1,874 matches
-
științifice sau ideologice de cointeresare a unui actor internațional de către un altul), ceea ce se situează În directă contradicție cu baza neorealistă constantă a documentului care tinde să considere statul mai degrabă ca pe un deținător și un accumulator de putere „hard” (capacitate efectivă de a-și impune voința, inclusiv prin forță, unui alt stat sau unei organizații). Handicapul de care dă dovadă politica de securitate din 2001 la capitolul resurse vădește o lipsă de perspectivă strategică a autorilor acesteia În conceperea
[Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
ironic pe la colțuri de cuvinte parfumate, blînde și ucigător insinuante. Prețul e același vieți curmate, destine îndoite, alienare tragică, de nici nu mai știi dacă o moarte brutală nu e preferabilă unei singurătăți mutilante. În orice caz, barbaria, soft sau hard, are același rezultat: stingerea ființei, tăcerea vocii sacre dinlăuntru, sugrumarea spiritului critic și a voinței de acțiune, moartea cuvîntului care desemnează o realitate și naște rea vorbelor care trimit în buclă la ele însele... Hervé Bel e o ființă paradoxală
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
Cârneci evidențiază două atitudini majore în ceea ce privește acceptarea noului curent: o atitudine "soft", care teoretizează postmodernismul ca pe o încercare de continuare, de completare și chiar de "încoronare" a modernismului importante fiind asemănările și nu deosebirile dintre ele și o atitudine "hard", care privilegiază o înțelegere mult mai radicală a noii paradigme, precum și ruptura față de modernism 91. În mod similar, chiar în generația optzecistă există dispute în ceea ce privește utilizarea conceptului la noi: dacă unii critici consideră că acesta nu a fost pur și
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
putea denumi în mod corespunzător doar o mică parte a producțiilor generației românești, mai exact acele marginale creații în care "prevalează confortul imaginar, seducția livrescă și fantezia intertextuală"92. De asemenea, Sorin Alexandrescu utilizează aceleași expresii varianta "soft" și varianta "hard" atunci când se apleacă în mod hermeneutic asupra a două "ieșiri din modernitate", reprezentate de Eliade și Cioran, care "semnifică în fond două variante de postmodernism malgré soi: cea care rezultă dintr-o părăsire "soft", dar definitivă, a modernismului și a
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
și Cioran, care "semnifică în fond două variante de postmodernism malgré soi: cea care rezultă dintr-o părăsire "soft", dar definitivă, a modernismului și a modernității, și o situare senină în afara lor deschisă marelui muzeu al culturii (Eliade); sau varianta "hard", polemică, încrâncenată pentru că este încă nedecisă și indecidabilă (Cioran). Pentru noi, românii, cele două tipuri de discurs sunt însă mai mult decât două moduri de a ieși din modernitate, ele sunt chiar două moduri de a concepe și trăi cultura
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
Despre poezie, Editura Cartea Românească, București, 1987), pentru care "postmodernul are un punct de vedere istoric care lipsea modernului" (p. 224), Andrei Pleșu, Ov. S. Crohmălniceanu, Mircea Martin (pentru care, în general, postmodernismul reprezintă o parte a modernismului), în timp ce atitudinea "hard" ar fi de regăsit la majoritatea celor care aparțin generației optzeciste. 92 Ibidem, p. 48. 93 Sorin Alexandrescu, op. cit., p. 356. 94 În ceea ce privește domeniul filosofiei autohtone, nu cunosc vreun caz de filosof postmodern "autoproclamat", care să dețină o operă proprie
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
Dincolo de frontiere, Pitești, 2002. Repere bibliografice: Sorin Preda, Un vapor care se clatină, OC, 2000, 39; Paul Cernat, Blazonul înjurăturii, OC, 2000, 42; Iulia Alexa, „Povestiri cu înjurături”, RL, 2000, 47; Nicolae Savin, Înjurături, VTRA, 2001, 6-7; Paul Cernat, Țărani hard & heavy, OC, 2003, 173; Marius Chivu, Viața la țară a unui rocker, „22”, 2003, 708. Ș.A.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289953_a_291282]
-
unui set de instrucțiuni numit program, apoi produce informații. Datele introduse în computer reprezintă intrările (in-put), iar datele livrate de acesta reprezintă ieșirile ( output). Un sistem de calcul este format din mai multe componente electronice separate, numite Hardware. O componentă Hard este o parte fizică a sistemului. deoarece programele nu sunt componente fizice, un program sau o colecție de programe poartă denumirea de software. Până în anii "80 computerele erau atât de scumpe încât numai marile companii de afaceri și organizațiile guvernamentale
APARATE ŞI DISPOZITIVE UTILIZATE ÎN ACTIVITATEA DE EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT CURS – STUDII DE MASTERAT by CĂTĂLINA ABABEI () [Corola-publishinghouse/Science/279_a_493]
-
că folosirea unor programe de animație ar putea aduce tinerii în fața computerelor datorită aspectului pronunțat de joc pe care îl are un astfel de program. Este important de remarcat faptul că tânărul sportiv nu trebuie neapărat să știe caracteristicile de hard sau de soft ale ordinatorului, lucrul cel mai important este acela de a manevra acele taste prin care să poată îndeplini sarcinile ce i se pun în față. Programele de animație ca și alte programe pot contribui la desăvârșirea schemei
APARATE ŞI DISPOZITIVE UTILIZATE ÎN ACTIVITATEA DE EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT CURS – STUDII DE MASTERAT by CĂTĂLINA ABABEI () [Corola-publishinghouse/Science/279_a_493]
-
nr. 18/2006 pentru aprobarea Normei privind metodele de monitorizare a performanțelor și metodelor pentru estimarea valorii de ameliorare a animalelor de reproducție de rasă pură din specia bovine. ... (2) Sprijinul financiar se acordă pentru achizitia de echipamente informatice, respectiv hard și soft, specifice domeniului de activitate, pentru realizarea, actualizarea bazelor de date și prelucrarea datelor. ... ------------- Alin. (2) al art. 10 a fost modificat de pct. 2 al art. I din ORDINUL nr. 208 din 14 martie 2007 , publicat în MONITORUL
EUR-Lex () [Corola-website/Law/202125_a_203454]
-
nr. 18/2006 pentru aprobarea Normei privind metodele de monitorizare a performanțelor și metodelor pentru estimarea valorii de ameliorare a animalelor de reproducție de rasă pură din specia bovine. ... (2) Sprijinul financiar se acordă pentru achiziția de echipamente informatice, respectiv hard și soft, specifice domeniului de activitate, pentru realizarea, actualizarea bazelor de date și prelucrarea datelor. ... ------------- Alin. (2) al art. 10 a fost modificat de pct. 2 al art. I din ORDINUL nr. 208 din 14 martie 2007 , publicat în MONITORUL
EUR-Lex () [Corola-website/Law/192531_a_193860]
-
sau - THI (tissue harmonic imaging) 1 punct; sau - 3 D / 4 D 2 puncte; - caracteristici tehnice sistem: - monitor color - 15" 1 punct; sau - peste 15" 2 puncte; - aplicații software incluse (abdomen, părți moi, obstetrică-ginecologie) 1 punct; - stocare imagini DICOM (CD, hard disk) 2 puncte; - printer alb-negru/color 1 punct; g) computer tomografie - se acordă 30 de puncte pentru fiecare dispozitiv medical cu o vechime de până la 5 ani, scăzându-se câte două puncte pentru fiecare an de vechime al dispozitivului. După
EUR-Lex () [Corola-website/Law/196788_a_198117]
-
sau - THI (tissue harmonic imaging) 1 punct; sau - 3 D / 4 D 2 puncte; - caracteristici tehnice sistem: - monitor color - 15" 1 punct; sau - peste 15" 2 puncte; - aplicații software incluse (abdomen, părți moi, obstetrică-ginecologie) 1 punct; - stocare imagini DICOM (CD, hard disk) 2 puncte; - printer alb-negru/color 1 punct; g) computer tomografie - se acordă 30 de puncte pentru fiecare dispozitiv medical cu o vechime de până la 5 ani, scăzându-se câte două puncte pentru fiecare an de vechime al dispozitivului. După
EUR-Lex () [Corola-website/Law/196787_a_198116]
-
4.4. Fuziunea organică și funcțională potențială de cunoștințe, abilități și atitudini Mai mult decât atât, zona abilităților, a capacităților, modele acționale considerate, în principiu, ca „gen” (comportamente deschise, manifeste) în cazul adulților, se înregistrează pe două subniveluri (Rogers, 2002): - hard skills (abilități de bază), putând fi constatate imediat de evaluator, de natură motrică, senzorial-perceptivă sau cognitiv-elementară/instrumentală; - soft skills (abilități superioare, mai nuanțate), ceva mai greu de sesizat, de natură intimă, cvasiafectiv-motivațională, de relaționare, de autoorganizare, intelectual superioare etc. Nu
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
este util pentru a reduce incertitudinea (prin achiziționarea și prelucrarea unui volum cât mai mare de informații) și ambiguitatea (prin discuții și întâlniri „față în față”); 4. memoria organizațională face referire la stocarea, într-un sistem informațional, atât a informațiilor „hard” (cifre, fapte, reguli etc.), care vor putea fi transmise prin „transfer documentar”, cât și a celor „soft” (cunoașterea tacită, expertiza, experiențele, poveștile, incidentele critice etc.), împărtășite prin „transfer personal” (Armstrong, 2003). Factori ce influențează învățarea organizaționalătc "Factori ce influențează învățarea
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
4.4. Fuziunea organică și funcțională potențială de cunoștințe, abilități și atitudini Mai mult decât atât, zona abilităților, a capacităților, modele acționale considerate, în principiu, ca „gen” (comportamente deschise, manifeste) în cazul adulților, se înregistrează pe două subniveluri (Rogers, 2002): - hard skills (abilități de bază), putând fi constatate imediat de evaluator, de natură motrică, senzorial-perceptivă sau cognitiv-elementară/instrumentală; - soft skills (abilități superioare, mai nuanțate), ceva mai greu de sesizat, de natură intimă, cvasiafectiv-motivațională, de relaționare, de autoorganizare, intelectual superioare etc. Nu
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
este util pentru a reduce incertitudinea (prin achiziționarea și prelucrarea unui volum cât mai mare de informații) și ambiguitatea (prin discuții și întâlniri „față în față”); 4. memoria organizațională face referire la stocarea, într-un sistem informațional, atât a informațiilor „hard” (cifre, fapte, reguli etc.), care vor putea fi transmise prin „transfer documentar”, cât și a celor „soft” (cunoașterea tacită, expertiza, experiențele, poveștile, incidentele critice etc.), împărtășite prin „transfer personal” (Armstrong, 2003). Factori ce influențează învățarea organizaționalătc "Factori ce influențează învățarea
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
s rights: from the Europeanization of national agendas to the nationalization of a European agenda?”, Journal of European Public Policy, vol. V, nr. 1, pp. 131-152. Mazey, S. (2000), The Emergence of Gender Mainstreaming in the EU: Policy Succession in Hard Times, Hertford College, Oxford. Mazur, Amy (ed.) (2001), State Feminism Women’s Movements and Job Training: Making Democracies Work in a Global Economy, Routledge, New York. Mazur, Amy (2002), Theorizing Feminist Policy, Oxford UniversityPress, Oxford. Mazur, A.; Stetson, D.M. (1995), Comparative
[Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
respectarea drepturilor și libertăților sale fundamentale) sau dacă alegerea va fi realistă, vizând prezervarea suveranității, independenței și integrității statului -, accentul va cădea pe diferite modele de politici (Ungureanu, 2006). Unele strategii de securitate pot lua În calcul mai degrabă aspectele hard ale securității, adică sectoarele militar și politic. Dimensiunea tradițională a securității naționale, dominantă pentru politica interstatală până spre sfârșitul Războiului Rece, viza, În linii mari, siguranța față de posibila agresiune, militară, politică sau economică, venită din partea altor state. Ca principale metode
[Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
for Ethics (Eaglewood Cliffs, NJ.: Prentice Hall, 1988). French, P.: Collective and Corporate Responsibility (New York: Columbia University Press, 1984). Goopaster, K. și Mathews, J.: „Can a corporation have a conscience? Harvard Business Review, 60, nr. 1, 132-141. Pastin, M.: The Hard Problems of Management (Sân Francisco: Jossey-Baas, 1986). Solomon, R. (with Hanson, K.): It’s good business (New York: Atheneum, 1985; Harper and Row, 1987). Velasquez, M.: Business Ethics (Eaglewood Cliffs, NJ.: Prentice Hall, 1979). 32. Crim] și pedepas] C.L. TEN Legea
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
trebuie respins. Referințe Campbell, C.A.: On Selfhood and Goodhood (London: Allen and Unwin, 1957). Chisholm, R.M.: „ Human freedom and the self”, The Lindley Lecture, 1964; reeditat în Free Will, ed. G. Watson (Oxford: Oxford University Press, 1982). Edwards, P.: „Hard and soft determinism”, Determinism and Ffreedom în the Age of Modern Science, ed. S. Hook (Collier Books, New York, 1961). Frankfurt, H.: „Alternate possibilities and moral responsibility”, Journal of Philosophy, 66, (1969) 829-39. -: „Freedom of the will and the concept of
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
s-a aflat în ultimele două decade pe coordonate ale schimbărilor sociale, politice, economice și culturale majore 1. Acestea pot fi văzute în multe feluri și pe nivele diferite: unii se pot concentra pe dimensiunile, evenimentele sau procesele "tangibile" sau "hard" de exemplu șomaj, inflație, migrație, locuire ș.a. -, iar alții pe cele discrete sau "soft" ale vieții sociale mentalități, percepții, valori ș.a. (vezi și Abraham, 2000:15, sau Sandu, 1999:37). Indiferent însă de subiectul abordat, în general, este acceptată ideea
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
sociologice. Totodată, vom insista pe descrierea a două procese pe care le considerăm extrem de relevante pentru contextul în care se află societatea românească: globalizarea și revoluția. În al doilea rând, ne propunem să punctăm în sens ilustrativ, pe ambele dimensiuni, ("hard" și "soft"), schimbările sociale de după 1989 din România. Scopul și aici este, evident, intuirea macro-contextului în care vom studia identificările socioculturale ale tinerilor și dinamica lor. Cu toate că beneficiază de o anume specificitate, tipologic, procesele de schimbare prin care trece societatea
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
fapt, nu căderea sau creșterea propriu-zisă a indicatorilor economici sau a resurselor individuale să determine optimismul sau pesimismul cuiva, ci modul în care acesta le percepe sau le înțelege rolul în atingerea propriilor dorințe. Cu alte cuvinte, observăm că schimbările "hard" și "soft" sunt sensibil legate, dar nu putem spune decât că fiecare le determină pe celelalte. Toate schimbările ilustrate mai sus reprezintă elemente ale cadrului în care plasăm analizele ulterioare. Toate aceste schimbări, structurale sau morale, de substanță pe unele
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
explicație și înțelegere" (Rotariu și Iluț, 1999:25; vezi și Chelcea et al., 1998). Explicația presupune cauzalism (dependență și independență) și căutarea de legi, în vreme ce comprehensiunea presupune empatie și accent pe trăirile proprii. Prima se bazează pe date de tip hard, pe cuantificare, iar cea de-a doua pe date de tip thick (Geertz, 1975), pe complexitate și profunzime. În ceea ce privește căile de mijloc, Rotariu și Iluț (1999:24) arată că există numeroase complementarități și interferențe între cele două abordări, datorate faptului
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]