1,830 matches
-
mâine este ieri Trezindu-te apoi, visezi iar, în zadar. Ce lucru complicat e VIAȚA Când traiul ți se pare inutil Să mai vină, oare, dimineața? Să mai iau diseară, scobutil? Numărul 4, august 2011 Durere de Zorba Ca o himeră m-ai cuprins, durere Sub lanțul tău granitul se sfărâmă Tot ce-i frumos clădit pe lume, piere Iar visul făurit mi se dărâmă. Ce ai în tine, de faci omul Să sufere fără odihnă? Îi dai nopți lungi, dar
Articole, eseuri şi poezii din Gazeta Străzii () [Corola-website/Science/296062_a_297391]
-
Căci urâțenia îți dă putere. Dar nu mă frângi, căci am răbdare Aleasă armă ce nu piere. Cu pas încet dar hotărât, Și cu voință de granit Calc peste tot, de este urât, Și te alung în infinit. Ca o himeră m-ai cuprins, durere, Și lanțul tău, pe umăr greu apasă. Dar cât timp crezul îmi va da putere Vei fi în fața mea...neputincioasă Cine sunt eu/noi? de Boschetarul Român Sunt un om ca oricare, cu bune și cu
Articole, eseuri şi poezii din Gazeta Străzii () [Corola-website/Science/296062_a_297391]
-
nuanțe tragice ale culturii poetice universale, el a reușit pe acest fond s.a desfășoare un mare joc poetic, rol în care își avea propria damnațiune. Poetul a venit cu o întreagă recuzită din marile teatre spirituale ale lumii, invocând Himera și Fantazarea luptând și lucrând pentru ele ca simplu soldat sau imperator, spre o desăvârșire făcută în numele Artei. Știința acestei poezii este „Știința ciocârliei/ care trece vămile pustiei”. Cântecul lui este în apropierea aceluia bacovian. La autorul „Plumbului” este invocat
Emil Botta () [Corola-website/Science/297693_a_299022]
-
digitală cu 16.000 de linii telefonice. Serviciile poștale au fost restructurate pe parcursul ultimilor ani. Pe lângă serviciile tradiționale oferite (scrisori, colete), au fost introduse și alte lucruri, cu o solicitare din ce în ce mai mare. Fără îndoială, Gorjul este un ținut bântuit de himera culturii. Explozia de manifestări culturale din ultimi ani arată câtă energie creatoare a fost ținută sub obroc în anii dictaturii comuniste. Învățământul pre-universitar cuprinde toate formele de învățământ: preșcolar, primar, gimnazial, liceal și postliceal. La începutul anului 2002 la nivelul
Județul Gorj () [Corola-website/Science/296660_a_297989]
-
exprimă o dramatizare negativă a feminității, într-o atmosferă de teroare și catastrofă. Dacă o valorizare estetică a unor asemenea figuri va fi posibilă în atmosfera intelectuală a Renașterii, pentru „stilistica” grecilor, posibilitatea deconstruirii frumosului prin grotesc e amendată simbolic. Himera, ca simbol al fanteziei, sau Sfinxul, ca simbol al realității (propune enigme despre lume și om) avertizează asupra unui virtual clivaj din ordinea experienței, iar grecul polis-ului nu are decât a se teme de orice i-ar revela natura
Gorgone () [Corola-website/Science/298351_a_299680]
-
vizează realitățile epocii. Cu o forță imaginativă alimentată de viziuni mitice, Paciurea începe să amplifice sensurile realului prin montaje neașteptate, cu program simbolic sau prin inventarea unor ființe fantastice. De la "Omul primitiv" (1906) și "Sfinxul" (1913), trece la seria de ""Himere"": "Himera văzduhului", "Himera pământului", "Himera apei", " Himera nopții". Paciurea a realizat și un mare număr de portrete, compoziții ("Fata cu ulciorul", 1920) și un proiect nerealizat pentru un monument al Unirii Principatelor Române. Este înmormântat la Cimitirul Bellu fig. 35A
Dimitrie Paciurea () [Corola-website/Science/297110_a_298439]
-
realitățile epocii. Cu o forță imaginativă alimentată de viziuni mitice, Paciurea începe să amplifice sensurile realului prin montaje neașteptate, cu program simbolic sau prin inventarea unor ființe fantastice. De la "Omul primitiv" (1906) și "Sfinxul" (1913), trece la seria de ""Himere"": "Himera văzduhului", "Himera pământului", "Himera apei", " Himera nopții". Paciurea a realizat și un mare număr de portrete, compoziții ("Fata cu ulciorul", 1920) și un proiect nerealizat pentru un monument al Unirii Principatelor Române. Este înmormântat la Cimitirul Bellu fig. 35A. Lucrări
Dimitrie Paciurea () [Corola-website/Science/297110_a_298439]
-
Cu o forță imaginativă alimentată de viziuni mitice, Paciurea începe să amplifice sensurile realului prin montaje neașteptate, cu program simbolic sau prin inventarea unor ființe fantastice. De la "Omul primitiv" (1906) și "Sfinxul" (1913), trece la seria de ""Himere"": "Himera văzduhului", "Himera pământului", "Himera apei", " Himera nopții". Paciurea a realizat și un mare număr de portrete, compoziții ("Fata cu ulciorul", 1920) și un proiect nerealizat pentru un monument al Unirii Principatelor Române. Este înmormântat la Cimitirul Bellu fig. 35A. Lucrări monumentale: Lucrări
Dimitrie Paciurea () [Corola-website/Science/297110_a_298439]
-
forță imaginativă alimentată de viziuni mitice, Paciurea începe să amplifice sensurile realului prin montaje neașteptate, cu program simbolic sau prin inventarea unor ființe fantastice. De la "Omul primitiv" (1906) și "Sfinxul" (1913), trece la seria de ""Himere"": "Himera văzduhului", "Himera pământului", "Himera apei", " Himera nopții". Paciurea a realizat și un mare număr de portrete, compoziții ("Fata cu ulciorul", 1920) și un proiect nerealizat pentru un monument al Unirii Principatelor Române. Este înmormântat la Cimitirul Bellu fig. 35A. Lucrări monumentale: Lucrări în colecții
Dimitrie Paciurea () [Corola-website/Science/297110_a_298439]
-
alimentată de viziuni mitice, Paciurea începe să amplifice sensurile realului prin montaje neașteptate, cu program simbolic sau prin inventarea unor ființe fantastice. De la "Omul primitiv" (1906) și "Sfinxul" (1913), trece la seria de ""Himere"": "Himera văzduhului", "Himera pământului", "Himera apei", " Himera nopții". Paciurea a realizat și un mare număr de portrete, compoziții ("Fata cu ulciorul", 1920) și un proiect nerealizat pentru un monument al Unirii Principatelor Române. Este înmormântat la Cimitirul Bellu fig. 35A. Lucrări monumentale: Lucrări în colecții publice: Expoziții
Dimitrie Paciurea () [Corola-website/Science/297110_a_298439]
-
ca o potențială nouă superputere, unii comentatori citând progresul economic rapid, creșterea puterii militare, populația foarte mare și creșterea influenței sale internaționale, ca semne că va juca un rol important la nivel mondial în secolul XXI. Totuși, alții avertizează că himerele economice și dezechilibrele demografice pot încetini sau chiar opri creșterea economică a Chinei. Unii autori pun la îndoială, de asemenea, definirea Chinei ca „superputere”, argumentând faptul că doar economia sa nu o califică pentru a fi o superputere și observând
Republica Populară Chineză () [Corola-website/Science/298086_a_299415]
-
graiuri vorbite pe teritoriul României, muntenesc, crișean ș.a., așadar o echivalare între cele două este nepotrivită (după Ion Stici, Silviu Berejan, Vitalie Marin, Eugen Coșeriu). Astfel, cuvintele lui Stati despre așa-numita „limbă moldovenească” sunt de cele mai multe ori calificate drept „himere”, „un fals științific”, o „absurditate”, o „utopie”, un „act de genocid etnic și cultural”. Glotonimul de „limbă moldovenească” a primit la rândul său calificative ca „fals” (Nicolae Leahu, Gheorghe Mihăilă), „himeric” (Vlad Cubreacov), „artistic” (Moldopres, 20 iulie 1995). Din punct
Limba moldovenească () [Corola-website/Science/296685_a_298014]
-
Brâncuși et l’avant-garde roumaine dans leș revues tchèques de l’entre-deux-guerres, în Revue Roumaine d’Histoire de l’Art, tome XXVII, 1991 “Extazul realității vii, trăite.....”. Un pictor uitat: Constantin Pantelimon, în Artă, nr. 3, 1988 Paciurea, Eminescu și himerele, în Artă, nr. 5, 1989 Însemnări despre avangardă românească, în Artă, nr. 6-8, 1990 Paciurea, le monument d’Eminescu et Rodin, în Revue Roumaine d’Histoire de l’Art, tome XXVII, 1991 Brâncuși și filmul, în Cinema, nr. 4, aprilie
Ioana Vlasiu () [Corola-website/Science/319600_a_320929]
-
prefață de Miron Blaga; "METAFIZICA PRACTICĂ", 285 p., cu o postfața de Gheorghe Grigurcu: o severă selecție din opera poetica de peste 40 de ani, Editura VINEA, vol. I, 2004; vol. ÎI, 2005. Bună primire din partea criticii majore din presa vremii. "HIMERA LITERATURII", -dialog epistolar- , Ion Lazu - Ion Murgeanu, 388 p., Ed. "Curtea Veche". I.M. a scris, timp de peste 10 ani, singur o revistă literară în miniatură cu 7 rubrici fixe sub forma "Suplimentului Cultural" al "Meridianului Românesc", UȘA. O dare de
Ion Murgeanu () [Corola-website/Science/319350_a_320679]
-
scoaladepoezie.blogspot.com). Oameni care i-au influențat viață și opera: Poeții Lucian Valea și Traian Chelariu, Cezar Ivănescu și Gheorghe Istrate, Nichita Stănescu și Mircea Ciobanu, Daniel Turcea; preoții Sofian Boghiu și Constantin Galeriu și toți cei evocați în "HIMERA LITERATURII", o carte a devenirii ca scriitor și ca om integru, “dificil”, fără compromisuri adică, si rest. Judecată de la debut, datorată lui G. Călinescu, verdictul sau critic, se resimte valabil și azi, din fericire, în tot ce scrie I.M.: “Inspirația
Ion Murgeanu () [Corola-website/Science/319350_a_320679]
-
refugiaților basarabeni o adevărată epopee..." - Ion Murgeanu: „O mare surpriză este pentru noi cartea prietenului nostru dl. Ion Lazu: Scene din viața literară. După ce credeam că, altcum spus., epuizasem autorul. Chiar și în urma experienței unei colaborări in duo, la volumul Himera literaturii, dialog epistolar. Descoperim în micul volum de nici 200 de pagini, apărut la Editura Ideea Europeană, o artă poetică discretă, sau, în raport cu idealul, i-am putea spune chiar, „smerită”. În Scene din viața literară, retorica se „aplatizează”, căci autorul
Ion Lazu () [Corola-website/Science/316556_a_317885]
-
inclusiv prin astfel de portretizări memorialistice inteligente, sincere și nonconformiste. Bună carte!" - Gh. Istrate: Oglinda literară; - Martian Drăghici (Viața românească); - Magda Ursache : Cazu-Lazu(Argeș), - Elisabeta Isanos. Vieți paralele (Actualitatea literară); - Victoria Milescu (Sud); - Horia Gârbea Tudor Cicu: Alergând după o himeră, ed. Rafet, 2012 - Ana Dobre, Monica Mureșan. Etc. Despre ODISEEA PLĂCILOR MEMORIALE: - Nicolae Manolescu, în România literară nr.4, 2014 - Bedros Horasangian: Istoria literturii române prin plăci memoriale, Contemporanul, 2013 - Radu Voinescu: Memoria orașului, Luceafărul de dimineață, 2013 - C. Stănescu
Ion Lazu () [Corola-website/Science/316556_a_317885]
-
volum cu versuri dedicate Bărăganului; 1961 - publică volumul "Fără popas"; 1962 - publică volumul de reportaje "Câmpia soarelui". Alte volume: "Măști de priveghi" (1968), "Arborele vieții" (1971), "Petrecere cu iarbă" (1973), "Elegii" (1973), "65 poeme" (1978), "Kilometrul unu în cer" (1988), "Himera nisipurilor", "Roata lumii", "Euri posibile", "Zidul martor", jurnal ținut în secret între 1970 și 1990 (1994), "Aurolac" (1997) Prezentă în: "Streiflicht - Eine Auswahl zeitgenössischer rumänischer Lyrik" (81 rumänische Autoren), - "Lumina piezișă", în traducerea lui Christian W. Schenk, Dionysos Verlag 1994
Florența Albu () [Corola-website/Science/315407_a_316736]
-
scriitor, a publicat șase volume de povestiri, "Un zeu aproape muritor", (Dacia, Cluj, 1982), "Istorii pe care n-am să le scriu" ,(Alfa, București, 1998), "Scene intime. Scene de masă", (Univers enciclopedic, București, 2001), "Omphalos", (Idea, Cluj, 2001), "Autoportret cu himere", (Alfa, București, 2001), "Spune Scardanelli", (Idea, Cluj, 2001), o carte de aforisme, "Exorcisme", (Apostrof, Cluj, 1996), un studiu pe tema puterii în opera lui Shakespeare, "Cercul de aur", (Meridiane, București, 1985) și două lucrări de teorie teatrală: "Redescoperirea actorului", (Meridiane
Mihai Măniuțiu () [Corola-website/Science/316834_a_318163]
-
27-lea sezon pentru FC Dinamo București în Divizia A. Dinamo a ținut pasul cu Steaua până pe final în lupta pentru titlu, dar în cele din urmă a trebuit să se mulțumească doar cu poziția secundă. Cupa României rămânea o himeră, Dinamo fiind din nou eliminată în faza șaisprezecimilor. În Europa, alb-roșii au avut ghinion, jucând încă din primul tur al Cupei Campionilor cu Real Madrid. După 1-4 în Spania, Dinamo a reușit victoria în retur, dar nu a fost suficient
FC Dinamo București în sezonul 1975-1976 () [Corola-website/Science/316869_a_318198]
-
ale lui Marin Gherasim unui alt moment din istoria artei noastre, asocierea nu s-ar putea face nici cu suprarealismul anilor 30-40 și nici cu experiențele moderniste, în general, ci, mai degrabă, cu gîndirea mitologizantă a lui Paciurea din perioada Himerelor. Gherasim încearcă acum să scruteze existența interogînd sursele, timpurile mitice cu alte cuvinte, și îi adaugă limbajului o ușoară componentă narativă, iar imaginii o importantă funcție moral-speculativă. însă această perioadă în care conceptualismul, expresionismul și un simbolism de o anumită
Marin Gherasim () [Corola-website/Science/316858_a_318187]
-
a devenit guvernatorul coloniilor olandeze din acele ținuturi, Abel Tasman pornește alături de Mattis Quast într-o expediție pentru a descoperi insulele de aur și argint despre care acesta din urmă aflase de la japonezi. Totul se dovedește însă a fi o himeră și, după ce la bord izbucnește o epidemie, Tasman reușește să revină în Indonezia cu doar câțiva oameni la bord. Acolo este devastat de cumplita veste a pierderii soției lui dragi, Jannetjie. Cea care i-a fost la căpătâi în ultimele
Insulele de aur și argint () [Corola-website/Science/327525_a_328854]
-
pe șantierul de la Alba Iulia au încercat să-și câștige banii la sat și au ajuns astfel la Hosman, unde au ridicat marele portal, dupa modelul Catedralei Sfântul Ștefan din Viena. Capitelurile portalului din Hosman au fost decorate cu lileci, himere și capete de oameni. Principala tematică a acestor decorațiuni este reprezentarea primejdiilor sufletești și modul în care sufletul poate fi mântuit. În partea stângă a portalului sunt reprezentați un grup de diavoli care chinuiesc un tânăr, ei fiind urmați de
Biserica fortificată din Hosman () [Corola-website/Science/323789_a_325118]
-
efectul local. Cu, aparent aceleași elemente poți crea o realitate paralelă, o iluzie convingătoare, eliberată de tenacitatea timpului. Obsesia principală este a transferului dintr-o realitate în alta Prefer imaginea eliberată de modelul său, în plus, adaog consistența imaterială a himerelor în care realul să apară și să nu fie. De cate ori mă aflu dinaintea unei lucrări de Florin Ciubotaru îi recunosc amprenta, dar sunt, totuși, luat prin surprindere. Marea lui reușită e dozajul inteligent dintre fidelitatea față de sine și incapacitatea de
Florin Ciubotaru () [Corola-website/Science/323251_a_324580]
-
și publicată sub titlul „Prăbușirea Casei Usher” în vol. "Scrieri alese" (vol. I), editat în 1963 de Editura pentru Literatură Universală din București, fiind reeditată și de alte edituri. Alte traduceri au fost realizate de Maria-Ana Tupan (publicată în volumul "Himere. Proză fantastică americană" (vol. I), editat în 1984 de Editura Minerva din București), de Liviu Cotrău (publicată în volumul "Masca Morții Roșii: schițe, nuvele, povestiri (1831-1842)", editat în 2012 de Editura Polirom din Iași) și de Gabriel Mălăescu (publicată sub
Prăbușirea Casei Usher () [Corola-website/Science/325832_a_327161]