2,931 matches
-
slujitorului Bisericii. Interesant de observat că ceea ce pretinde soția de la negustor seamănă izbitor cu ceea ce proclamase târgoveața din Bath în Prologul ei: „și bine știi că orișice muiere,/ Tot ca și mine șase lucruri cere/ De la bărbat: să fie zdravăn, harnic/ La minte, cu parale multe, darnic,/ Focos în pat și soaței preasupus.”941 Dar pentru obținerea unei sume dorite femeia este gată să execute orice serviciu: „Așa că m-aș ruga sfinției-tale/ Să mă mprumuți c-altminteri e jale.../ De faci
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
-ți fac,/ Precum și orice slujbă după plac.”942 Cedarea devine aici prea evidentă („Aflați că frumușica s-a-nvoit/ Ca pentru suta ei de galbeni ea/ Să-l lase s-o muncească pe saltea/ O noapte-n cap. Taman așa făcură/ și harnici 936 G. Boccaccio, Decameronul, vol. al II lea, p. 289. 937 Ibidem, p. 290. 938 Ibidem, p. 300. 939 N. S. Thompson, Chaucer, Boccaccio and the Debate of Love..., p. 104. 940 Geoffrey Chaucer, Povestirile din Canterbury, p. 176. 941
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
spre Canterbury și care se confesează tuturor a fi un soț nefericit, alături de o nevastă rea, de unde și nota misogină în portretizarea femeilor: „Vedeți ce parșivenii zac în ele?/ Pândesc într-una numai să ne-nșele/ și-s ca albina harnice n păcat;/ Din drumul drept mereu se tot abat./ [...] soața mea, măcar că nu-i chiabură/ În zestre, are-o gură cât o șură/ și-o groază de cusururi... Ce să-i fac?/ Nu-i bai de-atâta și mai bine
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
numărul 4 din 1 decembrie 1921‐ este de îndrumător al conștiinței sociale și controlor al vieții publice” el „nefăgăduind nimic altceva d ecât: credință și sacrificiu, muncă și cinste”. Ziarul se adresa îndeosebi preoților, învățătorilor, gospodarilor, oamenilor de dreptate, „cinstiți, harnici dar sătui de vorbe goale...” Apărea sub conducerea unui comitet, redacția și administrația în Bârlad, str. I.C. Brătianu nr. 25, iar tipografia la N. P. Peiu. * Biblioteca din Bârlad deține 11 numere din „Brazdă nouă” din anii 1923,1924, 1925
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
revistei „Făt-Frumos" — care a dus în toate colțurile țării, faima Bârladului de altă dată. Aici și-au spus cuvântul lor: Gârleanu, D. Nanu, Moldovanu etc. Din Bârlad și-a luat zborul marele Al. Vlahuță... Suntem bucuroși că o mână de harnici mânuitori ai condeiului, astăzi, caută, ș'au izbutit să calce cu cinste pe urmele proaspete ale înaintașilor. Pe domnul prof. Moroșanu, directorul „Vocei Tutovei" Îl cunoaștem de mult. La fel pe harnicul și talentatul prim redactor Pr. I. Gh Chirvasie
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
Al. Vlahuță... Suntem bucuroși că o mână de harnici mânuitori ai condeiului, astăzi, caută, ș'au izbutit să calce cu cinste pe urmele proaspete ale înaintașilor. Pe domnul prof. Moroșanu, directorul „Vocei Tutovei" Îl cunoaștem de mult. La fel pe harnicul și talentatul prim redactor Pr. I. Gh Chirvasie; le-am urmărit cuvântul în „Păstorul Tutovei". Mai colaborează în același număr: I. Gr, Oprișan căruia i-am urmărit activitatea de când scotea revista : „Orizontul", pe domnișoara Mariette Creangă, întindem mâna cu frăție
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
1937 - Anul I, nr. 9‐10 . Gheorghe Ioniță, un intim al colaboratorului de la Avânturi Culturale - și nu numai - spune într‐ un articol: „ G.G. Ursu și atmosfera din Bârlad după primul război mondial”: ...” Oamenii (din Bârlad‐n.a.) erau buni, firește, cuminți, harnici și prietenoși. Aici a trăit poetul, aici a cunoscut iernile, ninsorile, zăpezile, școlărițele cu șorțul negru‐albastru, cu gulerașe albe...” George Constandache către G.G. Ursu despre G. Tutoveanu: „... el n‐a fost scriitorul turnului de fildeș. Cine l‐a văzut
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
administrația în Bârlad, str. Cuza Vodă nr. 57, Tipografia N. Pe iu, Bârlad. Ființează de la nr. 1 în mai 1932‐1934. Despre revistă și conținutul său, iată ce spune însăși redacția la rubrica „Diverse” din nr. 6 al publ icației: ...”Harnicul scriitor, dl. scriitor Virgil Cara ivan, scoate la Bârlad o revistă lunară intitulată Documente Ră zășești. Se publică în paginile ei acte, surete, zapisci, cercetări și porunci referitoare la mutațiunile proprietăților rurale ale ținutului. Nu lipsesc interesante spițe de familii
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
la istoria literaturii române, fiind a doua revistă literară la Bârlad (1904 - 1906, dar și 1 martie - 1 aprilie 1909), o revistă a grupului G. Tutoveanu, Emil Gârleanu, D. Nanu și a mai tinerilor C. Moldoveanu și A. Mândru colaboratori harnici de la „Paloda” la care o contribuție materială și de suflet a adăugat‐o tipograful și literatul G. Cațafany. În revistă au mai semnat: M. Sadoveanu, N. Iorga, E. Lovinescu, G. Vâlsan, A. Gorovei, D. Anghel, El . Farago, Ilarie Chendi ș.a.
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
G.Ionescu), Elena Văcărescu, Al. Zamfirescu. Se detailau lucrări ale celor de mai sus apărute și în alte publicații (Analele Academiei Române, „Convorbiri literare”, „Literatura” și „Arta română”, „Paloda”). Era evidențiat faptul că „între colaboratorii lui Făt-Frumos se văd figurând trei harnici învățători de la Zorleni - Tutova, unde, anume în Slobozia-Zorleni a lui Alecu Calimahi, înainte de 1820 era școală cu dascăl sistematicesc din Ardeal.” Biblioteca municipală „Stroe Belloescu” tezaurizează numerele de reviste Făt Frumos din anii 1904 și 1905. * Făclia Făclia, revista Liceului
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
De remarcat că un camion special a transportat caii de la Rafaila la Vaslui, pentru ca "haiducii" să evolueze ca la ei acasă. Romică Rusu a mobilizat din budașii lui vreo 30 de oameni, printre care și cei doi copii frumoși și harnici ai săi. Acest om e un exemplu de optimism dar și de omenie, angajament, generozitate. Nu mă mir că-l 48 urmează lumea, chiar dacă nu mai scoate vinul cu cofa. E clar că și Romică, omul, sfințește locul. Urătura celor
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
a fost supravegheată de rude, așa că nu l-am văzut la față. Am apucat vremea în care trebuiau eforturi fizice și mentale încât omul se simțea tâmpit de atâta muncă. Și oamenii și țara au obținut atunci rezultate istorice: "cinei harnic și muncește/ ori nu-i prost, ori mai gândește"! întreb, de unde bani, dacă mulți așteaptă cofe de moși adică să le vină cam de-a gata, ca și cum ar fi mari valori; ba unora li se încrețește nasul cerând salarii mai
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
nu numai (prof. Gabriela Crețu fost europarlamentar... din Vaslui) pentru că Fantasia, Rotaria, Mioara Velicu și numeroase formații artistice, fanfare, dansuri, obiceiuri etc.au colindat lumea în lung și în lat. Puteți fi convinși că pe mulți i-am făcut noi harnici ! În devenirea istorică, după zvâcnirea strălucitoare a grupului creator la Bârlad la începutul secolului al XXlea (Al. Vlahuță, G. Tutoveanu, T. Pamfile - cel mai complet conducător de publicații, scriitor folclorist, vezi Rev. Ion Creangă, 1908-1921, episcopul Iacov Antonovici, apoi G.G.
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
Să luptăm numai pentru viața noastră trupească sau și pentru spirit ? Până la urmă, azi, lupta cu morile de vânt echivalează cu vaca tunsă ? (MERIDIANUL, An VIII, nr.47 (673), joi, 23 noiembrie 2006, Editorial) "Pre mulți i-am făcut eu harnici" (G. Ibrăileanu). într-o exprimare cu arhaisme, zic și eu <pre mulț i tâmpiți i-am făcut eu să creadă că au valoare> (și unii chiar și-au descoperit-o) ! Munca didactică de vreo 40 de ani a însemnat descoperirea
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
a șoca puțin cu acest titlu, mai ales că la vârsta tinereții unii au nevoie de o zguduire zdravănă, dacă nu o bătaie bună, să se trezească din ... prostie ! Să nu creadă cineva că mă refer la acei tineri studioși, harnici și liniștiți, în mare majoritate, care-și caută de școala, șomajul sau serviciul lor ! Faptul: duminică noaptea veneam spre casă pe la Clubul Tineretului, vis-a-vis de Liceul Mihail Kogălniceanu, cu gânduri despre tineri în cartea tocmai 211 terminată. Era cam 23
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
procedez cu golanii care ajung la mal și-și dau apoi drumul pe apa nesiguranței, în numele unei "libertăți" care nu există. Mai spun o dată: pe la noi au trecut persoane de toată mâna. Pe mulți am reușit eu să-i fac harnici, pe destui i-am făcut oameni. Și nu m-am bucurat de lauda lor. Și nici nu m-aștept nici măcar de la cei cu dorință de muncă și cu oarecare glagorie la cap. Parcă de la o pițipoancă plină de ifose, plătită
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
frunze uscate care, mai, mai, să acopere iarba părculețului dintre Arhivele Statului și L.M.K. Asta dacă: N-ar fi vajnicii lucrători de noapte care fugăresc cu măturoiul fiecare frunză galbenă sau stacojie căzută din pomi. Și dacă n-ar fi harnicii angajați la Legea 416 sau 76 care să primească un salariu oarecare numai și numai pentru că poartă un târn, o coșarcă sau un sac de plastic în care să îngrămădească frunzele din ce în ce mai puține. Și dacă n-ar fi cel puțin
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
au vizitat locul precum și o vioară imensă. Verdeață (pomi) multă, clădiri vechi și noi. La cele vechi li s-a aplicat un strat de scândură (un fel de termoizolare) lambrisare pentru înfrumusețare. Oamenii sunt liniștiți și calmi, ordonați dar nu harnici sau, poate, acei occidentalizați și comozi întrucât industria peștelui e pe chituci (sute și sute de vase stau ancorate (și nepăzite în porturi), turismul fiind și el slăbuț. Bisericile, nici catolice nici ortodoxe, nu sunt frecventate, șoferul ghid, Andrei, mi-
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
2008/2009, meci de calificare, la 327 Vaslui cu Omonia Nicosia 2-0, peste 5 zile retur în 9. Diverse CHIPUL... zilei (ca horoscop !) în copilărie, ai mei mă povățuiau să-mi opresc privirea cea dintâi a zilei pe chipul cuiva harnic. Ziua se arăta a fi bună sau rea, urâtă sau "bănoasă" după primul om pe care-l vedeam în acea zi, care întotdeauna începea pe întuneric deoarece făceam naveta 6 km (dus) și trebuia să bat noroaiele de cu noaptea
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
Acest chestionar poate fi aplicat și În cazul elevilor, deoarece pentru educator cunoașterea temperamentului elevilor este importantă. Astfel se poate stabili dacă un copil este emotiv sau nu, este activ sau nu. Dacă un copil este activ el poate fi harnic, energic, indiferent de gradul de emotivitate, iar dacă este inactiv, ar putea fi lent, leneș, fără inițiativă. Dacă este emotiv poate avea reacții emotive foarte puternice, va fi implicat afectiv În tot ceea ce face, iar dacă este non-emotiv, astfel de
Medicina si psihologie cuantica by Valentin AMBĂRUŞ, Mariana FLORIA, () [Corola-publishinghouse/Science/1642_a_2904]
-
speranță, iluzia că situația, mai devreme sau mai târziu, se va ameliora. Manipulați, de fapt mințiți la alegeri - eterna „duminică a orbului” -, obișnuiți să fie mereu conduși, ei așteaptă și acum indicațiile cuiva. Deocamdată însă nimeni nu are nevoie de „harnicii lucrători ai câmpului”. Asta până la noi alegeri, când negreșit vor sosi în sate, în mașini stârnind rotocoale de colb, agenții electorali ai celor ce vor dori să-și reînnoiască mandatele. Până atunci, prinși în cleștele unei cumplite mizerii, resemnați, de parcă
Intelectualul ca diversiune. Fragmente tragicomice de inadecvare la realitate by Vasile Gârneț () [Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
000 dintre aceștia au devenit cetățeni italieni"71. În definitiv, un punct procentual din P.I.B. italian, respectiv 2 300 000 000 de euro este realizat din munca românilor. George Mihoc proprietarul unei societăți din domeniul construcțiilor ne spune: "Românii sunt harnici, nu trebuie să credeți în poveștile care vă spun că noi, românii suntem doar niște hoți. Aș putea să vă citez sute de români, muncitori serioși care muncesc pe rupte în șantiere, în construcții". Mihoc are 37 de ani și
Românii. Minoritatea comunitară decisivă pentru Italia de mâine by Alina Harja şi Guido Melis () [Corola-publishinghouse/Science/1045_a_2553]
-
se simțeau „boicotați de cehi”, deoarece „rar de tot” un slovac putea ocupa o funcție superioară în aparatul de stat cehoslovac. Toate „funcțiile înalte” și „bine retribuite” erau exclusiv ocupate de cehi. Apoi, în acea perioadă, țăranii slovaci, deși foarte harnici, dar cu „pământuri sărace”, aflați într-o situație grea, erau nevoiți să plece în Ungaria și în Cehia „la munca câmpului”, fiind retribuiți mai puțin decât cei locali. În industrie situația era la fel de grea: toate fabricile și uzinele erau controlate
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
ori atacau mai cu spor. Tremura de frig băiețașul nostru. Mâinile îi amorțiseră, încleștate pe crengi. Buzele i se umflaseră și se îngreuiaseră, că parcă nici nu le mai putea mișca să rostească vreun cuvânt. Numai ochii i se roteau; harnici și neosteniți, pânditori, ca ochii șoimului, spre toate zările. Gloanțele soldaților împărătești secerau tot mai mulți dintre țărani. Nimeni nu da îndărăt. Toți năzuiau din răsputeri să intre în oraș, să se răfuiască acolo cu nobilimea. Ningea tot mai des
ÎNTRE LEGENDĂ ȘI ADEVĂR - auxiliar pentru istorie by ILONA ȘELARU, LILIANA – DANA TOLONTAN () [Corola-publishinghouse/Science/1150_a_1891]
-
lui Dumnezeu și fără suflet nu i posibil ă nici cultura și nici cultul, adică religiaʺ, Aurel Leon - fii nd un om al religiei și un mare și statornic prieten al Prea Fericitu lui Patriarh Teoctist - a fost și un harnic secretar de redacție la „Cuvânt și Sufletʺ, foaie bilunară de credință și cultură Iași, care apărea din 1990, se tipărea la Câmpulung Moldovenesc, dar sedi ul î l avea la Iași, strada Sf. Andrei. Din colectivul de redacție făcea parte
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]