simplă-s și eu, în a mea aiurire. Citește mai mult Simplu visătorCristina PârvuSunt doar un simplu visător,Ce gânduri își așterne pe hârtie. Ce da un sens aparte rimelor,Și inima s-o cânte doar el știe.Adesea scrisul mi-este întrerupt,Penita-mi cade, lunecând din mână.Din suflet versuri calde eu am rupt,Arătând că iubesc limba română. Nu îmi doresc
MARIA CRISTINA PÂRVU [Corola-blog/BlogPost/378015_a_379344]
-
pe drumuri. Nici viețuitoarele din aer nu catadicsesc să participe alături de cei doi la spectacolul lor. Totul este mut, dar pentru că povestea este doar în capul primarului el este convins numai de glasul lui. Atunci preotul scoate un cearceaf de hârtie, de un metru pătrat, pe care scrie: „Trebuie să înființăm un comitet de o sută de persoane care să gestioneze afacerea cu panourile solare montate pe acoperișurile din Maglavid!” Primarul citește ce scrie pe cearceaful de hârtie și-și manifestă
RĂZBOINICII ÎNTUNERICULUI EP.9 de EUGEN LUPU în ediţia nr. 2142 din 11 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378115_a_379444]
-
un cearceaf de hârtie, de un metru pătrat, pe care scrie: „Trebuie să înființăm un comitet de o sută de persoane care să gestioneze afacerea cu panourile solare montate pe acoperișurile din Maglavid!” Primarul citește ce scrie pe cearceaful de hârtie și-și manifestă zgomotos dezabrobarea: - Nuuu! Își pierd ăștia încrederea în noi...zice el mai mult țipând, în timp ce echilibrul saltelei pe coama casei devine tot mai instabil. Preotul întoarce cearceaful și apare un alt înscris: „Curentul îl băgăm în saci
RĂZBOINICII ÎNTUNERICULUI EP.9 de EUGEN LUPU în ediţia nr. 2142 din 11 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378115_a_379444]
-
unde o să doarmă? - Asta este cea din urmă problemă pe care trebuie să o bag eu în creier la mine și să o rezolv acum! Doamne... iartă-mă! - Omul pe care l-ai adus în sicriu este altcineva, am verificat hârtiile care-l însoțesc șî sunt pe alt nume!...Tu erai beat când l-ai luat de la morgă pe acel om? - Nu eu, cei de la spital erau beți!...eu i-am îmbătat. O să ajungă aici cineva din Severin, o să-l preia
RĂZBOINICII ÎNTUNERICULUI EP.9 de EUGEN LUPU în ediţia nr. 2142 din 11 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378115_a_379444]
-
nu mai au putere nici măcar să meargă să-și cumpere o pâine, care au nevoie de o vorbă spusă de cineva în casa lor. Sunt foarte mulți bătrâni necăjiți! Mâine de dimineață, să treacă cineva pe la mine, o să fie o hârtie drept contract, în care o să scriu despre acești bani și destinația lor. Fane Cizmaru se ridică, împinge geanta cu bani mai spre centrul mesei și pleacă... între bălăriile de pe drum, pe urmele lăsate de roțile unui tractor, și trece ca
RĂZBOINICII ÎNTUNERICULUI EP.11 de EUGEN LUPU în ediţia nr. 2170 din 09 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378124_a_379453]