2,262 matches
-
2007 s-a implicat în campania organizată de televiziunea "Lifetime" numită „Opriți violența împotriva femeii”. Christina Aguilera este apreciată de un număr mare de reprezentanți ai comunității LGBT și este considerată a fi o „icoană gay”. Xtina a atras simpatia homosexualilor odată cu lansarea piesei „Beautiful” și videoclipului filmat pentru aceasta, care înfățișează, printre altele, povestea unui cuplu gay și a unui transexual. Mai mult, cântecul avea să fie numit „imnul gay al deceniului” în urma unui sondaj realizat de organizația "Stonewall". Compoziția
Christina Aguilera () [Corola-website/Science/303101_a_304430]
-
Rights Campaign, care luptă pentru drepturile persoanelor LGBT. De asemenea, pe parcursul anului 2008 Aguilera și-a exprimat în mod public dezacordul față de prin care se urmărea interzicerea căsătoriilor între persoanele de același sex în statul California. Ca răsplată pentru susținerea homosexualilor, Christina Aguilera a devenit în 2011 prima personalitate care a primit o stea „Hollywood Gay Walk of Fame”. Christina Aguilera s-a implicat adesea în proiecte care au ca scop strângerea de fonduri pentru persoanele infectate cu HIV; la finele
Christina Aguilera () [Corola-website/Science/303101_a_304430]
-
special ale papilor Alexandru II și Grégoire VII. Ajunge să fie celbru pentru vitalitatea cu care rostea predicile îndreptate împotriva simoniei și nicolaismului. În 1051, scrie "Cartea Gomorrei", în care denunță viciile clerului- și în special pe cele ale preoților homosexuali, care cere să fie caterisiți. Leonțiu IX refuză punerea în aplicarea a cererii sale, ceea ce îl determină pe Pierre Damien să scrie o scrisoare de protest. Deasemenea s-a împotrivit reabilitării preoților eretici. A afirmat libertatea Bisericii, alături de Hildebrand, viitorul
Petru Damiani () [Corola-website/Science/303190_a_304519]
-
lui Aladin". Sinuciderea ar fi fost gândită de critic ca un gest de protest la adresa regimului, dovadă fiind și ziua simbolic aleasă. Într-un document aflat în dosarul de informator al unui scriitor prieten cu Negoițescu, denunțat și el ca homosexual în 1977, se spune că motivul ar fi fost o cerere respinsă de a pleca în Belgia, "la un congres al suprarealiștilor". Din cele spuse de Petru Romoșan - presupus partener al lui Negoițescu - în declarația dată la Miliție în 1977
Ion Negoițescu () [Corola-website/Science/302271_a_303600]
-
a minorilor, articolul 201, urmărea fostul articol 431 din codul anterior, care pedepsea "săvârșirea actelor de perversiune sexuală care au produs scandal public" cu închisoarea de la unu la cinci ani și articolul 200, care avea să devină celebru. Ultimul viza homosexualii pe care Ceaușescu i-a dorit de la bun început stârpiți. a fost prima lege românească prin care homosexualitatea a fost recunoscută în mod direct, însă în același timp interzisă cu desăvârșire. Începând cu anul 1968, articolul 200 a devenit instrumentul
Articolul 200 () [Corola-website/Science/302399_a_303728]
-
social. Orice persoană dubioasă, neloială statului, putea fi pusă sub incidența articolului 200 pentru a fi pedepsită de regim, chiar dacă persoana în cauză nici măcar nu era minoritate sexuală. Pentru Securitate, articolul 200 a fost un instrument de șantaj. Zeci de homosexuali ajunși în mâinile miliției erau obligați să devină turnători. Cei care refuzau sfârșeau închiși și abuzați în închisori. După revoluția din 1989, articolul 200 a rămas în vigoare o perioadă, când au loc foarte multe abuzuri față de membri ai comunității
Articolul 200 () [Corola-website/Science/302399_a_303728]
-
țări din Europa care pedepsea în Codul Penal relațiile sexuale consensuale între doi adulți (celelalte două țări fiind Macedonia și Bosnia). Florin Buhuceanu, membru al organizației ACCEPT, primul organism apărut în România în 1996 cu scopul de a apăra drepturile homosexualilor, susține că de vină pentru întârzierea abrogării articolului au fost nu doar prejudecățile, dar și politicienii. Abrogarea articolului 200 a fost primită cu bucurie de organizațiile care militează pentru apărarea drepturilor LGBT și ale omului din România și din lume
Articolul 200 () [Corola-website/Science/302399_a_303728]
-
a fost o eroare fatală". Cel mai vehement opozant al abrogării articolului 200 a fost deputatul Dumitru Bălăieț, de la același partid, care a opinat că românii sunt un popor ortodox care nu poate accepta homosexualitatea. Dacă se abrogă articolul 200, homosexualii vor ajunge să hălăduiască și pe străzi, nu numai în păduri", a susținut reprezentantul PRM. PNȚCD s-a opus cu tărie abrogării articolului. Liderul partidului, Corneliu Coposu, a susținut că atitudinea creștină îl determină "să combate orice deviere de la legea
Articolul 200 () [Corola-website/Science/302399_a_303728]
-
a poporului german este o realitate fundamentală. În baza acestei idei (pseudoștiințifice) regimul nazist și-a fundamentat ideologic programul de persecuție și exterminare sistematică a celor considerați de naziști drept „nedemni de a trăi” ("lebensunwertes Leben"), între care evreii, țiganii, homosexualii, Martorii lui Iehova, socialiștii, comuniștii precum și cei cu handicap mental, fizic sau afecțiuni genetice, criminalii de drept comun, prostituatele și alte persoane considerate de ideologia nazistă a fi „asociale”. Aplicarea acestei concepții ideologice a însemnat (în special în anii războiului
NSDAP () [Corola-website/Science/302094_a_303423]
-
vârstă de 37 de ani. S-a relatat că individul a fost ucis „din furie” deoarece îi jignea pe cei doi. Nodtveidt a fost atunci condamnat la 10 ani de închisoare. Când s-a descoperit că victima era un imigrant homosexual, Dissection au fost acuzați de nazism, dar liderul a respins toate acuzațiile legate de rasism și naționalism. Formația suedeză Shining, fondată în 1996, au abordat de la bun început subiecte tabuu, precum sinuciderea și depresia, aceștia inspirându-se din materialele lansate
Black metal () [Corola-website/Science/302175_a_303504]
-
plecat departe din bloc ducându-se văzând cu ochii, însă Nelu a fost considerat singurul supraviețuitor dintre cei patru vecini din bloc plecați departe. Apar noi vecini în bloc J.R. Tănase, Bobby Tănase, Fane Oxford, Felix Comunistul, Alin și Sever Homosexuali. În bloc situația nu a mai fost la fel ca înainte, deveneau din ce în ce mai complicate lucrurile asta însemnând foarte multe certuri scandaluri bătăi etc însă era desigur și dragoste ca de obicei pe lângă acestea. Lili însă duce mult lipsa lui Costel
La bloc () [Corola-website/Science/302481_a_303810]
-
schimbarea socială. Înaintea revoluției sexuale din anii '60, nu exista un termen comun pentru persoanele care nu sunt heterosexuale, cel mai apropiat fiind cel de "al treilea gen", cunoscut din anii 1860, care însă nu a fost acceptat. Termenul de "homosexual" a fost utilizat pentru prima dată de către Karl-Maria Kertbeny, în anul 1869, într-o scrisoare deschisă către ministrul de justiție al Prusiei prin care contesta legislația, care la acea vreme pedepsea aspru homosexualitatea. Înainte de acea dată, medicii foloseau termenul de
LGBT () [Corola-website/Science/302783_a_304112]
-
acea dată, medicii foloseau termenul de "dorință sexuală inversată" ca pe un diagnostic pentru persoanele homosexuale. Foarte des a fost folosit și termenul de "nebunie morală". Legea vremii considera contactele sexuale dintre doi bărbați ca fiind o "perversiune", "sodomie", în timp ce homosexualii educați ai Europei se numeau pe ei înșiși ca fiind "inversați congenital", termen folosit pentru prima oară de neurologul neamț Richard von Krafft-Ebing. Primul termen utilizat, "homosexual", a fost conceput să aibă conotații negative, fiind apoi înlocuit cu "homofil" și
LGBT () [Corola-website/Science/302783_a_304112]
-
vremii considera contactele sexuale dintre doi bărbați ca fiind o "perversiune", "sodomie", în timp ce homosexualii educați ai Europei se numeau pe ei înșiși ca fiind "inversați congenital", termen folosit pentru prima oară de neurologul neamț Richard von Krafft-Ebing. Primul termen utilizat, "homosexual", a fost conceput să aibă conotații negative, fiind apoi înlocuit cu "homofil" și "gay". Pe măsură ce lesbienele își defineau identitatea, expresia "gay și lesbiană" a devenit din ce în ce mai comună. Curând au fost urmați de comunitatea bisexuală și transgen, care doreau recunoaștere ca
LGBT () [Corola-website/Science/302783_a_304112]
-
lesbiană, gay, bisexual sau transgen. "Lesbienele" reprezintă femeile atrase emoțional și sexual de alte femei; poeta greacă Sappho a compus poezii despre femei ce iubeau alte femei, iar insula ei natală (Insula Lesbos) a condus la denumirea acestei identități sexuale. "Homosexualii" (colocvial și "gay", ) reprezintă bărbații care sunt atrași în mod emoțional și sexual de alți barbați. În trecut, termenul "gay" era tradus ca "fericit", "lipsit de griji" (din franțuzescul "gai"), dar și ca "licențios" (termen negativ care desemna lipsa restricțiilor
LGBT () [Corola-website/Science/302783_a_304112]
-
ambele sexe sau se situează undeva între cele două. Totodată pot considera că această delimitare a sexelor este prea restrictivă, identificându-se cu unul dintre numeroșii termeni genderqueer, precum "transboi", "bigendered" sau "al treilea gen". Dacă identitățile sexuale ale lesbienelor, homosexualilor și bisexualilor fac referire la orientarea sexuală a unei persoane, a fi transgen nu face acest lucru, deoarece este vorba strict despre genul față de care aparții; persoanele transgen pot fi heterosexuale, homosexuale, lesbiene sau bisexuale. Există multe variante, inclusiv cele
LGBT () [Corola-website/Science/302783_a_304112]
-
termenii "transsexual" și "intersex" sunt priviți de unele persoane ca find sinonimi cu termenul "transgen", deși multe persoane transsexuale și intersex au obiecții (ambele din diferite motive). "SGL" ("same gender loving" - "iubirea aceluiași gen") este de obicei folosit între bărbații homosexuali afro-americani ca o modalitate de a se distinge de ceea ce ei consideră ca fiind o comunitate LGBT dominată de albi. "MSM" ("men who have sex with men") este utilizat clinic pentru a descrie bărbații care întrețin relații sexuale cu alți
LGBT () [Corola-website/Science/302783_a_304112]
-
sexuale reprezintă experiențele subiective ale dorințelor sau atracțiilor sexuale ale unei persoane. Adoptarea unei identități lesbiene, gay sau bisexuale implică într-o anumită măsură acceptarea sinelui privind dorințele homosexuale; o astfel de persoană ar putea considera ca "s-a născut homosexual", deși cauzele apariției homosexualității (precum și a heterosexualității) sunt necunoscute, iar experimentarea dorințelor homoerotice sau participarea în cadrul unor experiențe homosexuale nu determină dezvoltarea unei identități LGB. Cu excepția Africii de Sud, drepturile LGBT în Africa sunt foarte limitate în comparație cu multe alte regiuni ale lumii
LGBT () [Corola-website/Science/302783_a_304112]
-
potrivit International Lesbian and Gay Association, homosexualitatea este ilegală în 34 de țări. Human Rights Watch menționează și faptul că alte două țări, Benin și Republica Centrafricană, nu interzic homosexualitatea, dar au anumite legi care se aplică diferit indivizilor heterosexuali și homosexuali. Activitatea homosexuală între adulți nu a fost incriminată niciodată în Burkina Faso, Republica Centrafricană, Ciad, Republica Congo, Coasta de Fildeș, Republica Democrată Congo, Djibouti, Gabon, Madagascar, Mali, Niger și Rwanda, majoritatea foste colonii franceze. Începând cu anul 2011, numeroase țări dezvoltate din
LGBT () [Corola-website/Science/302783_a_304112]
-
Gabon, Madagascar, Mali, Niger și Rwanda, majoritatea foste colonii franceze. Începând cu anul 2011, numeroase țări dezvoltate din Vest au luat în considerare sau au pus în aplicare legi care limitează sau interzic sprijinul financiar către țări care îngrădesc drepturile homosexualilor. În ciuda acestui fapt, multe țări africane au refuzat să îmbunătățească drepturile LGBT, iar în unele cazuri au elaborat legi pentru a mări sancțiunile împotriva persoanelor LGBT, cel mai recent exemplu fiind cel al Ugandei. Mulți lideri africani consideră că homosexualitatea
LGBT () [Corola-website/Science/302783_a_304112]
-
bărbați, atâta timp cât ei sunt partea activă a actului sexual; prin acest comportament, ei nu se identifică drept gay, iar termenul de MSM ("men who have sex with men") a fost înlăturat, din moment ce acești bărbați se consideră mai mult heterosexuali decât homosexuali. În cultura "machismo", puterea este atribuită celui ce penetrează (participantul "activ") în defavoarea participantul "pasiv". Deși în cultura "machismo" se promovează disprețul pentru persoanele cu altă orientare sexuală, bărbații care descoperă că prezintă atracție pentru același sex vor suferi implicații negative
LGBT () [Corola-website/Science/302783_a_304112]
-
România este un stat secular. Măsurile legale împotriva homosexualității au fost introduse pentru prima oară în România în anul 1936, lege care a cunoscut reforma în anul 1968, în momentul când ideologia comunistă a cerut modificarea acesteia. Cu toate că termenul de "homosexual" nu era menționat explicit în nicio altă lege, un articol din Codul Penal românesc, Articolul 200, condamna toate actele sexuale consensuale dintre bărbați sau femei. În baza acestui articol, "relațiile sexuale între persoanele de același sex vor fi pedepsite cu
LGBT () [Corola-website/Science/302783_a_304112]
-
negative față de persoanele LGBT, în special față de bărbații care întrețin relații sexuale cu alți bărbați, un grup particular afectat de HIV/SIDA. Din punct de vedere statistic, persoanele din comunitatea LGBT sunt cele mai expuse infecției cu HIV. Deși bărbații homosexuali activi sexual reprezintă doar 4% din populația de sex masculin a Statelor Unite, în 2010, aceștia însumau 78% din noile cazuri de infecție cu HIV în rândul bărbaților și 63% din totalul de noi infecții. Mai mult, aceștia reprezentau 54% din
LGBT () [Corola-website/Science/302783_a_304112]
-
aceștia însumau 78% din noile cazuri de infecție cu HIV în rândul bărbaților și 63% din totalul de noi infecții. Mai mult, aceștia reprezentau 54% din toate persoanele trăind cu SIDA în 2011. La începutul epidemiei de HIV/SIDA, bărbații homosexuali au fost subiectul abuzurilor și discriminării, întrucât erau văzuți ca principalii responsabili de transmiterea virusului HIV. Campanii de presă deseori emfatice au dus la catalogarea acestei maladii drept "cancerul homosexualilor", alimentând atitudinile homofobe și demonizarea comunității LGBT. În multe țări
LGBT () [Corola-website/Science/302783_a_304112]
-
SIDA în 2011. La începutul epidemiei de HIV/SIDA, bărbații homosexuali au fost subiectul abuzurilor și discriminării, întrucât erau văzuți ca principalii responsabili de transmiterea virusului HIV. Campanii de presă deseori emfatice au dus la catalogarea acestei maladii drept "cancerul homosexualilor", alimentând atitudinile homofobe și demonizarea comunității LGBT. În multe țări, stigmatizarea și discriminarea împiedică accesul persoanelor LGBT la servicii de prevenire, testare și tratament al HIV/SIDA. În acest fel multe persoane trăiesc cu HIV fără să știe sau sunt
LGBT () [Corola-website/Science/302783_a_304112]