6,717 matches
-
echivalente Conductibilitatea echivalentă limită a acidului acetic se calculează folosind anexa 7. Se calculează . Datele experimentale obținute se trec în tabelul 21. DETERMINAREA POTENȚIOMETRICĂ A pH-ului Considerații teoretice Concentrația ionilor de hidrogen se exprimă prin cantitatea de ionigram de hidrogen într-un litru de soluție [H+] sau prin valoarea pH ului soluției. Relația dintre concentrația în ioni de hidrogen ([H+]) și pH rezultă din definiția dată de Soerensen noțiunii de pH: „pH-ul este logaritmul cu semn schimbat al concentrației
Chimie fizică : principii şi experimente by Maria Vasilescu, Adrian Florin Şpac, Daniela Zavastin, Simona Gherman () [Corola-publishinghouse/Science/729_a_1303]
-
în tabelul 21. DETERMINAREA POTENȚIOMETRICĂ A pH-ului Considerații teoretice Concentrația ionilor de hidrogen se exprimă prin cantitatea de ionigram de hidrogen într-un litru de soluție [H+] sau prin valoarea pH ului soluției. Relația dintre concentrația în ioni de hidrogen ([H+]) și pH rezultă din definiția dată de Soerensen noțiunii de pH: „pH-ul este logaritmul cu semn schimbat al concentrației ionilor de hidrogen”, adică: Soluțiile pentru care se determină valoarea pH-ului au, de obicei, valori cuprinse în intervalul
Chimie fizică : principii şi experimente by Maria Vasilescu, Adrian Florin Şpac, Daniela Zavastin, Simona Gherman () [Corola-publishinghouse/Science/729_a_1303]
-
litru de soluție [H+] sau prin valoarea pH ului soluției. Relația dintre concentrația în ioni de hidrogen ([H+]) și pH rezultă din definiția dată de Soerensen noțiunii de pH: „pH-ul este logaritmul cu semn schimbat al concentrației ionilor de hidrogen”, adică: Soluțiile pentru care se determină valoarea pH-ului au, de obicei, valori cuprinse în intervalul 0 - 14. Un anumit pH se poate realiza prin adaos de acid sau de bază în mediul respectiv. Totuși, mult mai importante pentru crearea
Chimie fizică : principii şi experimente by Maria Vasilescu, Adrian Florin Şpac, Daniela Zavastin, Simona Gherman () [Corola-publishinghouse/Science/729_a_1303]
-
electromotoare (FEM) a unei pile electrice alcătuite din electrodul de sticlă (electrod indicator) și electrodul de calomel (electrod de referință). Partea experimentală Electrozi utilizați a) Electrodul de sticlă Electrodul de sticlă este utilizat drept electrod indicator al concentrației ionilor de hidrogen (figura 25). Electrodul de sticlă este alcătuit dintr-un fir de argint acoperit cu AgCl, aflat în contact cu o soluție de HCl de molaritate cunoscută (0,1M). Acest ansamblu este introdus într un vas de sticlă care la partea
Chimie fizică : principii şi experimente by Maria Vasilescu, Adrian Florin Şpac, Daniela Zavastin, Simona Gherman () [Corola-publishinghouse/Science/729_a_1303]
-
formă sferică. Foița de sticlă subțiată, din partea inferioară joacă rol de membrană selectivă pentru ionii de H+; ea separă soluția internă (cu pH constant) de soluția externă, în care se introduce electrodul de sticlă, a cărei concentrație în ioni de hidrogen este necunoscută. Între cele două soluții va lua naștere o diferență de potențial electric, datorită diferenței de activitate a ionului H+ de cele două părți ele membranei. Electrodul de sticlă este izolat de atmosferă și își menține potențialul de electrod
Chimie fizică : principii şi experimente by Maria Vasilescu, Adrian Florin Şpac, Daniela Zavastin, Simona Gherman () [Corola-publishinghouse/Science/729_a_1303]
-
timp constant. Potențialul electrodului de sticlă (Est) este redat de relația (148):în care: E = potențialul standard al electrodului de sticlă în care sunt incluse mai multe potențiale ce rămân constante pe tot parcursul determinărilor; +H a = activitatea ionilor de hidrogen. b) Electrodul de calomel Electrodul de calomel (figura 26) poate avea diferite forme. Acesta este alcătuit dintr-un strat de mercur metalic (Hg), în contact cu clorură mercuroasă (Hg2Cl2) ce se află într-un corp interior de capacitate mică. În
Chimie fizică : principii şi experimente by Maria Vasilescu, Adrian Florin Şpac, Daniela Zavastin, Simona Gherman () [Corola-publishinghouse/Science/729_a_1303]
-
dublu electric și fiind determinată de dirijarea fenomenelor interfaciale ce au loc în natură, biologie (la nivelul membranelor celulare), industrie (cauciuc, lacuri, etc). Astfel, electroliții și polielectroliții amfoteri (aminoacizi și proteine) se încarcă pozitiv sau negativ în funcție de activitatea ionilor de hidrogen din mediul de dispersie. Punctul sau zona de pH în care particulele nu se mai deplasează în câmp electric (mobilitatea electroforetică este nulă) se numește punct izoelectric (p.i.). La o sarcină netă egală cu zero, adică la o diferență
Chimie fizică : principii şi experimente by Maria Vasilescu, Adrian Florin Şpac, Daniela Zavastin, Simona Gherman () [Corola-publishinghouse/Science/729_a_1303]
-
aplicate se deosebesc după natura reducătorului folosit. O clasificare generală a metodelor de obținere a metalelor este următoarea: 1. metode de reducere - care pot fi realizate fie pe cale uscată (când se folosesc ca reducători carbonul, monoxidul de carbon, carburile metalice, hidrogenul, hidrurile metalice, metalele), fie pe cale umedă (ca reducători se folosesc substanțe solubile în apă: glucoză, aldehide etc.); 2. metode de disociere termică - care sunt procese de reducere intramoleculare; 3. metode de reducere electrochimică - realizate prin electroliza compusului metalului în soluție
Chimie anorganică : metale şi combinaţii : culegere de exerciţii şi probleme, Volumul al II-lea by Cristina Stoian () [Corola-publishinghouse/Science/633_a_1228]
-
hidrurile, oxizii metalelor nobile, metalcarbonilii, diverse săruri ale metalelor nobile (halogenuri, azotați, azide, azoturi etc.). Halogenurile și hidroxizii se prelucrează, în cea mai mare parte, prin electroliză. Aceasta se realizează atât în soluție (atunci când metalul este mai puțin activ decât hidrogenul), cât și în topitură (în cazul metalelor mai electropozitive decât hidrogenul). În acest fel se obțin, în general, metalele alcaline și alcalino-pământoase, dar și aluminiul. Obținerea elementelor metalice artificiale are la bază iradierea anumitor nuclee cu particule elementare (neutroni, protoni
Chimie anorganică : metale şi combinaţii : culegere de exerciţii şi probleme, Volumul al II-lea by Cristina Stoian () [Corola-publishinghouse/Science/633_a_1228]
-
azotați, azide, azoturi etc.). Halogenurile și hidroxizii se prelucrează, în cea mai mare parte, prin electroliză. Aceasta se realizează atât în soluție (atunci când metalul este mai puțin activ decât hidrogenul), cât și în topitură (în cazul metalelor mai electropozitive decât hidrogenul). În acest fel se obțin, în general, metalele alcaline și alcalino-pământoase, dar și aluminiul. Obținerea elementelor metalice artificiale are la bază iradierea anumitor nuclee cu particule elementare (neutroni, protoni, ioni). Probleme rezolvate 1 Se supun prelucrării 400 kg de cromit
Chimie anorganică : metale şi combinaţii : culegere de exerciţii şi probleme, Volumul al II-lea by Cristina Stoian () [Corola-publishinghouse/Science/633_a_1228]
-
cupru (I): = 160 se determină masa de cupru care s-ar fi preparat dacă reacțiile ar fi fost totale: = 64 kg Cantitatea de cupru care se obține, însă, în realitate este: = 48 kg Probleme propuse 1 Se supune reducerii cu hidrogen un amestec de oxid cupric și oxid feric. Știind că, în urma reacției, masa amestecului scade cu 28%, să se determine compoziția procentuală - raportată masic și molar - a amestecului inițial. 2 Cel care a obținut pentru prima dată siliciul a fost
Chimie anorganică : metale şi combinaţii : culegere de exerciţii şi probleme, Volumul al II-lea by Cristina Stoian () [Corola-publishinghouse/Science/633_a_1228]
-
și chimice ale elementelor. Toate metalele din această grupă se caracterizează printr-un puternic caracter electropozitiv, evidențiat prin valorile negative ale potențialului de electrod standard. Aceasta este evidențiată prin marea reactivitate a acestor elemente, ele interacționând în condiții normale cu hidrogenul, halogenii, oxigenul; la cald reacționează cu sulful, seleniul și telurul, cu fosforul, cu arsenul și stibiul. O comportare deosebită o prezintă aceste metale în reacția cu oxigenul. Astfel, în timp ce litiul formează oxidul, sodiul formează peroxidul, iar celelalte metale alcaline formează
Chimie anorganică : metale şi combinaţii : culegere de exerciţii şi probleme, Volumul al II-lea by Cristina Stoian () [Corola-publishinghouse/Science/633_a_1228]
-
a) masa de metal alcalin care a reacționat; b) cantitatea de compus rezultată din reacția cu amoniacul; c) masele produșilor secundari ai reacției de ardere; d) cantitatea de soluție acidă folosită, dacă s-a utilizat un exces de 50%. 5 Hidrogenul rezultat prin reacția a 10 kg apă cu potasiul este introdus în cantități egale în 8 rezervoare identice, fiecare având volumul de 140 L. Densitatea hidrogenului din rezervoare fiind 0,1 g/L, se cer: a) masa de apă care
Chimie anorganică : metale şi combinaţii : culegere de exerciţii şi probleme, Volumul al II-lea by Cristina Stoian () [Corola-publishinghouse/Science/633_a_1228]
-
cantitatea de soluție acidă folosită, dacă s-a utilizat un exces de 50%. 5 Hidrogenul rezultat prin reacția a 10 kg apă cu potasiul este introdus în cantități egale în 8 rezervoare identice, fiecare având volumul de 140 L. Densitatea hidrogenului din rezervoare fiind 0,1 g/L, se cer: a) masa de apă care a reacționat; b) concentrația procentuală a soluției rezultate în urma reacției; c) cantitatea de potasiu consumată în reacție. 6 La tratarea cu apă a 300 g amalgam
Chimie anorganică : metale şi combinaţii : culegere de exerciţii şi probleme, Volumul al II-lea by Cristina Stoian () [Corola-publishinghouse/Science/633_a_1228]
-
L, se cer: a) masa de apă care a reacționat; b) concentrația procentuală a soluției rezultate în urma reacției; c) cantitatea de potasiu consumată în reacție. 6 La tratarea cu apă a 300 g amalgam de sodiu rezultă 100,8 L hidrogen (în condiții normale de presiune și temperatură). Să se calculeze compoziția procentuală a aliajului. 7 Se supun acțiunii apei 12 g aliaj al rubidiului cu un alt metal alcalin, în al cărui spectru nu se regăsește culoarea roșie. Știind că
Chimie anorganică : metale şi combinaţii : culegere de exerciţii şi probleme, Volumul al II-lea by Cristina Stoian () [Corola-publishinghouse/Science/633_a_1228]
-
temperatură). Să se calculeze compoziția procentuală a aliajului. 7 Se supun acțiunii apei 12 g aliaj al rubidiului cu un alt metal alcalin, în al cărui spectru nu se regăsește culoarea roșie. Știind că se degajă 2,8 L de hidrogen (măsurat în condiții normale), se cer: a) identitatea celuilalt metal alcalin aflat în compoziția aliajului; b) compoziția procentuală a aliajului. 8 La tratarea cu apă a 16 g amalgam de rubidiu se obține o soluție alcalină care se neutralizează cu
Chimie anorganică : metale şi combinaţii : culegere de exerciţii şi probleme, Volumul al II-lea by Cristina Stoian () [Corola-publishinghouse/Science/633_a_1228]
-
ionicitate al combinațiilor crește în grupă la creșterea numărului de straturi electronice. Toate metalele se caracterizează printr-un puternic caracter electropozitiv, evidențiat prin valorile negative ale potențialului de electrod standard. Aceasta este relevată prin marea lor reactivitate, ele interacționând cu hidrogenul, halogenii, oxigenul, iar la cald și cu sulful, seleniul și telurul, cu azotul și fosforul, cu arsenul și stibiul, cu carbonul. Reacționează ușor cu apa (beriliul și magneziul doar la cald) și cu acizii minerali. Beriliul se dizolvă doar în
Chimie anorganică : metale şi combinaţii : culegere de exerciţii şi probleme, Volumul al II-lea by Cristina Stoian () [Corola-publishinghouse/Science/633_a_1228]
-
c) Pornind de la reacția (1), rezultă: = 450 mg Ținând cont de reacția (2), se obține: = 300 mg Cantitatea totală de calciu consumată este: = 750 mg 2 O soluție de acid sulfuric reacționează cu 3 g metal divalent mai activ decât hidrogenul. La arderea gazului degajat se consumă 6,667 L (în condiții normale) aer cu 21% oxigen (raportat volumic). Se cer: a) natura metalului; b) cantitatea de soluție de acid sulfuric de concentrație 5 N necesară reacției. a) Fie M metalul
Chimie anorganică : metale şi combinaţii : culegere de exerciţii şi probleme, Volumul al II-lea by Cristina Stoian () [Corola-publishinghouse/Science/633_a_1228]
-
667 L (în condiții normale) aer cu 21% oxigen (raportat volumic). Se cer: a) natura metalului; b) cantitatea de soluție de acid sulfuric de concentrație 5 N necesară reacției. a) Fie M metalul divalent necunoscut. Întrucât este mai activ decât hidrogenul, în reacția cu acidul sulfuric se degajă hidrogen: M + H2SO4 = MSO4 + H2↑ Arderea hidrogenului are loc conform reacției: 2 H2 + O2 = 2 H2O Ținând cont de conținutul de oxigen din aer, se poate calcula volumul de oxigen consumat în a
Chimie anorganică : metale şi combinaţii : culegere de exerciţii şi probleme, Volumul al II-lea by Cristina Stoian () [Corola-publishinghouse/Science/633_a_1228]
-
oxigen (raportat volumic). Se cer: a) natura metalului; b) cantitatea de soluție de acid sulfuric de concentrație 5 N necesară reacției. a) Fie M metalul divalent necunoscut. Întrucât este mai activ decât hidrogenul, în reacția cu acidul sulfuric se degajă hidrogen: M + H2SO4 = MSO4 + H2↑ Arderea hidrogenului are loc conform reacției: 2 H2 + O2 = 2 H2O Ținând cont de conținutul de oxigen din aer, se poate calcula volumul de oxigen consumat în a doua reacție: = 1,4 L (c.n.) ceea ce
Chimie anorganică : metale şi combinaţii : culegere de exerciţii şi probleme, Volumul al II-lea by Cristina Stoian () [Corola-publishinghouse/Science/633_a_1228]
-
natura metalului; b) cantitatea de soluție de acid sulfuric de concentrație 5 N necesară reacției. a) Fie M metalul divalent necunoscut. Întrucât este mai activ decât hidrogenul, în reacția cu acidul sulfuric se degajă hidrogen: M + H2SO4 = MSO4 + H2↑ Arderea hidrogenului are loc conform reacției: 2 H2 + O2 = 2 H2O Ținând cont de conținutul de oxigen din aer, se poate calcula volumul de oxigen consumat în a doua reacție: = 1,4 L (c.n.) ceea ce permite calcularea cantității de hidrogen arse
Chimie anorganică : metale şi combinaţii : culegere de exerciţii şi probleme, Volumul al II-lea by Cristina Stoian () [Corola-publishinghouse/Science/633_a_1228]
-
Arderea hidrogenului are loc conform reacției: 2 H2 + O2 = 2 H2O Ținând cont de conținutul de oxigen din aer, se poate calcula volumul de oxigen consumat în a doua reacție: = 1,4 L (c.n.) ceea ce permite calcularea cantității de hidrogen arse, respectiv degajate: = 0,125 moli Pe baza acestei valori se determină masa atomică a metalului: = 24 deci metalul divalent necunoscut este magneziul Mg. b) Echivalentul chimic al magneziului este: = 12 astfel că numărul de echivalenți chimici de magneziu participanți
Chimie anorganică : metale şi combinaţii : culegere de exerciţii şi probleme, Volumul al II-lea by Cristina Stoian () [Corola-publishinghouse/Science/633_a_1228]
-
numărul de echivalenți chimici de magneziu participanți la reacție (și, implicit, de acid sulfuric) este: = 0,25 Eg = Volumul de soluție acidă necesar va fi: = 50 cm3 3 Un amestec de doi carbonați ai unor metale divalente mai active decât hidrogenul, având masa de 8,86 g, a fost tratat cu o soluție de acid clorhidric până la terminarea efervescenței. Soluția de cloruri astfel obținută este supusă electrolizei, când la catod rezultă 1,12 L gaz (condiții normale). Să se identifice cele
Chimie anorganică : metale şi combinaţii : culegere de exerciţii şi probleme, Volumul al II-lea by Cristina Stoian () [Corola-publishinghouse/Science/633_a_1228]
-
când la catod rezultă 1,12 L gaz (condiții normale). Să se identifice cele două metale, știind că în amestecul inițial carbonații se găsesc în raport molar 2:3. Fie M și M’ cele două metale divalente mai active decât hidrogenul. Carbonații lor vor avea formulele MCO3 și, respectiv, M’CO3. Reacțiile care au loc la tratarea cu acid clorhidric sunt următoarele: MCO3 + 2 HCl = = MCl2 + H2O + CO2↑ M’CO3 + 2 HCl = = M’Cl2 + H2O + CO2↑ Procesele care au loc la
Chimie anorganică : metale şi combinaţii : culegere de exerciţii şi probleme, Volumul al II-lea by Cristina Stoian () [Corola-publishinghouse/Science/633_a_1228]
-
amestec și y cantitatea de M’CO3 din amestec. Numărul de moli de carbonați coincide cu numărul de moli de cloruri corespunzătoare. Masele molare ale celor doi carbonați sunt: Ca urmare, masa amestecului se poate scrie: =8,86 Volumul de hidrogen degajat la catod în fiecare caz este: = 22,4x (L) (c.n.) = 22,4y (L) (c.n.) astfel că volumul total de hidrogen degajat este: = 1,12 (L) (c.n.) Ținând seama și de raportul existent între cei doi carbonați
Chimie anorganică : metale şi combinaţii : culegere de exerciţii şi probleme, Volumul al II-lea by Cristina Stoian () [Corola-publishinghouse/Science/633_a_1228]