3,043 matches
-
cu mai multă tărie, aproape am putea spune că se legitimează, la baza construcției lumii fictive a comediei. El face parte, în mod natural, din ecuația familială de la numărul 9 de pe strada Catilina, după cum face parte, la fel de natural, din formula identitară a comunității pe care o girează garda civică a cartierului și asupra căreia veghează căpitanul ei, jupân Dumitrache Titircă Inimă-Rea. (fragment dintr-un studiu monografic)
O noapte furtunoasă prin prisma mai multor niveluri de realitate by Mircea Tomuș () [Corola-journal/Journalistic/4527_a_5852]
-
ucis într-o confruntare, iar Rui nu poate decât să exclame: ,De ce? De ce m-a lăsat singură?", orbită, încă o dată, de egoism și egotism. Conflictul personajelor lui Kanehara, aflate în evidentă derivă, nu are o rezolvare în finalul romanului. Criza identitară se prelungește sine die, durerea provocată de tatuaje și de modificări corporale fiind singurul mod (superficial) care li se pare că le oferă identitate. , Mi se spune că am scris despre emoțiile tinerilor, dar eu am vrut să scriu, de
Literatura tânără în Japonia - Între comerț și artă by George Șipoș () [Corola-journal/Journalistic/11124_a_12449]
-
ci a adevăratei irelevanțe pentru promovarea a ceea ce este realmente valoros și semnificativ pentru spațiul cultural românesc! Nu asta este sau trebuie să fie menirea constitutivă a Institutului? Nu prin producție de imitație devenim relevanți sau putem capta o imagine identitară! (nici măcar în cazul în care imitația are succes!). Motivația inconsistentă a românilor din țară (adoptată parcă și de alegerea ICR-ului) este de tipul "Da' ce? Nu putem și noi să facem chestii d'astea!?" - (Adică... "de ce să n-avem
Ce facem cu Eminescu? by Adrian George SAHLEAN () [Corola-journal/Journalistic/6932_a_8257]
-
Roxana Racaru Constituit ca replică (pregnant) românească în cadrul dezbaterii mai largi despre postcolonialism, postcomunism și discurs identitar, primul număr al Caietelor Echinox (și colocviul "Postcolonialism și interculturalitate" organizat de Asociația Română de Literatură Comparată, de la care pornește și ale cărui lucrări le publică) încearcă o analiză a tarelor identitare est și vest-europene și a recompunerii dificile, deficitare
Identificări by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/15639_a_16964]
-
dezbaterii mai largi despre postcolonialism, postcomunism și discurs identitar, primul număr al Caietelor Echinox (și colocviul "Postcolonialism și interculturalitate" organizat de Asociația Română de Literatură Comparată, de la care pornește și ale cărui lucrări le publică) încearcă o analiză a tarelor identitare est și vest-europene și a recompunerii dificile, deficitare a identităților naționale ale statelor foste comuniste. înlocuind, într-o perspectivă pragmatică, autoritatea și imaginea identității naționale imuabile cu politica culturală, cea care, prin dezbateri, modelează discursul public în direcția principiului de
Identificări by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/15639_a_16964]
-
pune ideea de amplificare a eului printr-o luare la cunoștință a cît mai multor moduri de a fi uman". în concordanță cu acest deziderat (parte dintr-o tradiție deja a definirilor societății postmoderne), mitul european, cu toate trăsăturile discursului identitar care au făcut obiectul unor numeroase contestări și repoziționări delicate (vezi și dezbaterea în jurul canonului, europocentrist, prezentă aici prin eseul lui Mircea Martin), este privit din afară. Europa este, la origine, o colonie, "the first great colony of the world
Identificări by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/15639_a_16964]
-
el evreu, asiatic, african sau american) și chiar față de jumătatea sa estică. în același timp, însă, beneficiind de un anume "pluri-centrism, a multiplication of layers, a diversity of angles and of positions" (Virgil Nemoianu), ceea ce face posibile scenariile de redefinire identitară, în ciuda rigidității, a servilismului și a fundăturilor detectabile în discursurile și acțiunile protagoniștilor ei politici. O soluție la pericolul permanent al intoleranței, chiar în cadrul unei perspective multiculturale (în care fiecare comunitate se vrea centru) este găsită în adoptarea conceptului de
Identificări by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/15639_a_16964]
-
temeiul numărului colectivității din care provine". în contextul studiilor despre postcomunism ("ca o variantă răsăriteană a studiilor de "Postcolonialism" din Apus", Corin Braga în Cuvînt înainte), importantă este înțelegerea (și depășirea) distorsionării pe care comunismul a produs-o în imaginea identitară a fiecăreia dintre țările estice. Și, mai ales, refacerea memoriei ca premisă a vindecării identitare. Mistificările succesive pe care propaganda comunistă le-a operat asupra istoriei au repercusiuni chiar asupra amintirilor personale, particulare, ale celor care au trăit-o (așa cum
Identificări by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/15639_a_16964]
-
a studiilor de "Postcolonialism" din Apus", Corin Braga în Cuvînt înainte), importantă este înțelegerea (și depășirea) distorsionării pe care comunismul a produs-o în imaginea identitară a fiecăreia dintre țările estice. Și, mai ales, refacerea memoriei ca premisă a vindecării identitare. Mistificările succesive pe care propaganda comunistă le-a operat asupra istoriei au repercusiuni chiar asupra amintirilor personale, particulare, ale celor care au trăit-o (așa cum demonstrează Daniela Koleva în analiza povestirilor despre 9 septembrie 1944, data-simbol a instaurării comunismului în
Identificări by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/15639_a_16964]
-
creat o "memory distortion" (Ștefan Borbely) ale cărei efecte se văd, printre altele, în debusolarea și nesiguranța (la nivel politic și economic în primul rînd) din Est. România, al cărei caz este prezentat de mai multe eseuri, prezintă o obsesie identitară (devenită urgență identitară după căderea comunismului, dupăcum argumentează Carmen-Maria Mecu și Nicolae Mecu în eseul lor), identificabilă nu numai în toposurile discursului contemporan, ci de la începuturile statului românesc modern. Una din cauzele acestei "collective insecurity" (Monica Spiridon), ar putea fi
Identificări by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/15639_a_16964]
-
distortion" (Ștefan Borbely) ale cărei efecte se văd, printre altele, în debusolarea și nesiguranța (la nivel politic și economic în primul rînd) din Est. România, al cărei caz este prezentat de mai multe eseuri, prezintă o obsesie identitară (devenită urgență identitară după căderea comunismului, dupăcum argumentează Carmen-Maria Mecu și Nicolae Mecu în eseul lor), identificabilă nu numai în toposurile discursului contemporan, ci de la începuturile statului românesc modern. Una din cauzele acestei "collective insecurity" (Monica Spiridon), ar putea fi tocmai originea etnică
Identificări by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/15639_a_16964]
-
poate clarifica rostul acestor cărți". Criticul vedem că pedalează când pe o formulare când pe cealaltă (istorie alternativă, istorie secretă), rămânându-ne să acceptăm că altfel nici nu se putea "într-un timp și o lume ale suspiciunii", ale "crizelor identitare". Mereu ceva se schimbă în felul cum este receptat un scriitor, și nu doar pentru că își spun cuvântul acele mutații firești de sensibilitate, de gust, dar și pentru că pot apărea, în legătură cu acel scriitor, elemente necunoscute de biografie și, câteodată, de
Are istoria literaturii secrete? by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/7911_a_9236]
-
fără o legătură directă cu literatura sa - cele mai multe din intervalul 1883-1889 despre boala și moartea poetului). Nu în ultimul rând, exegetul face o analiză a operei poetice eminesciene din punctul de vedere al "publicului țintă", cu referiri directe la ofertele identitare și genealogice propuse acestuia, dar și la potențiala ei arie de răspândire, din perspectiva accesibilității tematice și artistice. Nu în ultimul rând, sunt avute în vedere intervențiile exterioare asupra operei (voite sau nu), care au contribuit și ele la fixarea
Nașterea unui brand by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/8842_a_10167]
-
mai întinsă, mai documentată istorie, singura (la data apariției) redactată în spirit estetic, a izbutit să insinueze imaginea grandioasă de fluviu înspumat a literaturii române" dar a reușit "pentru că autorul ei a calculat efectul spre a da satisfacție complexelor noastre identitare, ocolind slăbiciunile, îngroșând biruințele, ignorând tulburările de creștere și dezvoltare ca într-o demonstrație care renunță la amănunte și aruncă la coș fișele potrivnice ideii." Văzut ca un șaman care a trasat un cerc magic în jurul literaturii române, oficiind în
Să nu-ți faci iluzii... by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/8115_a_9440]
-
esențiale ale cărții: între academic și literar. Câmpul filosofic în perioada interbelică, paradoxul acestuia fiind că, la momentul autonomizării sale, "sistemul academic ajunge să contribuie la disoluția lumii pe care pretinde că o conservă ș...ț" și Modernizare și discurs identitar, care conține o discutare a noțiunilor de etnocentrism, naționalism și conștiință culturală și al impactului pe care modernizarea le-a avut asupra lor. în concluzie, o carte care se dovedește inovatoare chiar în ceea ce privește segmente ale culturii românești care, datorită fascinației
Elite românești sub lupă diacronică () [Corola-journal/Journalistic/14375_a_15700]
-
rînd), fără înclinația actelor hybris-tice, încărcate de înțelesuri paradigmatice. După cum sugerează și numele lui (Angstrom), Rabbit trăiește o spaimă profundă în fața responsabilității (morale, personale și colective), refuzînd să devină individ social. Avem aici drama oricărui bărbat american, prizonier în lagărul identitar al imuabilei suburbii, ori, generalizînd puțin lucrurile, drama fiecărei ființe umane la trecerea dinspre "egoismul" autosuficient al adolescenței către "altruismul" forțat al maturității. Argumentul esențial al acestei ipoteze rămîne comportamentul dezorientat, aproape confuz, al lui Rabbit, pe parcursul volumului de început
Un (anti)erou american by Codrin Liviu Cuțitaru () [Corola-journal/Journalistic/7581_a_8906]
-
suspendate din biserica alăturată orfelinatului, menite să le ascundă de ochii enoriașilor pe fetele-muziciene. Noaptea însă Cecilia scrie scrisori mamei pe care nu o cunoscuse. Cartea este un epistolar-jurnal , un monolog al unui eu narativ de o acută sensibilitate. Falia identitară, cum ar spune Le Clézio, pe care Cecilia o simte cu atât mai dureros în condiția ei de orfană, adăugându-se recluziunii și rigorilor monastice de conviețuire, generează acea spaimă de moarte și totodată puterea de a o sfida, alienare
O carte, două premii: SUPERMONDELLO și STREGA - 2009 by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/6677_a_8002]
-
incurabile, singurătăți. În peste o sută de tablete se perinda peisajul, sătul, casa și familia, tovărășii de joacă, de școală, din armată, mozaicul etnic (sârbi, croați, sloveni, bosnieci, muntenegreni, albanezi, cativa evrei), coexistența a trei religii (ortodoxă, catolică, musulmană). Problemele identitare, doar virtual conflictuale, mai acute în familiile mixte, cum e aceea a naratorului, nu lipsesc. Ce tradiții să respecte, ce limbă să vorbească, cu ce alfabet să scrie, la ce biserică să meargă, toate întrebările astea sunt survolate cu grație
Isus și Tito by Constanța Ciocârlie () [Corola-journal/Journalistic/5511_a_6836]
-
se datorează și tenacității nespectaculoase a unor asemenea oameni. Călătoarea neobosită și fără complexe descoperă că imbecilitatea, lăcomia și meschinăria nu au granițe. Se vede că românii n-au de ce să se autoflageleze în mod excesiv; lamentările pe marginea stigmatului identitar nu mai sînt, din fericire, la ordinea zilei. Autoarea scrie cu o căldură controlată despre locurile unde e fericită; în general se simte bine în lumea aceasta, ce se transformă într-un ritm nemaiîntîlnit; totul respiră în Șocurile cotidianului o
Cultura și spectacolul vieții by Mircea Lăzăroniu () [Corola-journal/Journalistic/9061_a_10386]
-
aferentă speculată consumerist chiar de la primele filme din 1915 ale lui Cecil B. DeMille, unde balcanismul și orientalismul întrețin o relație aproape simbiotică, cu o aură specifică, și o viziune din interior, în care se întrevede un un complicat complex identitar în al cărui câmp de forțe se manifestă tensiunea dintre Occidentă și Orient. O serie de clișee atât negative, cât și pozitive prezidează atracția pentru acest mediu eteroclit, viu colorat, al unor metisaje culturale și etnice tulbură toare: arhaicitatea combinată
Cu Orient Expressul prin Balcania by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/4955_a_6280]
-
creatoare ale scriitorilor români contemporani sunt mai contorsionate decât cel al lui Norman Manea. Aproape din orice punct de vedere l-ai privi, autorul întoarcerii huliganului e ceea ce s-ar putea numi „un caz”. Mă refer aici atât la problema identitară - evreul din România emigrează definitiv în Statele Unite în a doua jumătate a anilor ’80 - sau la experiența deportării în Transnistria în timpul copilăriei, cât și la receptarea accidentată a operei. De fapt, receptarea sa este într-atât de polarizată, încât, la
Singurul Norman Manea by Alex Goldiș () [Corola-journal/Journalistic/4421_a_5746]
-
balcanismul (un cuvânt conotat peiorativ) e tot mai frecvent privit cu o ascendentă, irepresibilă nostalgie. Batonul cu proteine, un simbol al eficienței americane, se vede concurat, în sistemul de valori culinare al personajului nostru, de borșul cu zară, o emblemă identitară a cărei amintire, în Seattle, îi lasă gura apă. Treptat, cei doi tineri ies de pe orbita visului american și, tot mai sastisiți de continua goană după profit la care asistă, încep să ducă "dorul anormalității de acasă". Cireada de mașini
America, America... by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11599_a_12924]
-
simplul copist de date, compilator și glosator. Aparte de plagiate (simple operațiuni artizanale), falsificările de tablouri, traficul de influență cu pretinse scrisori de recomandare din partea unor oameni celebri și alte matrapazlâcuri și găinării din lumea culturală, mistificțiunile servesc, uneori, construcției identitare. Se inventează și se utilizează texte prin care se urmărește nu atât un avantaj personal, cât... o mai bună imagine a României în lume. Sunt falsurile patriotice, făcute pentru a suplimenta istoria cunoscută a patriei, prin aducerea de probe din
Cum se scrie istoria by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8164_a_9489]
-
următoare, Wintering Ouț/ La iernat (1972), constituie deja o alegorie politică, însăși metaforă din titlu trimițînd la ideea de supraviețuire în interiorul unei crize majore. „Su-pra-vietuirea” e, fără îndoială, a Irlandei de Nord, teritoriu aflat, în viziunea poetului, într-un marasm identitar ce va trebui, la un moment dat, să ia sfîrșit. Preocuparea politică a liricii lui Heaney este continuată în cărți precum North/ Nord (1975) - unde problemă conflictelor din spațiul irlandez se pune în mod deschis - ori Station Island/ Insula nemișcarii
Lumea văzută de Seamus by Codrin Liviu Cuțitaru () [Corola-journal/Journalistic/6555_a_7880]
-
Plath. Mai tîrziu, preda, timp îndelungat, la Universitatea din California (Berkeley) și la cea din Dublin (în independența Republică Irlanda!), iar, din 1989, este profesor de poezie la Oxford. S-a creat aici, inevitabil, un dualism cultural, generat de „confuzia identitara” a poetului - trăitor în spații complementare și totuși disjuncte: Irlanda și Anglia. „Dublă apartenența” („dublă critică” îi spun postcolonialistii) creează însă o situatie benefică pentru literatură. Heaney este eu și celălalt în același timp, jocul substituțiilor identitare trimițînd la deconstructivismul
Lumea văzută de Seamus by Codrin Liviu Cuțitaru () [Corola-journal/Journalistic/6555_a_7880]