3,613 matches
-
infiltrat în concepția omului de rând o idee nouă, cea referitoare la o “infracționalitate” generalizată a populației rrome, care încă mai poate fi percepută și astăzi. A două consecință este că, așa cum am arătat și cu altă ocazie, printre supraviețuitorii Holocaustului se numără și antisemitismul. Mai puțin virulent în percepția românilor de astăzi decât “antitiganismul”, antisemitismului seamănă cu o boală latentă, care sperăm că nu va mai avea niciodată șansa de a-și demonstra forța distructivă. Nuanțele de gri sunt infinite
ROMÂNIA 1941-1943 by LAVINIU LǍCUSTǍ () [Corola-publishinghouse/Science/91605_a_107352]
-
din ele, încă, fără răspuns clar. “Trebuia sau nu trebuia depașită linia Nistrului?”, “Cât de implicate au fost armata și administrația române in crimele înfăptuite contra evreilor și a rromilor în anii 1941- 1943?”, “A existat sau nu a existat Holocaust în România?”, “Cat de responsabilă a fost armata română pentru înfrângerea suferită la Stalingrad?”, “A fost Antonescu erou sau criminal de război?”, “A existat un acord sovieto-român valabil în 1940, care să stea la baza frontierei românești din 1947, așa cum
ROMÂNIA 1941-1943 by LAVINIU LǍCUSTǍ () [Corola-publishinghouse/Science/91605_a_107352]
-
de rit iudaic din România a cunoscut, în timpul "epocii de aur", un important neajuns experimentat și de către maghiari sau germani: limitarea extremă a emigrării, fapt care s-a soldat cu proteste internaționale de anvergură. Considerabil redusă de către genocidul din timpul Holocaustului, cea mai profundă catastrofă morală a secolului XX și a omenirii așa-zis civilizate în general, populația evreiască din România își va vedea posibilitățile de emigrare, începând cu 1948, drastic limitate; era nevoie acum de mână de lucru pentru "construirea
Geneza leninismului romantic by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
lui Stalin în privința atragerii acestui stat pe orbita sovietică fiind astfel înșelate) și declanșarea de către Stalin a unei politici antisemite, circumscrise desigur vocabularului leninist post-revoluționar, îngreuna de asemenea posibilitățile emigrării populației române de rit iudaic în Israel (Rotman: 2004; pentru Holocaustul din România vezi Ioanid, Friling, Ionescu: 2005). După 1965, Ceaușescu va facilita parțial, ca urmare a obținerii clauzei celei mai favorizate națiuni și a amendamentului Jackson- Vanick emigrarea evreilor români în Israel deși, ce-i drept, numărul acestora scăzuse considerabil
Geneza leninismului romantic by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
in Romanian foreign policy since 1953", în East European Quarterly, nr. 3, pp. 277-309. Ioanid, Radu (2005), Răscumpărarea evreilor. Istoria acordurilor secrete dintre România și Israel, Iași, Polirom. Ioanid, Radu; Friling, Tuvia; Ionescu, Mihail, (coord.) (2004), Comisia internațională pentru studierea Holocaustului în România raport final, Iași, Editura Polirom. Ionescu, Ghiță (1965), "Rumania and nonalignment (April 1964 March 1965)", în Slavic Review, nr. 2, pp. 241-257. Ionescu, Ghiță (1994), Comunismul în România, traducere de Ion Stanciu, București, Editura Litera. Ionescu, Ghiță (1999
Geneza leninismului romantic by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
Schöpflin, George (ed.), The Soviet Union and Eastern Europe, London, Muller, Blond & White, pp. 364-377. Shafir, Michael (1987), "Eastern Europe", în McCauley, Martin, Khrushchev and khrushchevism, London, MacMillan, pp. 156-179. Shafir, Michael (2002), Între negare și trivializare prin comparație. Negarea Holocaustului în țările postcomuniste din Europa Centrală și de Est, Iași, Polirom. Shafir, Michael (2007), "Constantin Dobrogeanu-Gherea: wrong time, wrong face, wrong place", în Studia Europaea, nr. 2, pp. 5-48. Shafir, Michael (2010a), "Intelectualii? Publici?", în Adam Matei, Sorin; Momescu Mona
Geneza leninismului romantic by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
SUPRAVIEȚUITORII Mărturii ale evreilor români care au supraviețuit Holocaustului Lector: Carmina Trâmbițaș Aceste interviuri au fost realizate de către Mihai Vakulovski (27), Ion Naval (6; Amen, Davidovici, Fulop, Mureșan, Freifeld, Adler) și Matei Petre (7; Ingeborg Goldschlager, Bertha Vextler, Acs Frima, Ruth Guttman, Bernard Guttman, Ionescu Sarina, Beris Liviu). Transcrierea
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
forma finală a acestui manuscris. Acest proiect al Institutului Român de Istorie Recentă a debutat În anul 2001 cu sprijinul programului MATRA al Ministerului Afacerilor Externe din Olanda. Publicarea volumului de față a fost posibilă cu contribuția Muzeului Memorial al Holocaustului din Statele Unite și cu aceea a Centrului de Monitorizare și Combatere a Antisemitismului din România (organizație afiliată Ligii AntiDefăimare din Statele Unite). Lista interviurilor a) Transnistria Mehler Lucian Antal Erica Margulies Carol Davidovici Iacob Moscovici Ruti Schenker Lya Reicher Gertruda Schachter
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
Laszlo Amen Nathan Davidovici Renée Fulop Octavian Mureșan Petru Freifeld Hermann Adler Otto PREFAȚĂ Această publicație nu are alt scop decât acela de a da adevărului mijlocul de a se impune, ceea ce până acum n-a fost cu putință, de vreme ce Holocaustul În România continuă să fie tăgăduit sau micșorat. O recentă declarație a președintelui Iliescu (iulie 2003) a prilejuit iarăși controverse În jurul acestui subiect, ca și cum România ar fi făcut excepție de la o situație care a fost generală În țările-satelite ale Reichului
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
care i-au omorât pe ceilalți. Sau, sofismul cel mai respingător> se obiectează că majoritatea evreilor de a căror moarte au fost acuzați românii fuseseră exterminați În Transnistria, deci Într-o regiune care, cel puțin formal, nu era România. Deci: Holocaust În România? Nici pomeneală. Dar, se va spune, datoria a fost plătită, de președintele Constantinescu, atunci când, În numele tuturor românilor, cu demnitatea Înaltei funcții cu care era investit, și-a asumat răspunderea pentru crimele săvârșite Împotriva evreilor de statul român În
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
de ce să se simtă solidar cu un Înaintaș pe care să-l scuze. Ba, dimpotrivă, acest sistem Îi permite să arunce vina, de cele mai multe ori, asupra celui pe care l-a Înlocuit. Dacă președintele Chirac a recunoscut culpabilitatea Franței În Holocaust, spre deosebire de Mitterrand, care n-o făcuse, poate și din cauza legăturilor sale din tinerețe cu regimul de la Vichy, este fiindcă el reprezintă partidul gaullist, moștenitor al onoarei de a fi rezistat. Solidaritatea e firească pentru o generație sau două. Ceea ce părinții
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
guvern român din prezent sau din orice viitor nu va admite o continuitate cu regimul Antonescu. Aceasta era de spus Înainte de a ne arunca privirea supra acestor mărturii pe care Institutul Român de Istorie Recentă le-a cules de la supraviețuitorii Holocaustului din țara noastră. În cadrul programului de istorie orală pe care acest institut și l-a propus de la Întemeierea sa au mai apărut până acum două volume: Chipurile orașului, de Zoltan Rostas, și Memoria salvată, de Smaranda Vultur. Cea dintâi dintre
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
carte are drept subiect chiar istoria comunității evreiești din Banat, cu legăturile ei cu Europa Centrală și cu participarea ei la vicisitudinile acestei provincii românești de la 1918 până În vremea mai nouă. Cu atât mai necesară era o nouă cartografiere a Holocaustului cu cât subiectul a fost utilizat În interese politice, dând o imagine distorsionată sau incompletă. În 1945 și În anii următori, când funcționau „tribunalele poporului”, suferințele evreilor au fost distilate În povestiri al căror caracter ținea prea mult și de
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
acest nivel, În competiție cu o variantă cvasioficială a evenimentelor, care este Încă tributară șablonului neo-naționalist dinainte de 1989, IRIR a Început să analizeze sursele despre soarta evreilor din România În perioada războiului Împotriva Uniunii Sovietice. O generoasă donație din partea Muzeului Holocaustului din Washington a permis depozitarea la IRIR a microfilmelor și microfișelor pentru nu mai puțin de 150.000 de documente provenite din arhivele Ucrainei și Republicii Moldova. Aceste materiale sunt acum accesibile cercetătorilor români, fără să mai fie nevoie ca ei
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
mai puțin de 150.000 de documente provenite din arhivele Ucrainei și Republicii Moldova. Aceste materiale sunt acum accesibile cercetătorilor români, fără să mai fie nevoie ca ei să plece din București. În același timp, ancheta IRIR s-a adresat supraviețuitorilor Holocaustului și răspunsurile a patruzeci dintre ei se găsesc În acest volum. Jumătate se referă la deportarea În Transnistria, cealaltă jumătate urmărește calvarul evreilor din Ardeealul de Nord, unde ocupației maghiare i s-a suprapus În 1944 cea germană, ei fiind
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
trebuie să cuprindă atât lagărele Reichului, cât și ghetourile din Transnistria. În ultima vreme se discută foarte mult despre diferența dintre istorie și memorie. Ținând seama de această distincție, cartea de față este un monument al memoriei, pe când, pentru istoria Holocaustului din România, ar fi de văzut culegerile de documente 3, al căror șir, inaugurat de Jean Ancel și Randolph L. Braham, se prelungește rapid. De aici rezultă o relativă discreditare a memoriei, ca o reconstrucție a adevărului istoric sub influența
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
Desigur, n-ar fi făcut-o dacă n-ar fi Împărtășit speranța noastră că mai poate fi Încă de folos lecția adusă de această istorie dramatică. Andrei Pippidi Note 1. Cf. Michael Shafir, Între negare și trivializare prin comparație. Negarea Holocaustului În țările postcomuniste din Europa Centrală și de Est, Iași, 2002. 2. Soluția ideală, din punctul de vedere al neo-naționaliștilor, este de a Întreține cât mai formal cultul victimelor, fără a-i indica nicidecum pe călăii lor. Exemplele cele mai
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
Carol Iancu, „Shoah” În România. Evreii În timpul regimului Antonescu (1940-1944), Iași, 2001, publică o sută de rapoarte diplomatice franceze. Jean Ancel a editat nu mai puțin de 12 volume sub titlul Documents Concerning the Fate of Romanian Jewry During the Holocaust. Profesorului Randolph L. Braham i se datorează, printre alte lucrări, Genocide and Retribution. The Holocaust in Hungarian-Ruled Northern Transylvania (Boston, 1983), și The Destruction of Romanian and Ukrainian Jews During the Antonescu Era (New York, 1997). TRANSNISTRIA „Dimineața mulți oameni nu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
de rapoarte diplomatice franceze. Jean Ancel a editat nu mai puțin de 12 volume sub titlul Documents Concerning the Fate of Romanian Jewry During the Holocaust. Profesorului Randolph L. Braham i se datorează, printre alte lucrări, Genocide and Retribution. The Holocaust in Hungarian-Ruled Northern Transylvania (Boston, 1983), și The Destruction of Romanian and Ukrainian Jews During the Antonescu Era (New York, 1997). TRANSNISTRIA „Dimineața mulți oameni nu mai puteau să meargă mai departe: au rămas acolo, au săpat o groapă și i-
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
cădeau, gata, asta e. Și am ajuns Într-un sat care se chema Pavlovca - interesant este că, din câte am citit eu, nu prea apare acest sat; era În apropiere de Obodovca, de Berșad, care sunt lagăre cunoscute În biografia Holocaustului, dar Pavlovca, mă miră și pe mine, nu. Acolo am fost duși 2.500 de evrei. Din Siret, din Cernăuți, din Basarabia, tot felul de oameni, adunătură. Bineînțeles că acolo erau jandarmii români care ne-au supravegheat. Și ne-au
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
ierte, Într-o noapte, după ce s-a trezit, tata a Întrebat-o ce a visat și ea spunea: „Lasă-mă, nu mă scula, nu mă scula, visez că plec acasă”. Mi se pare interesant. Fac interviuri și cu supraviețuitori ai Holocaustului din lagărele din Germania și nimeni nu-și amintește nici un vis. Nu știu. Visul nostru era să fie bine. (decembrie 2002) „Jidanii nu primeau nota zece” interviu cu Lya Schenker (n. 1929) Mihai Vakulovski: Doamnă Lya Schenker, cum era familia
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
că un prieten ne-a dat pentru copil un pătuț și am avut unde să-l culcăm. Noi ne-am chinuit și am trăit În lipsuri Încă mult timp, ca urmare a dramaticei și tristei noastre existențe din Transnistria - perioada Holocaustului, când totul a fost pierdut, când n-am avut nimic, când eram săraci lipiți pământului, cu un copil mic, născut În Transnistria, cu greutăți... Au trecut ani de zile până am reușit cât de cât să ne punem pe picioare
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
ar fi putut supraviețui. Și cum vi se par cărțile acestea - descriu bine acel fragment de istorie? Absolut, sigur că da. Cartea neagră este alcătuită din date concrete, nu este ca o povestire. În Israel au apărut multe cărți despre Holocaust, din Vatra Dornei, din Lipcani, chiar din Dorohoi. Ele sunt publicate ori În ebraică, ori În engleză. Chiar prietena mea din Vatra Dornei mi-a spus că ea a primit un exemplar din Israel În care e menționată familia ei
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
pe care-l cheamă Sorin și este profesor de engleză - locuiește În București. Ne Întâlnim destul de frecvent. Deci acest lucru ne-a făcut să devenim prieteni pe viață - mai mult, rude. Legătura este foarte puternică. Cu ei vorbeați despre perioada Holocaustului sau, tot ca și cu mama dumneavoastră, evitați tema? Nu, nu. Când mă duceam la București - eu, fiind doctoriță, mergeam acolo la cursuri -, mă duceam În vizită și tanti Îmi mai povestea. Dar sigur că nu foarte mult - ăsta e
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
mult... Dar asta este. Muzica Îmi plăcea foarte mult. Oamenii Își păstrau integritatea, nu erau chiar așa, ca niște animale. (decembrie 2002) „Foamea era marea problemă” interviu cu Ghizela Vasiliu Mihai Vakulovski: Doamnă Ghizela Vasiliu, ce făceau părinții dumneavoastră Înainte de Holocaust și cum ați simțit legile antisemite? Ghizela Vasiliu: Tatăl meu avea o cofetărie, dar, o dată cu românizarea, a pierdut-o. Ne-am dus la Sărdeni, să fim toată familia Împreună, și de acolo ne-au luat pe toți În Transnistria. Noi
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]