13,415 matches
-
România? Totul. O societate e un corp viu, unde fiecare celulă e în strânsă interdependență cu celelalte. De unde luăm informațiile necesare domeniului în care ne câștigăm pâinea? De la televizor? Din talk-show-urile pline de ură, mustind de vulgaritate, în care mercenari ideologici râșnesc între dinți aceleași trei-patru sute de cuvinte lipsite de sens? Cartea a devenit obiect de batjocură, cumpărată mai ales cu ocazia târgurilor, de minoritatea tot mai marginală a câtorva don-quijoți care se încăpățânează să creadă în valorile spiritului. In
Lecția de limbă și literatură by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/6288_a_7613]
-
în trecut și literatura care se scrie sub privirile sale. Trebuie, totodată, iubind-o, să aibă discernământ, să nu îmbrățișeze orice, de bunăseamă. Să detecteze valoarea, să aibă gust literar și capacitate de exprimare. Să nu se subordoneze vreunei direcții ideologice, să fie comprehensiv, deschis către toate formulele de artă. Să nu fie restrictiv, ci comprehensiv, mai spun o dată, militând însă, fiind astfel, numai și numai pentru valoare. Să nu invoce când judecă literatura alte criterii decât cele proprii acesteia, adică
Dimisianu - „Un critic trebuie să iubească literatura...“ by Luminița Corneanu () [Corola-journal/Journalistic/6292_a_7617]
-
al morții premature la șoarecii de laborator supuși testelor. Unii cercetători l-au acuzat de fraudă științifică, manipularea datelor sau lipsa rigorii în selecția eșentioanelor. Experții au susținut lipsa de validitate a rezultatelor, considerând că este vorba despre un text ideologic, nu de o lucrare științifică. Seralini a fost acuzat de propagandă, mai ales că a publicat fotografii șocante ale tumorilor apărute la șobolani. Unii cercetători au susținut că a ales animale de laborator din linii genetice selectate pentru că dezvoltă cancer
Dovezile anti-OMG nu există. Studiul lui Seralini, retras după evaluare by Ion Voicu, ionvoicu () [Corola-journal/Journalistic/62939_a_64264]
-
guvernare, nu are nimeni interesul să-l distrugă. În mod normal, UDMR poate fi ușor contestat în instanță“, declara Lăzăroiu. Acesta mai spunea și că probabil în 10 - 15 ani UDMR nu va mai exista ca atare, deoarece curentele sale ideologice vor fi absorbite de partidele românești, iar factorul etnic nu va mai conta prea mult în societate. Liderii UMDR au reacționat Decretul președintelui de eliberare din funcție a lui Lăzăroiu a venit în aceeași zi în care au reacționat și
Sebastian Lăzăroiu a pierdut în faţa UDMR. Preşedintele Băsescu şi-a demis consilierul () [Corola-journal/Journalistic/48670_a_49995]
-
După ce consilierul prezidențial Sebastian Lăzăroiou a declarat într-un interviu că, probabil în 10 - 15 ani UDMR nu va mai exista ca atare, deoarece curentele sale ideologice vor fi absorbite de partidele românești, iar factorul etnic nu va mai conta prea mult în societate, liderii formațiunii au reacționat imediat. Fostul președinte la UDMR, Marko Bela, a declarat, joi, că nu i-au “plăcut deloc” declarațiile lui Sebastian
Marko Bela, despre declaraţiile lui Lăzăroiu: Sper să nu fie vorba despre o ameninţare voalată () [Corola-journal/Journalistic/48672_a_49997]
-
Cei doi au părut să nu aibă prea multe teme în comun, iar pe cele cu potențial polemic s-au ferit să le discute amănunțit. Din păcate. Pentru că ar fi fost pasionant să urmărim o punere în discuție a pozițiilor ideologice și politice atît de diferite ale celor doi. Dacă Gabriel Liiceanu nu are nevoie de prezentare, amintesc măcar că Amos Oz e un fost locatar de kibuț, membru al Partidului Laburist Israelian, apropiat al lui Shimon Peres și, pînă de curînd
Amos Oz și Gabriel Liiceanu la Ateneu by Ana Chirițoiu () [Corola-journal/Journalistic/4865_a_6190]
-
Momoc nu o exagerează, insistîndpe nonpartizanatul ecumenic al profesorului (apropiat ulterior de național-țărăniști) și pe indiferența programatică față de opțiunile politice ale colaboratorilor, cîtă vreme rămîn fideli programului de reformă rurală. Pentru prima dată, sistemul gustian este examinat în toate articulațiile ideologice și filozofice, ca „sociologia militans” și „știință a na- țiunii” animată de un ideal etic. Elitist și de un interdisciplinarism totalizant, centrat pe „ridicarea țărănimii” și orientat „de sus în jos”, dar fără a exclude parteneriatul cu țăranii, el are
Sociologia lui Dimitrie Gusti by Paul Cernat () [Corola-journal/Journalistic/4877_a_6202]
-
clasei politice” din 1937, toate - doldora de observații sociale relevante. Dar mai ales analizele privind istoricul relațiilor dintre Gusti și „monarhia socială” a lui Carol II, erijat drept „rege al țăranilor”. Pe o diagramă ce măsoară, la un capăt, apropierea ideologică de Legiune, iar la celălalt - apropierea metodologică de profesor sunt studiate „cazurile” principalilor reprezentanți ai școlii gustiene: D. C. Amzăr (liderul grupului legionar antigustian de la revista Rînduiala), Ernest Bernea (adversar al monografismului de pe pozițiile etnologiei și legionarismului), Traian Herseni (legionarizat
Sociologia lui Dimitrie Gusti by Paul Cernat () [Corola-journal/Journalistic/4877_a_6202]
-
debitor în tinerețe lui Iorga și Gherea), Anton Golopenția (adept al unei sociologii moderne, puse - neutru - în slujba statului, nu a „națiunii”) și Octavian Neamțu (cel mai fidel concepției gustiene). Urmărindu-le traiectoriile politice, autorul insistă oportun pe eclectismul opțiunilor ideologice, subliniind că - excepție făcînd cei de la Rînduiala - e impropriu să vorbim despre grupuri constituite. I se poate, cel mult, reproșa lui Momoc, alături de o supralicitare a influenței Legiunii, selectivitatea... elitistă, numai elevii gustieni de prim-plan beneficiind de studii de
Sociologia lui Dimitrie Gusti by Paul Cernat () [Corola-journal/Journalistic/4877_a_6202]
-
În cazul Scrisorilor de femei, iadul se traduce printr-o drastică limitare a utilității ediției. Păcat, căci acest Iorga, interesat de spațiul privat și de istoria văzută „prin cei mici” este astăzi mult mai actual decât autorul sintezelor megalitice, datate ideologic și informațional.
Iorga, feminist by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/4878_a_6203]
-
tabăra comunistă? Motivația tră- dătorului este una „estetică”, comunismul pare să fi conservat toate acele idealuri, acele virtuți pe care capitalismul le-a mercantilizat. Deodată, avem sub stratul de construită indiferență profesional motivată un reflex utopist, o formă de bovarism ideologic, o sensibilitate care a ținut mult timp trena comunismului văzut ca o formă de frumoasă rebeliune, ca un fel de revoluție cultural-politică, ca pe un impuls dat idealurilor de schimbare a umanității. Nu este singurul afect pus în joc de
Șah-Mat by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/4881_a_6206]
-
ca o formă de frumoasă rebeliune, ca un fel de revoluție cultural-politică, ca pe un impuls dat idealurilor de schimbare a umanității. Nu este singurul afect pus în joc de acești maeștri ai schimburilor de ture, dar este singurul atașament ideologic. Nimic glorios nu însoțește acest joc de-a v-ați ascunselea, poate doar sentimentul că în afara acestui joc nu mai există nimic. Totul s-a alienat atât de mult, încât singura modalitate de a viețui înseamnă să continui până la capăt
Șah-Mat by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/4881_a_6206]
-
Sardou și-a amintit de reacțiile de tot felul pe care cântecele lui le-au stârnit și le stârnesc: ieri, J’ai envie de violer des femmes, astăzi, Temps des colonies. Din motive diferite, dar de aceeași natură și anume ideologică. În nici un caz, susține Sardou, cel dintâi cântec menționat nu face apologia violului, nici cel din urmă pe a colonialismului. Tocmai felul în care compatrioții lui aud muzica fără s-o asculte cu adevărat, care i-a inspirat remarca din
Meridiane () [Corola-journal/Journalistic/4885_a_6210]
-
lui Conan Doyle un revelator pentru raporturile dintre Statul represiv și individ. Nu-mi surâde ideea de a-l lega pe Sherlock de statul liberal englez și pe Maigret de pulsiunile autoritare de tip Vichy ale statului francez. Culmea inocenței ideologice, emulul mai degrabă al lui Lucien Goldman decât al lui Bourdieu, măcar în pasajul care urmează, o atinge când explică felul în care romanul polițist își întinde picioarele în patul procustian al realității: „Contradicția pe care romanul polițist de la începuturile
Meridiane () [Corola-journal/Journalistic/4885_a_6210]
-
că nu peste mult vine rândul criterioniștilor? Generația 27 între Holocaust și Gulag se numește primul dintre studiile dedicate acestora. Urmează Eliade, Cioran, Noica și, surprinzător, dar, încă o dată, nu foarte surprinzător, Gherasim Luca. Deschid o paranteză. Dacă despre orientarea ideologică a avangardiștilor noștri s-a mai scris, subiectul ideilor politice ale lui Gherasim Luca n-a mai fost, până acum, exploatat. Era, pentru asta, nevoie de câteva lucruri. În primul rând, de o anume bosă ideologică. Marta Petreu o posedă
Demonstrație de forță by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/4892_a_6217]
-
paranteză. Dacă despre orientarea ideologică a avangardiștilor noștri s-a mai scris, subiectul ideilor politice ale lui Gherasim Luca n-a mai fost, până acum, exploatat. Era, pentru asta, nevoie de câteva lucruri. În primul rând, de o anume bosă ideologică. Marta Petreu o posedă. Indiscutabil. Subiectele acestea o atrag și, într-un fel, și ea le atrage. Pe de altă parte, de mult tact. Sunt chestiuni fragile. (S-a văzut în cazul Mihail Sebastian cât de fragile). Alteori, am văzut
Demonstrație de forță by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/4892_a_6217]
-
științe umane” în Europa, inclusiv în România - și mai ales în Franța - ca și pe fondul unei urbanizări galopante în Europa de Vest în primul rînd, dar, desigur, și la noi. De aici ar putea porni o cercetare despre specificul estetic și ideologic al fiecăreia din generațiile ’60, ’80 și poate chiar 2000, cele mai importante din literatura românească postbelică, dimpreună cu cele două intervale mai puțin marcante prin noutate, dar aflate într-o continuitate subiacentă - promoțiile ’70 și ’90. O explicație de
Best of 80’s, remasterizat by Alexandru Matei () [Corola-journal/Journalistic/4895_a_6220]
-
locale, care vor fi organizate în trei structuri regionale. Fiecare din cele șapte județe din țară cu pondere maghiară mai mare de 15% va avea un reprezentant în Președinția națională a UDMR. De asemenea, vor fi reprezentate și toate platformele ideologice din sânul UDMR. O altă modificare va fi transformarea prezidiului executiv în Secretariat general, având ca sarcină organizarea filialelor, iar partea politică a prezidiului executiv se va transforma într-un post de vicepreședinte politic. În ceea ce privește modificarea programului politic, Kovacs Peter
UDMR îşi alege noul preşedinte. Kelemen Hunor, Eckstein-Kovacs Peter şi Olosz Gergely, în competiţie pentru şefia formaţiunii () [Corola-journal/Journalistic/49030_a_50355]
-
și reflecțiile lui? Despre întreaga paletă de însușiri și mai ales de defecte și metehne neproductive ale noastre: onestitatea versus necinstea, adevărul versus minciuna, iubirea versus ura, credința/ fariseismul, cultura/ incultura, prostia, ideologia, scrisul, dezinteresul pentru carte, pentru biblioteci, cenzura ideologică/ cenzura economică de azi, propaganda veche și nouă, indolența parlamentarilor, înavuțirea ilicită a politicienilor, lașitatea, trădarea, colaboraționismul neasumat al scriitorilor, confundarea valorilor etc. Concluziile lui au în general caracter moralizator, impregnate de înțelepciunea acumulată din viața țăranilor lui, între care
Un fel de jurnal by Toma Grigorie () [Corola-journal/Journalistic/4821_a_6146]
-
un text atunci când e supus autocenzurii. Din acest motiv, justificarea îngrijitorului e plauzibilă: o cronică rămâne o piesă de arhivă pe care o redai ca atare, fără să ții seama de rectificările la care autorul a fost silit sub presiuni ideologice, caz în care o rectificare este de fapt o deformare, și atunci singurul remediu e revenirea la forma inițială, cu păstrarea intactă a sensurilor de atunci. Dar să trecem peste peripeția prin care au trecut aceste cronici și să ne
Critica în foileton by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4839_a_6164]
-
umoarea și îl transformă, dintr-un suav lucid, într-o conștiința a generației - ce nu se sfiește să facă gesturi publice de protest față de realitatea ultimilor ani de ceaușism - este tristă odisee a volumului sau de debut. Prins între jandarmii ideologici ai cenzurii și lașitatea personală a editorului, volumul Furtunile memoriei va apărea cu o întârziere de doi ani, cu titlul schimbat, cu structura alterată și cu nenumărate intervenții în text, desi câștigase concursul de debut al Editurii Albatros. Nici cea
Jurnalul risipitorului de iubire by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/4840_a_6165]
-
colonelului Arsenescu Revista MEMORIA este cu fiecare număr un memento tragic al dezastrului comunist din România. Mărturiile se adună într-un rechizitoriu grăitor, chiar și în lipsa unor sentințe juridice în privința miilor de persoane care au fost răspunzătoare de această plagă ideologică. Din numărul 2-3 pe 2011 articolele care au atras atenția Cronicarului sunt cele ale lui Cicerone Ionițoiu, Repere de demnitate sub regimul comunist, Ion Pangrate, Cum am scăpat din iad, Corneliu Zeană, Exmatricularea, Traian Popescu, Generația 1948. Numărul este ilustrat
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/4849_a_6174]
-
creștine în ultimele două milenii. Iar unde nu-i organicitate acolo e democrație, adică ateism fardat în drepturile individului, cu o oligarhie plutocratică care conduce din culise Europa. Să ne întrebăm atunci dacă Vasile Băncilă l-a înțeles pe Nae. Ideologic și omenesc, fără îndoială că da. Filosofic însă, discipolul e sub nivelul maestrului, stilistic, cît și speculativ. Dar lacuna aceasta e prea mică față de bazarul de anecdote și picanterii cu care te întîmpină volumul. Și apoi, vorba lui Carl Schmitt
Condotierul by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4855_a_6180]
-
încercat, cel puțin în primii ani, să negocieze cu sistemul. Sunt evidente, în articolele dinainte de 1949, încercarea de a da o față umană - umanistă - „noilor teze” prin asumarea pe cont propriu a marxismului, precum și „forțarea vechiului canon prin noua grilă ideologică a valorilor”. Om al nuanțelor, dincolo de expresia timorată a comentariilor, Nicolae Mecu citește permanent în dublu cod, printr-un „clivaj de lectură”, acțiunile călinesciene în epocă. E cât se poate de adevărat, de pildă, că graba cu care G. Călinescu
Critica de nevoie by Alex Goldiș () [Corola-journal/Journalistic/4857_a_6182]
-
în sistemul politic al epocii sunt și „studiile de genetică, variantistică și receptare” pe marginea publicării sau reeditării romanelor, cu atât mai mult cu cât observațiile de editor se transformă în problematizări și judecăți de critic literar. Procesul de aservire ideologică poate fi probat la modul cât se poate de concret prin preocuparea regimului de a rescrie, cu mâna prozatorului însuși, textele anterioare. G. Călinescu, observă fin Nicolae Mecu, n-a fost niciodată un stilist pe porțiuni mici, obsedat de șlefuirea
Critica de nevoie by Alex Goldiș () [Corola-journal/Journalistic/4857_a_6182]