3,545 matches
-
se stropeau cu apa rămasă ca să se căsătorească mai repede ( În acest caz, apa funcționează ca substanță magică ce apără acel teritoriu de intruziunile malefice și ca agent ori numai simbol al fertilității). Apoi, lăutarii cântau și tinerii jucau o horă. După aceea, mireasa intra În casă și era Îmbrăcată cu rochia de mireasă și Împodobită cu beteală și flori: un rol aparte Îl avea Împletitul, uneori În forme ceremonial determinate, al părului (act care marca trecerea de la statutul de fată
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
cercei,/ Nici nu-i ședea cu flăcăi./ Cununița ta cea verde,/ Cum te scoate dintre fete,/ Și te dă Între neveste./ Și cununa cea de flori,/ Te pune-ntre nurori./ Cântați fete și horiți,/ Până sunteți la părinți,/ Cântați fete horile,/ Și vă purtați florile./ După ce vă veți mărita,/ Horile n-oți mai juca,/ Florile n-oți mai purta./ Copiliță cu părinți,/ La ce focu te măriți?/ Că mila de la părinți/ Anevoie ai s-o uiți./ Că mila de la străini,/ Ca
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
cea verde,/ Cum te scoate dintre fete,/ Și te dă Între neveste./ Și cununa cea de flori,/ Te pune-ntre nurori./ Cântați fete și horiți,/ Până sunteți la părinți,/ Cântați fete horile,/ Și vă purtați florile./ După ce vă veți mărita,/ Horile n-oți mai juca,/ Florile n-oți mai purta./ Copiliță cu părinți,/ La ce focu te măriți?/ Că mila de la părinți/ Anevoie ai s-o uiți./ Că mila de la străini,/ Ca gardu’ de mărăcini/ Și mila de la bărbat/ Ca frunza
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
și nu se va mai Împodobi cu cercei și inele. Ea nu mai poate să Își petreacă timpul făcând activitățile specifice tinerilor, să Își etaleze frumusețea sau Însemnele atrăgătoare ale vârstei, nu mai are voie să joace cu flăcăii la hore sau să stea (să piardă timpul) cu fetele la vorbă, glume sau joacă. Fără a enunța În mod explicit, cântecul sugerează că locul activităților plăcute (horele, pălăvrăgeala cu fetele, cochetatul cu băieții) va fi luat de muncile grele ale Îngrijirii
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
sau Însemnele atrăgătoare ale vârstei, nu mai are voie să joace cu flăcăii la hore sau să stea (să piardă timpul) cu fetele la vorbă, glume sau joacă. Fără a enunța În mod explicit, cântecul sugerează că locul activităților plăcute (horele, pălăvrăgeala cu fetele, cochetatul cu băieții) va fi luat de muncile grele ale Îngrijirii casei, creșterii copiilor, hrănirii familiei etc. Ultima parte accentuează ruptura dintre neamuri: dacă În plan social mireasa mediază Între două familii și asigură coeziunea satului (prin
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
În fața părinților miresei, iar lăutarii interpretează cântecele tradiționale care marchează separarea fetei de familia ei, amintesc sacrificiile părinților pentru a-și crește copiii și subliniază amploarea golului care se produce acum În familia fetei. În unele locuri are loc o horă În jurul vetrei, menită să exprime simbolic ruperea de casa părintească. În curte este prezentată zestrea fetei, ceata miresei accentuând ritualic mărimea și valoarea acesteia, În timp ce flăcăii mirelui iau În râs, prin formule consacrate de acest obicei, bunurile aduse și pretențiile
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
Mai multe rituri de propițiere și purificare marchează integrarea miresei În noua familie: Întâmpinarea cu pâine și sare, spălatul ceremonial pe mâini, aruncatul asupra mirilor cu boabe de grâu, trecerea miresei În brațele mirelui peste pragul casei, jucatul bradului. Ospățul, horele și cântecele durează toată noaptea. Petrecerea este Întreruptă de momentul darurilor, când, prin formule protocolare tradiționale, fiecare familie invitată prezintă darurile aduse, Însoțindu-le de urări și promisiuni de Întrajutorare. Spre miezul nopții, mirele și mireasa părăsesc nunta și intră
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
și, după el, de Jan Urban Jarník și Andrei Bârseanu, pentru Transilvania. În mediul folcloric termenul nu a fost folosit decât pe o arie restrânsă în Moldova, d. fiind denumită și cu alți termeni: „de dragoste”, „de codru”, „de frunză”, „horă lungă”, „de urât”, „de jale” ș.a. Etimologia cuvântului a stârnit multe controverse. D. Cantemir crede că este numele unui zeu războinic dac; I. Malinescu îl pune în legătură cu Danubius și cu Diana, I. Heliade-Rădulescu îl derivă din Diana plus oda, A
DOINA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286815_a_288144]
-
C. introduce în canon descrierea tematică amplă și onestă a operei, în funcție de câteva linii-forță. Arghezi este poetul „agatelor negre”, al „piscurilor mari de piatră”, al „credinței și tăgadei”, al „plugului”, al „florilor de mucigai”, al „boabei și al fărâmei”, al „horelor” și al „zmârcului”. După cum se vede, C. face abstracție de compromisurile argheziene, necercetate: Cântare omului și 1907. Tematismul critic, care astăzi, în epoca deconstructivismului, pare obosit, reprezenta atunci o atitudine critică înnoitoare: el conținea refuzul de a falsifica textul prin
CROHMALNICEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286519_a_287848]
-
grădină și stupi în livadă, lângă copiii Domnica (Mitzura) și Iosif (Baruțu), A. face să apară Cărticică de seară (1935), Cimitirul Buna-Vestire (1936), o ediție definitivă la Versuri (1936; îmbogățită în 1940 și 1943), Ce-ai cu mine, vântule? (1937), Hore (1939), Lina (1942). N. Georgescu, din cercul lui N. Iorga, îl atacă în mai multe articole, reunite în volumul Literatura de scandal (1938), încercându-se aducerea lui în fața justiției. Se constituie, pentru a-l susține, Gruparea criticilor literari români. A
ARGHEZI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285438_a_286767]
-
are, însă, o dragoste și o tandrețe franciscană pentru ceea ce, cu simplitate, cu inocență, poartă semnul unei vitalități primordiale și al temeiniciei (Plugule, Chemarea, Lumină lină). Sunt sentimente ce vor domina în Cărticică de seară, Mărțișoare, în ciclul Buruieni din Hore. După Cuvinte potrivite, și rupt de aspirația înaltului de care ele erau pătrunse, cu volumul Flori de mucigai, rod al închisorii, A. dă (într-o suită de portrete și de scene de gen crude și înșelătoare în realismul lor cu
ARGHEZI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285438_a_286767]
-
fir aprins”, lăcusta, pământul, toate cele ce, fără glas, mărturisesc prezența lui Dumnezeu în creația sa (A venit, Denie, Urare). Simpatia argheziană pentru universul vegetal și animal intră și în jocul, cu sugestii satirice, în cheia căruia e scris ciclul Hore. Gluma poetului nu e niciodată nevinovată: lenea dospită a dovleacului, școala orătăniilor de curte au un ricoșeu semantic bătând înspre sensul ordinii sociale (Horă în grădină, Horă-n bătătură, Hora lui Esculap). Din perspectiva unui polemism moral și politic, sub
ARGHEZI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285438_a_286767]
-
vegetal și animal intră și în jocul, cu sugestii satirice, în cheia căruia e scris ciclul Hore. Gluma poetului nu e niciodată nevinovată: lenea dospită a dovleacului, școala orătăniilor de curte au un ricoșeu semantic bătând înspre sensul ordinii sociale (Horă în grădină, Horă-n bătătură, Hora lui Esculap). Din perspectiva unui polemism moral și politic, sub masca improvizației fanteziste și libere, a paradoxului, a predicației ilogice, e abordată o lume pe dos. Ambivalența ironiei, care are o față critică și
ARGHEZI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285438_a_286767]
-
intră și în jocul, cu sugestii satirice, în cheia căruia e scris ciclul Hore. Gluma poetului nu e niciodată nevinovată: lenea dospită a dovleacului, școala orătăniilor de curte au un ricoșeu semantic bătând înspre sensul ordinii sociale (Horă în grădină, Horă-n bătătură, Hora lui Esculap). Din perspectiva unui polemism moral și politic, sub masca improvizației fanteziste și libere, a paradoxului, a predicației ilogice, e abordată o lume pe dos. Ambivalența ironiei, care are o față critică și una anarhică, răspunde
ARGHEZI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285438_a_286767]
-
jocul, cu sugestii satirice, în cheia căruia e scris ciclul Hore. Gluma poetului nu e niciodată nevinovată: lenea dospită a dovleacului, școala orătăniilor de curte au un ricoșeu semantic bătând înspre sensul ordinii sociale (Horă în grădină, Horă-n bătătură, Hora lui Esculap). Din perspectiva unui polemism moral și politic, sub masca improvizației fanteziste și libere, a paradoxului, a predicației ilogice, e abordată o lume pe dos. Ambivalența ironiei, care are o față critică și una anarhică, răspunde întru totul intențiilor
ARGHEZI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285438_a_286767]
-
1936; ed. 2, București, 1940; ed. 3, București, 1943; Ce-ai cu mine, vântule? Povestirile boabei și ale fărâmei, București, 1937; ed. (Ce-ai cu mine, vântule? Pe o palmă de țărână), îngr. G. Pienescu, pref. Mircea Tomuș, București, 1970; Hore, București, 1939; Lina, București, 1942; ed. îngr. Gabriel Dimisianu, București, 1980; Eminescu, București, 1943; Bilete de papagal, București, 1946; Manual de morală practică, Iași, 1946; ed. îngr. Simona Cioculescu, Galați, 1993; Versuri alese, București, 1946; Una sută una poeme, București
ARGHEZI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285438_a_286767]
-
n-avea, Mâna lupta cum știa. Cântec popular din Transilvania Cuvinte: moț = denumire dată locuitorilor din Munții Apuseni; năzuință = dorință, țintă, țel; Feleac = deal din apropierea orașului Cluj-Napoca; crăiește = de la crai, Împărat, domnitor, care crăiește, domnește, conduce; răgute = soldați tineri, recruți. HORA UNIRII de Vasile Alecsandri Hai să dăm mână cu mână Cei cu inima română, Să nvârtim hora frăției Pe pământul României ! Iarba rea din holde piară ! Piară dușmănia-n țară ! Între noi să nu mai fie Decât flori și armonie
Istoria românilor prin legende şi povestiri istorice by Maria Buciumaş, Neculai Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1126_a_1952]
-
Apuseni; năzuință = dorință, țintă, țel; Feleac = deal din apropierea orașului Cluj-Napoca; crăiește = de la crai, Împărat, domnitor, care crăiește, domnește, conduce; răgute = soldați tineri, recruți. HORA UNIRII de Vasile Alecsandri Hai să dăm mână cu mână Cei cu inima română, Să nvârtim hora frăției Pe pământul României ! Iarba rea din holde piară ! Piară dușmănia-n țară ! Între noi să nu mai fie Decât flori și armonie ! Măi muntene, măi vecine, Vino să te prinzi cu mine, Și la viață cu unire, Și la
Istoria românilor prin legende şi povestiri istorice by Maria Buciumaş, Neculai Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1126_a_1952]
-
durere, Unde s doi, puterea crește Și dușmanul nu sporește ! Vin’la Milcov cu grăbire Să-l secăm dintr-o sorbire, Ca să treacă drumul mare Peste-a noastre vechi hotare. Și să vadă sfântul soare, Într-o zi de sărbătoare, Hora noastră cea frățiască Pe câmpia românească ! Cuvinte: Milcov = râu care desparte Moldova de Muntenia; omenie = grup de calități Întâlnite la o persoană: bun, cinstit, cumsecade, omenos. Asemenea calități sunt specifice poporului nostru. MOȘ ION ROATĂ ȘI VODĂ CUZA de Ion
Istoria românilor prin legende şi povestiri istorice by Maria Buciumaş, Neculai Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1126_a_1952]
-
un dor de moarte Topi inima-n el... Și iată câte astăzi Din oameni mai ascult, Că s-a-ntîmplat acolo - - în vremea de demult. PARTEA ÎNTÎI COR DE FETE (soprani) Râzi dar, Marie! Joacă, Marie! Odorul tău la munți porni, La horă azi nu va veni. COR alt Râzi dar, Marie! Joacă, Marie! Păstorul tău uitat-a iară Iubita lui pentru-o mioară. {EminescuOpVIII 380} COR alt și sopran Râzi dar, Marie! Joacă, Marie! Mai sunt băieți cu ochi de foc, Cu
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
caut lumea preste tot? Păstorul, turma ce-și lăsă, e-al meu de-acum pe vecii-vecilor. La ce visezi mâhnit așa? IONEL La ce visez? Nu mă-ntreba. DORUL Să ți-o arăt eu? (el desface negurile; se vede mireasa, hora, păstorii în depărtare; s-aude Maria) {EminescuOpVIII 386} COR Pân-la mireasă, vede-ntîi Ciobanul bun de oi și miei. COR DE FETE Râzi dar, Marie. Joacă, Marie, Mai sunt băieți cu ochi de foc, Cu tine toți se prind la joc
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
S-a rupt inima-n el. Și vouă povesti-voi Ce codrii-mi spun ș-ascult5 De-a dorurilor culme Din vremea de demult. PARTEA ÎNTÎIA COR DE FETE (soprani) Nu râzi, Marie? Joacă, Marie! La munte azi Ion porni, La horă el nu va veni COR (alt) Râzi dar, Marie! Joacă, Marie! Ciobanul tău uitat-a iară Iubita lui pentr-o mioară? COR (sopran și alt) Râzi dar, Marie! Joacă, Marie! Mai sunt flăcăi ușor pe plac, Cu tine-n joc
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
Pe vârful cel cu dor. {EminescuOpVIII 407} Și vouă povesti-voi Ce spune azi poporul Că s-a-ntîmplat odată Pe vârful cel cu dorul. PARTEA ÎNTÎIA COR DE FETE (soprani) Râzi dar, Marie, Joacă, Marie, Odorul tău la munți porni, La horă azi nu va veni. COR (alt) Râzi dar, Marie, Joacă Marie, Ciobanul tău uitat-a iar Iubita lui pentr-o mioară. COR (alt și sopran ) Râzi dar, Marie, Joacă, Marie. Mai sunt băieți cu ochi de foc, Cu tine toți
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
lumea preste tot? Păstorul turma ce-și lasă e-al meu de acum pe vecii vecilor. La ce visezi mâhnit așa? IONEL La ce visez? Nu mă-ntreba. DORUL Să ți-o arăt eu? (el desface negurile; se vede mireasa, hora, păstorii în depărtare și s-aude Maria) MARIA Lumină de soare, am un iubit. Văzutu-l-ai oare? El singur în munte e dus, rătăcit, Și poate de chinul iubirei muncit, De frig poate moare! {EminescuOpVIII 415} Eu am iubit, o, tu
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
un „pat mândru frumos” (14, p. 45) sau/și bea vin până se îmbată : Of, Ioane, Sfânt Ioane, Tu de vin te-ai îmbătat. Sfântul Petru, paznicul raiului, adoarme „în post”, în timp ce Dumnezeu „trage” un „danț” cu îngerii : Joacă-o horă de îngeri, Dar danțul cine mi-l trage ? ’l trage bunul Dumnezeu (14, p. 59). Omul pare să-și „construiască” un model divin pentru propriul său comportament ritual și ceremonial (73). „Precum în cer, așa și pe pământ.” Nu pare
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]