4,284 matches
-
comunitățile din Gălănești și Voitinel de la vicariatul local din Gura Putnei (în 1852) și din Volovăț (în 1888). În anul 1900, are loc o nouă reorganizare a parohiei, rămânând în administrarea sa numai filialele Gălănești și Satu Mare. Începând din 1853, hramul bisericii este serbat la data de 8 septembrie, numele hramului rămânând cel inițial. Abia în 1887, numele hramului devine "Nativitas Beatae Mariae Virginis - Nașterea Sfintei Fecioare Maria". Perioada de la începutul secolului al XX-lea este considerată a fi una dintre
Biserica Nașterea Sfintei Fecioare Maria din Rădăuți () [Corola-website/Science/317356_a_318685]
-
Putnei (în 1852) și din Volovăț (în 1888). În anul 1900, are loc o nouă reorganizare a parohiei, rămânând în administrarea sa numai filialele Gălănești și Satu Mare. Începând din 1853, hramul bisericii este serbat la data de 8 septembrie, numele hramului rămânând cel inițial. Abia în 1887, numele hramului devine "Nativitas Beatae Mariae Virginis - Nașterea Sfintei Fecioare Maria". Perioada de la începutul secolului al XX-lea este considerată a fi una dintre cele mai prolifice, atunci fiind sfințite și două capele în
Biserica Nașterea Sfintei Fecioare Maria din Rădăuți () [Corola-website/Science/317356_a_318685]
-
În anul 1900, are loc o nouă reorganizare a parohiei, rămânând în administrarea sa numai filialele Gălănești și Satu Mare. Începând din 1853, hramul bisericii este serbat la data de 8 septembrie, numele hramului rămânând cel inițial. Abia în 1887, numele hramului devine "Nativitas Beatae Mariae Virginis - Nașterea Sfintei Fecioare Maria". Perioada de la începutul secolului al XX-lea este considerată a fi una dintre cele mai prolifice, atunci fiind sfințite și două capele în Rădăuți: La 1 iunie 1904, este numit ca
Biserica Nașterea Sfintei Fecioare Maria din Rădăuți () [Corola-website/Science/317356_a_318685]
-
5 fără biserici (Gălănești, Horodnic de Jos, Măneuți, Țibeni și Volovăț). În biserică se oficiază liturghii în limbile română (în fiecare zi) și germană (doar duminică dimineață). Începând din anul 2008, s-a reluat obiceiul de a se celebra și hramul Capelei Sf. Rochus, pe lângă cel al Capelei Sf. Treime. În anul 2009, Parohia Rădăuți avea în asistența sa 463 de familii cu 831 credincioși. În Rădăuți, pe lângă biserica romano-catolică, există și două capele catolice construite de credincioși din parohie. Capela
Biserica Nașterea Sfintei Fecioare Maria din Rădăuți () [Corola-website/Science/317356_a_318685]
-
peretele exterior nordic al capelei se află pictat ""Sfântul Rocus (1345-1376), protectorul pelerinilor"", iar pe peretele sudic ""Maica Domnului, steaua mistică a evanghelizării"". Pe aici treceau pelerinii în drumul lor spre Sanctuarul marian de la Cacica, de aceea capela a primit hramul Sf. Rochus (patronul pelerinilor). Călătorii făceau un popas aici, ascultând Sfânta Liturghie și primind binecuvântarea de dinaintea călătoriei. După cel de-al II-lea război mondial, familia Anderl a emigrat în Germania, iar proprietatea lor (casa și grădina) a fost rechiziționată
Biserica Nașterea Sfintei Fecioare Maria din Rădăuți () [Corola-website/Science/317356_a_318685]
-
îngrijită timp de mulți ani de către doamna Otilia Luther, până la trecerea sa la cele veșnice. În prezent, de această capelă se îngrijesc fiicele sale. În anul 2008, familia Zaremba din Voievodeasa a renovat această capelă. În fiecare an, de sărbătoarea hramului, parohul din Rădăuți celebrează aici o liturghie. Capela Sf. Treime se află pe strada Horia. Ea a fost construită în perioada 10 mai - 4 octombrie 1904 în grădina casei lui Peter Pohl. Capela a fost sfințită de către pr. Clemens Swoboda
Biserica Nașterea Sfintei Fecioare Maria din Rădăuți () [Corola-website/Science/317356_a_318685]
-
de lemn datate din Transilvania. Inscripția, cu referințe la un episod mai puțin cunoscut din trecutul românilor ardeleni, și structura neobișnuită disting această biserică de lemn între cele rămase în Transilvania, motivând salvarea ei, înainte de a fi prea târziu. Are hramul „Sfântul Nicolae” și figurează pe lista monumentelor istorice, . păstrează pe grinda de sprijin a bolții o inscripție de datare mai puțin obișnuită. Textul inscripției prezintă un amestec de grafie latină cu chirilică în limba maghiară. Limba maghiară și amestecul de
Biserica de lemn din Almașu Mic () [Corola-website/Science/316981_a_318310]
-
, comuna Recea-Cristur, județul Cluj, datează din anul 1800 . Are hramul „Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil”. Biserica se află pe noua listă a monumentelor istorice sub codul LMI: CJ-II-m-B-07730. În secolul al XVIII-lea satul avea biserică, construită la o dată necunoscută. Amintirea ei este perpetuată de prestolul aflat în preajma actualei biserici
Biserica de lemn din Osoi () [Corola-website/Science/315449_a_316778]
-
Mihail și Gavriil”. Biserica se află pe noua listă a monumentelor istorice sub codul LMI: CJ-II-m-B-07730. În secolul al XVIII-lea satul avea biserică, construită la o dată necunoscută. Amintirea ei este perpetuată de prestolul aflat în preajma actualei biserici. Biserica cu hramul „Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil” a fost construită în 1800, pictată în 1821 de Ioan Perșe din Elciu, sfințită în 1822 de episcopul Vasile Moga și resfințită în 6 noiembrie 2005 de episcopul vicar Vasile Someșanul. În anul 2003 au
Biserica de lemn din Osoi () [Corola-website/Science/315449_a_316778]
-
parte din comuna Călugăreni, iar în anul 1925 este sat al comunei Galu, urmând ca din anul 1931 să aparțină comunei Farcașa. Învățător în 1918, la școala din sat era Vasile Țifescu. În 1966 are loc sfințirea bisericii vechi cu hramul Sf. Dumitru.Mulți ani această mică biserică fiind păstorita de către preotul Stăcescu. În 1979 la podul de lemn din Frumosu construit peste râul Bistrița, au avut loc filmări pentru filmul "Drumul Oaselor", cu Florin Piersic în rolul principal (Mărgelatu). La
Frumosu, Neamț () [Corola-website/Science/301633_a_302962]
-
Episcop Ghenadie Băcăuanul este duhovnic al mai multor mănăstiri și schituri de monahii din cadrul Bisericii Ortodoxe de Stil Vechi din România, avându-și reședința în Mănăstirea Slătioara. PS Ghenadie participă frecvent la diferite slujbe de sfințire de biserici sau la hramuri ale bisericilor de stil vechi.
Ghenadie Gheorghe () [Corola-website/Science/311711_a_313040]
-
prea puține elemente din vechea biserică, utilizându-se materiale noi, a fost reconstruită la Târgu-Mureș, fiind sfințită în anul 2001. Adusă conform tradiției din localitatea Laslăul Mare, biserica a fost folosită de comunitatea ortodoxă după ce vechiul lăcaș de cult cu hramul Sf. Arhanghel Mihail a fost atribuit minorității unite în urma conscripției generalului Buccow. Informații despre construirea bisericii în Sub Pădure le avem din inscripția ce se afla în proscomidie: ""Cu vrerea Tatălui și cu ajutorul Fiului și cu săvârșirea Duhului sfânt s-
Biserica de lemn Sfinții Arhangheli din Sub Pădure () [Corola-website/Science/320861_a_322190]
-
lemn Sf. Arhangheli Mihail și Gavriil construită, probabil, între 1762-1767, monument de arhitectură, cu valoroase sculpturi în lemn dar mai ales icoane pictate pe lemn în secolele XVIII-XIX, o biserică reformată ctitorită în anul 1899 și o biserică ortodoxă cu hramul Adormirea Maicii Domnului, ctitorită între anii 1990 - 1997.
Așchileu Mic, Cluj () [Corola-website/Science/300317_a_301646]
-
întâlnire festivă (Heimattreffen) a șvabilor din Variaș în Republica Federală Germania a avut loc în anul 1975 la Waldkraiburg, în Bavaria. Între 1968-1990 director al școlii din Variaș a fost Ion Stănică, originar din Leicești, Argeș. 1.Biserica romano-catolică cu hramul Sfântul Ladislau a fost consacrată în data de 27 iunie 1821 de episcopul Ladislaus Köszeghy von Remete, episcop de Timișoara între 1800-1828. 2.Biserica ortodoxă sârbă cu hramul Sfântul Nicolae a fost sfințită în data de 2 decembrie 1827 de
Comuna Variaș, Timiș () [Corola-website/Science/301408_a_302737]
-
a fost Ion Stănică, originar din Leicești, Argeș. 1.Biserica romano-catolică cu hramul Sfântul Ladislau a fost consacrată în data de 27 iunie 1821 de episcopul Ladislaus Köszeghy von Remete, episcop de Timișoara între 1800-1828. 2.Biserica ortodoxă sârbă cu hramul Sfântul Nicolae a fost sfințită în data de 2 decembrie 1827 de protopopul de Timișoara, Iovan Vasici. 3.Biserica ortodoxă română cu hramul Pogorârea Sfântului Duh sfințită în anul 1992 de către mitropolitul Banatului, Nicolae Corneanu. Conform recensământului efectuat în 2011
Comuna Variaș, Timiș () [Corola-website/Science/301408_a_302737]
-
1821 de episcopul Ladislaus Köszeghy von Remete, episcop de Timișoara între 1800-1828. 2.Biserica ortodoxă sârbă cu hramul Sfântul Nicolae a fost sfințită în data de 2 decembrie 1827 de protopopul de Timișoara, Iovan Vasici. 3.Biserica ortodoxă română cu hramul Pogorârea Sfântului Duh sfințită în anul 1992 de către mitropolitul Banatului, Nicolae Corneanu. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Variaș se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români
Comuna Variaș, Timiș () [Corola-website/Science/301408_a_302737]
-
se află în localitatea Slăvuța, județul Gorj și are hramul „Intrarea în Biserică”. Prezintă valori documentare și artistice demne de remarcat, fiind una dintre cele mai vechi și mai frumoase biserici de lemn din Oltenia. Structura veche este nealterată și păstrează ferestre bifore originale, dintre puținele care se mai văd
Biserica de lemn din Slăvuța () [Corola-website/Science/319446_a_320775]
-
a început să se deplaseze la Motru și să celebreze Sfânta Liturghie credincioșilor mai întâi într-un garaj. A obținut apoi de la autorități un teren la marginea orașului pe care a construit o frumoasă biserică după planurile domnului arhitect Doșianu.” Hramul parohiei este sărbătorit în ziua de 24 iunie. Parohia teritorială „Nașterea Sfântului Ioan Botezătorul” a fost înființată în data de 1 aprilie 1992. În decretul semnat de Arhiepiscopul Mitropolit Ioan Robu se poate citi: „cunoscând credința și atașamentul față de Sfânta
Biserica romano-catolică „Nașterea Sf. Ioan Botezătorul” din Motru () [Corola-website/Science/336952_a_338281]
-
X-lea; situl de la Ștefăneștii de Jos, aflat în marginea de nord-est a satului, cuprinde așezări din Epoca Bronzului, epoca geto-dacică și secolele al IX-lea-al X-lea. Celelalte două obiective sunt clasificate că monumente de arhitectură biserică cu hramurile „Sfinții Împărați Constantin și Elenă” și „Sfanțul Nicolae” din Crețuleasca, construită în 1669 și refăcuta în 1818; și biserica „Sfanțul Nicolae” din Ștefăneștii de Sus, ridicată în 1812-1815. În perioada de "boom" imobiliar din anii 2005-2008 din România, comuna a
Comuna Ștefăneștii de Jos, Ilfov () [Corola-website/Science/300511_a_301840]
-
sfârșitul primului deceniu al secolului al XXI-lea; firma încerca în 2011 să valorifice terenul achiziționat cu investiții mai mici sau prin vânzări. Comună Ștefănești de Jos are trei biserici, una în ficare sat. O biserică, care în prezent poartă hramul „Sf Arhangheli Mihail și Gavril” în trecut a avut și Hramul „Sf. Împărați Constantin și Elenă”. După declarațiile preotului biserică a fost construită la 1830 de Boierul Alexandru Filipescu, și l-a avut ca prim preot pe Radu Duhovnicul. După
Comuna Ștefăneștii de Jos, Ilfov () [Corola-website/Science/300511_a_301840]
-
2011 să valorifice terenul achiziționat cu investiții mai mici sau prin vânzări. Comună Ștefănești de Jos are trei biserici, una în ficare sat. O biserică, care în prezent poartă hramul „Sf Arhangheli Mihail și Gavril” în trecut a avut și Hramul „Sf. Împărați Constantin și Elenă”. După declarațiile preotului biserică a fost construită la 1830 de Boierul Alexandru Filipescu, și l-a avut ca prim preot pe Radu Duhovnicul. După alte date, Biserica „Sf. Împărați Constantin și Elenă", ar fi fost
Comuna Ștefăneștii de Jos, Ilfov () [Corola-website/Science/300511_a_301840]
-
s-a cumpărat această (sf. Evanghelie) această și sf dumnezeiasca evanghelie de domnul postelnicul Ion Alexandru Filipescu în zilele prea învățatului domn Gheorghe Bibescu și s-a dat biserici Ștefănești de Jos, „Sf Mihail și Gavril”, unde se pomenește și hramul „Sf Voievozi” ( interviu cu preotul satului Ștefăneștii de Jos octombrie 2007). De preceizat că în momentul realizări Monografiei Biserică din Ștefănești de jos era în renovare, un proiect susținut de primăria locală. Biserică din Ștefănești de jos aflată pe partea
Comuna Ștefăneștii de Jos, Ilfov () [Corola-website/Science/300511_a_301840]
-
cu hramurile „Adormirea Maicii Domnului”, „Sfântul Nicolae” și „Cuvioasa Paraschiva”, se află în satul Moșteni-Greci, comuna Boțești, județul Argeș. A fost construită în anul 1862 și a fost extinsă în perioada interbelică. Se distinge îndeosebi prin structura de lemn bine păstrată, ridicată
Biserica de lemn din Moșteni-Greci () [Corola-website/Science/326120_a_327449]
-
și valoarea ei regională de martor al unei epoci de reforme politice, sociale și culturale o îndreptățesc la o îngrijire pe măsură. Biserica de lemn ce dăinuie azi în cimitirul satului, a înlocuit o biserică de lemn mai veche, cu hramul dintâi al „Sfântului Nicolae”. O însemnare de carte amintește de vechea biserică de lemn: "„Această sfântă și dumnezeiască evanghelie s-au cumpărat de dumnealui căpitan Stan și s-au dat sf[in]tei biserici unde să prăznuește hram sfăntlu și
Biserica de lemn din Moșteni-Greci () [Corola-website/Science/326120_a_327449]
-
veche, cu hramul dintâi al „Sfântului Nicolae”. O însemnare de carte amintește de vechea biserică de lemn: "„Această sfântă și dumnezeiască evanghelie s-au cumpărat de dumnealui căpitan Stan și s-au dat sf[in]tei biserici unde să prăznuește hram sfăntlu și erarhului Nicolae în satul ce să numește Greci, ca să fie pomenire la tot neamul dumnealui în veci și nestrămutat de la această sf[â]ntă bise[rică]. Stan Căpitanul 1781.”" Momentul ridicării acestui lăcaș, ctitorii și faptele a fost
Biserica de lemn din Moșteni-Greci () [Corola-website/Science/326120_a_327449]