4,292 matches
-
scutit de dări pe oamenii de la Visoca, a dăruit un tătar din tătarii domnești de la Neamț, i-a scutit parțial pe locuitori din satele Bodești, Tatari și Iurcani, și a acordat slobozie locuitorilor din Drăgușeni și Oniceni. Mânăstirea Moldovița. Cu hramul Bunei Vestiri, mânăstire de pe apa Moldoviței, a fost prima ctitorie a lui Alexandru cel Bun. În 3 octombrie 1402, domnul îi dăruia trei mori, două înăuntrul târgului Baia, alta la marginea târgului, o sladniță și patru sălașe de tătari cu
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
să îi ajute la consolidarea puterii lor, lucru care nu s-a realizat. Ștefan cel Mare a făcut o singură danie: jumătate din satul Dvorăște, pe care l-a cumpărat, în celelalte privilegii întărind daniile făcute anterior. Mânăstirea Horodnic, cu hramul Sfintei Înălțări a Cinstitei Cruci, a fost dăruită de Alexandru cel Bun cu două sate, Balasinăuți și unde a fost curtea lui Vrană. Știm acest lucru din privilegiul de întărire, pe care l-a dat Ștefan cel Mare, la 17
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
domniei, ei fiind obligați “să păzească această mânăstire și să lucreze acestei mânăstiri”. La 16 martie 1490, stareța Eufrosina cu toate surorile ei, au venit în fața domnului și au închinat mânăstirea lor, cu satul Balasinești, mânăstirii Putna. Mânăstirea Humor, cu hramul Adormirea Sfintei Născătoare de Dumnezeu, a fost ridicată de Oană vornicul, pe moșia lui, înainte de anul 1415. La 13 aprilie 1415, Alexandru cel Bun dăruia mânăstirii satul unde a fost Tatomir și Pârtea, la obârșia Salonețului și seliștea lui Dianiș
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
Toader Bubuiog, fratele lui Petru Rareș. Mânăstirea Putna. I-au trebuit lui Ștefan cel Mare nouă ani de domnie ca să poată ridica un lăcaș de cult, ce avea să devină necropolă domnească. După Analele putnene, zidirea bisericii de la Putna, cu hramul Adormirea Sfintei Nascătoare de Dumnezeu, a început la 4 iunie 1466 și s-a terminat la 3 septembrie 1469, după biruința asupra tătarilor la Lipnic (Lipinți). După alte informații, zidirea a început la 4 iulie și s-a terminat în
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
două măji de pește, pe care le puteau aduce călugării de la Chilia “sau [de] la iezere, sau [de] oriunde în țara noastră”. Carele cu pește erau scutite de vamă. Între 26 mai și 15 septembrie 1488, era zidită biserica cu hramul “Sfântul și slăvitul mucenic, purtător de biruință, Gheorghe”. În timp ce se ridica biserica, Ștefan cel Mare cumpăra, la 17 august 1488, satul Știlbicanii, pe Toplița Rece, pe Suha Mare și pârâul Suha Mare de la izvoare până la gură, cu toate poienile și
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
de la călugării de la mânăstirea Bistrița. Mai dăruia Tazlăului o mânăstire la Răcătău, în hotarul Horgeștilor, cu două poieni, pe amândouă părțile Răcătăului, pe care domnul o cumpărase de la Isaia de la Răcătău, fiul lui Petru Huhulea. Mânăstirea Dobrovăț. Biserica mânăstirii cu hramul Coborârea Sfântului Duh “a început a se zidi în anul 7011(=1503), luna aprilie, ziua 27 și s-a sfârșit în anul 7012 (= 1504), iar al domniei sale anul al patruzeci și optulea curgător...”. Înainte de zidirea bisericii, domnul a dăruit mânăstirii
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
cumpărat de la fiul lui Negrilă ploscar. Cel de-al patrulea sat, Neagomirești, pe Hovrăleata, domnul l-a cumpărat de la nepoții lui Orgae. Dania a fost făcută mânăstirii Dobrovăț, la 26 noiembrie 1499, atunci când mânăstirea avea o biserică de lemn cu hramul Schimbarea la Față a Mântuitorului. În timp ce se zidea noua biserică, la 7 octombrie 1503, nepoatele lui Ivan Damianovici au vândut lui Ștefan mânăstirea Dobrovăț și cinci sate: Fetești, Alexești, Munteni, Costiceni și Ostroveni, sate pe care Ion Damian avea un privilegiu de la
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
al XV-lea, de egumeni și episcopi. Pentru secolul al XV-lea, nu avem decât două documente în care sunt menționate sloboziile. La 23 februarie 1453, Alexandru voievod dăruie “mânăstirii noastre”, care este lângă Suceava, mânăstirii lui Iațco, unde este hramul Adormirea Sfintei Născătoare de Dumnezeu, să-și întemeieze un sat în hotarul mânăstiresc. La mânăstire, stareță era Fevronia, deci era o mânăstire de maici. Problema, care se pune, era aceea de a atrage oameni, care să se așeze în satul
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
ansamblu, apogeul artei de a construi a moldovenilor și în același timp una dintre cele mai originale creații artistice românești.” Până în 1487, când începe construirea celor mai multe biserici, Ștefan cel Mare a ridicat un singur locaș de cult, mânăstirea Putna cu hramul Sfintei Născătoare de Dumnezeu. Începută la 4 iulie 1466, biserica a fost terminată în 1469, zidurile de incintă și turnul de la intrare fiind ridicate în 1481. În urma unui incendiu, biserica a fost refăcută în 1484. Începutul domniei lui Ștefan cel
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
spațiu mare mare, în interior, care trebuia acoperit cu frescă. Zugravii au știut, însă, să îl folosească, introducând teme noi și mărind înălțimea personajelor. Ținând seama de simbolurile, care joacă un rol foarte însemnat în mentalitatea oamenilor din Evul Mediu, hramul bisericilor, data la care au fost sfințite, nu a fost ales întâmplător. Primul gând a fost acela de a marca semnul luptei, pe care a dus-o și de a mulțumi protecției divine care i-a fost acordată. Hramul primei
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
Mediu, hramul bisericilor, data la care au fost sfințite, nu a fost ales întâmplător. Primul gând a fost acela de a marca semnul luptei, pe care a dus-o și de a mulțumi protecției divine care i-a fost acordată. Hramul primei biserici, biserica de la Pătrăuți a cărei construcție începe la 8 iunie 1487, este acela al Cinstitei Cruci, același cu Înălțarea Sfintei Cruci, care avea menirea să arate că lupta s-a purtat sub semnul Sfintei Cruci, că acțiunile sale
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
în efortul mai larg, european, de lupta contra islamului. Este un gând stăruitor al domnului de luptător pentru Cruce, așa cum apare în documentele vremii și așa cum o arată și faptul că, în 1500 ridica la Volovăț o altă biserică, în hramul Înălțarea Sfintei Cruci “supremul semn al creștinismului”. Căsătoria cu Maria de Mangop, o urmașă a Paleologilor și a Asăneștilor, a avut loc la 14 septembrie 1472, de ziua Înălțării Sfintei Cruci, dându-i domnului sentimentul că Suceava va fi un
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
pusă în ziua în care se sărbătorea Aducerea Moaștelor Sfântului Teodor Stratilat, sfânt militar care figurează în cavalcada împăratului Constantin de pe peretele de apus al bisericii de la Pătrăuți. După zidirea bisericilor de la Pătrăuți și de la Milișăuți, în 1487, al căror hram ne arată legătura dintre lupta dusă de Ștefan cel Mare pentru apărarea Crucii, sub semnul crucii, sau sub protecția Marelul Mucenic Procopie, domnul poruncește ridicarea bisericii de la Voroneț, pe care o închină Sfântului Gheorghe, patronul și protectorul oștirilor, Mare Mucenic
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
de la Hârlău, ca și biserica de la Baia. De ziua Sfântului Gheorghe, domnul dăruia mânăstirii Zografu un Tetraevanghel, în 1502 și trimitea aceleiași mânăstiri steagul său de luptă, pe care era brodat chipul sfântului. La Vaslui a fost ridicată biserica cu hramul Tăierea Capului Sfântul Ioan Botezătorul, zidirea începându-se la 27 aprilie 1490 și încheindu-se la 20 septembrie, în același an. Hramul bisericii amintește tăierea capetelor vornicului Isaia, paharnicului Negrilă și stolnicului Alexa, la 16 ianuarie 1471, în târgul Vasluiului
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
mânăstiri steagul său de luptă, pe care era brodat chipul sfântului. La Vaslui a fost ridicată biserica cu hramul Tăierea Capului Sfântul Ioan Botezătorul, zidirea începându-se la 27 aprilie 1490 și încheindu-se la 20 septembrie, în același an. Hramul bisericii amintește tăierea capetelor vornicului Isaia, paharnicului Negrilă și stolnicului Alexa, la 16 ianuarie 1471, în târgul Vasluiului. Cu același hram, Tăierea Capului Sfântului Ioan Botezătorul, a fost ridicată și biserica de la Reuseni unde, cu 20 de ani în urmă
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
Sfântul Ioan Botezătorul, zidirea începându-se la 27 aprilie 1490 și încheindu-se la 20 septembrie, în același an. Hramul bisericii amintește tăierea capetelor vornicului Isaia, paharnicului Negrilă și stolnicului Alexa, la 16 ianuarie 1471, în târgul Vasluiului. Cu același hram, Tăierea Capului Sfântului Ioan Botezătorul, a fost ridicată și biserica de la Reuseni unde, cu 20 de ani în urmă, fusese ucis Bogdan, tatăl lui Ștefan cel Mare. Biserica Sfântului Arhanghel Mihail de la Războieni, a cărei zidire se încheia la 18
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
va duce sub Semnul Sfintei Cruci și sub oblăduirea Sfântului Gheorghe, marele luptător împotriva răului și pentru biruința adevăratei credințe, strategul ceresc, care va fi înfățișat pe steagul Moldovei. Prima biserică zidită în 1487 a fost cea de la Pătrăuți, cu hramul Cinstitei Cruci. Zugrăvirea bisericii s-a făcut îndată după înălțarea acesteia. Deși zugrăveala este foarte afumată, tabloul votiv păstrează însă unul dintre cele mai interesante portrete ale domnului. Ștefan este urmat de fiul său Bogdan (probabil) și cele două fete
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
i s-a arătat, când a avut loc confruntarea cu goții la Dunărea de Jos, iar a treia oară când a reușit să cucerească Constantinopolul de la adversarii săi. Ștefan cel Mare avea să mai ridice o altă biserică tot cu hramul Înălțarea Sfintei Cruci, la Volovăț, începută în anul 1500 și terminată în anul 1502 la 14 septembrie, când se sărbătorește Înălțarea Sfintei Cruci. De altfel, domnul a acordat o atenție specială acestei zile, dovadă că oficierea căsătoriei cu Maria de
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
de împrejurări. În momentul când minerii au intrat prima dată în București, după 13 iunie 1990, actualul președinte al României nu era deținător al unei înalte funcții politice. Nu se știa în acel moment cine este Traian Băsescu, sau ce hram poartă. Cel care l-a propulsat în funcția de ministru al Transporturilor, post vacant, a fost Anton Vătășescu, vice- prim-ministru, care a fost uimit de curajul fostului căpitan de navă. Imediat după instalarea în funcția de ministru al transporturilor
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
era mai sglobie; 3)Ruxanda lui Costache Mărzan nu era frumoasă, dar bună gospodină și 4) Savastița lui Toader Macovei. Toader Macovei era un om de rară frumusețe și de rară vrednicie. L-am cunoscut, că venea la noi la hram. Costache Mărzan era rotar și sta în Fălticeni la o casă a lui și lucra la roate dar era foarte rău cu soția lui, Ruxandra. Și Gheorghe a Popii avea și un ficior negru ca mezu nopții, parcă-l făcuse
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
Rădășanu reușește la concurs și tu nu ". Pe ziua de 1 septembrie 1900, trebuia să fim prezenți la Școala normală "Vasile Lupu "din Iași, pentru vizita medicală. Trebuia să plecăm cu o zi mai înainte la Iași. Tata era la hram la Sasca și nu mai venea, dar pe la mezul nopței a venit și tot atunci am plecat la Fălticeni cu docărașu 24, cu Ion a lui Neculai Pădurariu, un băet argățel la noi, orfan de amândoi părinții. Eu și tata
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
dormitor să dorm. Iar pe Vasile Huțanu din sat Petricani comuna Vlăsinești județul Dorohoi și pe Grigore Pavlov din Huși i-a bătut cât a vrut, că acia n-au fugit. În anul 1904 m-am dus cu tata la hram la Rădășeni pentru prima dată. Docărașul l-am tras la Miron Pintilie, foarte mare gospodar și încă avea și crâșmă. Și am fost și la Grigore Grumăzescu, om înalt și frumos, era socru lui Vasile Lită Vasile a lui Neculai
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
la N.Stoleriu și negăsindu-l acasă au venit la mine în Bogata. Câți am plantat toamna s-au prins sută la sută. Iar câți am plantat primăvara s-au prins numai pe jumătate. În 1908 m-am dus la hram la Rădășeni de Sf. Mercore. Și m-am oprit la preotul Neculai Iordăchescu, un preot și el și preoteasa numai bunătate. Și acolo a venit brigadirul Silvic de la Găinești județul Suceava cu Doamna și cu o cumnată a lor, sora
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
Pe Ion a lui Petre Hlihor nu l-am cunoscut că a murit f. de tânăr. Și soția lui Maranda s-a măritat după Nică Damian. Un om și frumos și f.de treabă și bun la inimă. La un hram de Sântă-Măria mare ne-am dus în Baea la Nică Damian. Ne-au ospătat din belșug și cinstit și la plecare acum era sară și lămpile aprinse. Și nașa tati și a mamei, nu se mai sătura de sărutat pe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
a fost Primarul Com. Baea mulți ani. Pe soția lui o chema Paraschiva, și era din satul Rădășeni fata lui Grigore Grumăzescu și a Paraschivei pe care eu i-am cunoscut în 1904, când m-am dus cu tata la hram la Mercori. Și am tras docarașul la Miron Pintilie om f. bogat și avea și o crâșmă. Atunci m-am dus eu la crâșmă la Costachi Gherasim și m-a dat în scrânciob cu 8 scaune Vasile Călugărescu flăcău f.
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]