6,525 matches
-
omului de știință german, care îndeplinea și funcția administrativă de prorector al Universității din Freiburg, va fi avut ecoul așteptat în rândul factorilor decizionali din țară, de vreme ce, la ediția următoare a aceluiași colocviu organizat în spațiul german, la Regensburg, isoricului ieșean i s-a îngăduit să plece. E drept, nu fără emoții pentru el și nu fără anevoioase deliberări din partea decidenților politici, întrucât abia în ultimul moment a primit viza - alături de alt „proscris” pe atunci, Alexandru Zub - spre a se putea
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
cari au tăbărât în Țara Nemțască, mare pagubă pricinuind cămării dumisale dascălului Miron ot Boroaia”. Episodul, invocat cu pioasă aducere aminte și de profesorul Gh. Platon, un alt component al „podghiazului” și beneficiar al strălucitului prilej prin care detașamentul istoricilor ieșeni gustase din „dulceața Europei luminate”, rămâne referențial pentru inteligența sclipitoare, pentru inventivitatea, spontaneitatea, umorul și farmecul celui care nu se sfia, îndeobște, să se autoironizeze spre deliciul interlocutorilor. Același memorialist mai nota, perfect îndreptățit, că în numeroase alte împrejurări, cumva
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
tot mai larg al prietenilor săi, pentru colegii de breaslă sau oaspeții chișinăueni care au avut șansa de a ne vizita Institutul în anii dictaturii sau mai apoi (precum Alexandru Moșanu, Andrei Eșanu, Emil Dragnev sau „moscovitul” Filip Grecul), istoricul ieșean a constituit un reper valoric, un suport moral și o speranță a izbăvirii, întemeiate toate pe nostalgia traiului cândva comun, pe dragostea-i profundă și statornică (rămasă neîmpărtășită) pentru Dondoșanii natali, spre a nu mai invoca sincera-i compasiune pentru
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
Altminteri, nici n-a pretins și nici nu s-a așteptat vreodată la asemenea gesturi, mulțumindu-se, când era cazul, cu rodnicia altruismului său. Când a renunțat, în favoarea unui mai tânăr coleg de breaslă, să facă parte din delegația istoricilor ieșeni trimisă (în cadrul schimburilor interacademice) la Freiburg, pentru a participa și la lucrările Congresului Internațional de Științe Istorice organizat la Stuttgart (1985), a făcut-o sincer, discret și fără îndatorarea morală a beneficiarului, convins fiind că pentru acesta din urmă contactul
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
și beneficiari ai serviciilor sau consiliilor sale, deși era greu de presupus că ar fi acceptat, după experiența trăită cu un deceniu mai înainte și pe fondul noilor convulsii provocate de revoluție - ca pretutindeni în țară - și în lumea universitară ieșeană. În Institut, unde s-a bucurat mereu și plenar de respectul și prețuirea cuvenite unei autorități științifice și unui factor de echilibru în raporturile interumane, nu a dorit să se implice administrativ, declinând cu modestie, politicos și motivat orice ofertă
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
Clio, consemna cu îndreptățită și recunoscută autoritate că, pentru colegii de breaslă, Leonid Boicu rămâne drept „o culme a domeniului, opera sa fiind socotită ca un model în istoriografia privitoare la epoca modernă, îndeosebi a raporturilor internaționale”. Iar celălalt „nemuritor” ieșean, truditor în viață în același perimetru profesional (și, în parte, tematic) al istoriei moderne românești, în care și-a plasat opera Leonid Boicu, profesorul Gheorghe Platon, afirma „fără nici o rezervă” că lucrările acestuia „reprezintă contribuții determinante la progresul științei istorice
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
istoriografice și, pe de altă parte, rigorilor vigilentei cenzuri politice, în vogă mai ales până după „declarația din aprilie” 1964. Cum cei mai mulți dintre moderniștii de atunci - identificabili prin apartenența voluntară la vesela „curte măruntă” mai sus pomenită - explorau fondurile arhivistice ieșene din prima jumătate a secolului al XIX-lea, în speță epoca Regulamentului Organic, conducerea Institutului, călăuzită probabil și de alte rațiuni, a decis, la sfârșitul anilor '50 ai trecutului veac, înscrierea în planul de cercetare științifică a instituției a unei
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
sau notații subiective”, ca în primul caz. Personaj de prim plan al vieții politice poloneze și al Marelui Exil polonez, într-o vreme de puternice convulsii naționale la scară continentală, Czartoryski a beneficiat nu doar de atenția sporită a istoricului ieșean, ci și de simpatia măsurată a acestuia, supusă aceleiași rigori critice care îi caracterizează altminteri întreaga-i operă istoriografică. Fără a mai insista asupra acestor studii, să le spunem, din tinerețe ale lui Leonid Boicu, cărora li se pot adăuga
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
mai deplină a societății românești premoderne și moderne, cu așezămintele, deprinderile, moravurile și inerțiile ei, asociate adesea și paradoxal cu marile elanuri înnoitoare. Din această perspectivă, lucrarea sa Adevărul despre un destin politic. Gr. Al. Ghica (1849-1854), apărută la editura ieșeană Junimea, în 1973, constituie un sugestiv reper, iar spovedania epistolară a ultimului voievod moldav, făcută după încheierea mandatului său septenal, ministrului de Externe francez Al. Walewski, la 30 mai 1857, este demnă de orice antologie a neputinței politice românești. Dacă
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
pe temeiul unei atente cercetări a corespondenței diplomatice emise sau primite de cabinetul Imperial de la Petersburg - mulțime de nuanțe în atitudinea Rusiei față de „chestiunea românească” după încheierea, nefericită pentru ea, a războiului Crimeii. Imperiul țarist a sprijinit Franța, constata istoricul ieșean, „nu ca secondant docil, depersonalizat, ci ca un partener cu inițiativă, uzînd de motivații și cultivînd țeluri proprii”. În noua conjunctură internațională deschisă prin Congresul de pace de la Paris, în care Rusia și-a schimbat doar metodele, nu și obiectivele
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
în 1975) ca cele trei Institute de istorie din subordine - București, Cluj și Iași - să realizeze, în cinstea evenimentului, tratate (compendii) de specialitate pentru țările socialiste din imediata vecinătate. Dacă pentru istoricii bucureșteni și clujeni, sarcina părea mai simplă, pentru ieșeni, cărora le revenea obligația de a elabora o Istorie a Rusiei și URSS, lucrurile erau mai complicate din motive lesne de înțeles. Responsabil al lucrării a fost desemnat Leonid Boicu, iar echipa constituită - din care făceau parte, între alții, V.
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
de altă parte”. Metamorfozată apoi în „chestiunea numărul unu a raporturilor internaționale pe continent pînă în 1859”, problema românească - devansată temporar de cea italiană, în 1859 și de cea poloneză, în 1863 - s-a impus, în opinia autorizată a istoricului ieșean, prin „ruperea cercului strîmt în care erau încătușați <românii>, spargerea unor vechi tipare politice și accesul pe calea împlinirii emancipării naționale”. Glosând pe tema contribuțiilor sale istoriografice în limpezirea incidențelor românești cu problema sau problematica orientală, unul dintre statornicii lui
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
2011. Prof. univ. dr. Dumitru Vitcu Notă asupra ediției Volumul de față înmănunchiază o suită din textele reprezentative ale unuia dintre cei mai străluciți istorici români din a doua jumătate a secolului XX, reper inconfundabil și inimitabil al școlii istoriografice ieșene în anii dictaturii, Leonid Boicu, a cărui prodigioasă activitate științifică s-a desfășurat pe durata a circa patru decenii, în cadrul Institutului de Istorie „A. D. Xenopol” al Academiei Române - Filiala Iași. Întreprinderea are un dublu obiectiv: pe de o parte, să ilustreze
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
rămâne fatalmente subiectivă; pentru că, în încercarea temerară de ierarhizare valorică a lor, ori de fixare a unor criterii care să corespundă, din perspectivă tematică sau cronologică, așteptărilor legitime ale celor interesați de gândirea istorică și de opera științifică a cărturarului ieșean, editorul a optat pentru reproducerea acelor studii, articole sau note - tipărite de-a lungul vremii în cuprinsul unor varii publicații de profil, reviste, sau volume tematice - pe care le-a considerat a fi mai sugestive pentru direcțiile de cercetare, etapele
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
timp nerezolvată. Rezolvarea ei era strâns legată de însăși desființarea regimului feudal. Buna organizare și funcționare a telegrafiei mai cerea și un număr corespunzător de cadre. Cerințele se măreau pe măsura sporirii liniilor telegrafice. S-a apelat atunci la Academia ieșeană. Elevii au primit însă acest apel cu un refuz categoric pentru motivele următoare: incertitudinea creată de război, al cărui rezultat, în anii 1854-1855, nu putea fi încă întrevăzut; părăsirea cursurilor Academiei și deci renunțarea la diplomă nu erau compensate prin
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
17.768 merțe secară, 43.965 merțe porumb și 30 merțe hamei, produceau anual 226.550 vedre alcool. Producția de alcool era desfăcută în târguri, în orașe și se și exporta. La 23 septembrie 1850, postelnicul Hartulari a vândut bancherilor ieșeni, Moise Vecsler și Leiba Cana 10.000 vedre de rachiu, iar la 1860 G. Balș a vândut aceeași cantitate de rachiu, lui Iacob Neuchotz și compania, cu 21 de lei vadra, ceea ce înseamnă că Balș a încasat o sumă de
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
al vieții spirituale, istoricii au căzut de acord că, după 1683, în istoria Europei se intră într-o nouă fază a “dilatării spațiului european” prin preiluminism și apoi iluminism. Credem ca nu este întâmplător faptul că un colectiv de istorici ieșeni, care și-a propus o încercare (după cum se spune în prefață) de sinteză a istoriei raporturilor internaționale ale României în epocile modernă și contemporană, are ca punct de pornire cronologic anul 1699. Într-adevăr, introducerea demonstrează de ce sfârșitul secolului al
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
Române și adăuga că „aceasta este adevărata cale (pe care trebuia s-o urmeze Austria în țările române - n. ns. L. B.), căci în dezvoltarea tuturor resurselor acestor țări stă uniunea (Verband) lor cea mai solidă cu Austria”. Un corespondent ieșean al ziarului „Le Nord” semnala, în mai 1856, că pârghiile de care se folosește Austria în vederea acaparării Principatelor Române sunt „drumurile de fier”, exploatarea minelor, suprimarea vămilor, băncile, colonizarea...”. Bancherul austriac Weickersheim, venit în Principatele Române în mai 1856 spre
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
își căutau propriul lor drum, într-o epocă în care - așa cum s-a observat - romantismul filozofic și literar în general, cel german (A. D. Xenopol a studiat în Germania) îndeosebi - au perseverat în preamărirea specificului național, în vreme ce «Dacia literară» și mediul ieșean - din care A. D. Xenopol descindea - și-au făcut un punct de onoare din cultivarea celor mai adânci sentimente patriotice. A ridica starea materială și intelectuală a poporului român, a dezvolta trăsăturile sale caracteristice pozitive era - pentru A. D. Xenopol - singura cale
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
ci mai ales [în] spiritul lui format la raționalismul școlii franceze, [în] stilul lui direct, clar, fără echivocuri [...]. Nu știu să-l fi prețuit cineva mai mult, mai sincer decât mine” (David Prodan, Memorii, București, Editura Enciclopedică, 1993, pp. 154-155). Ieșenii țineau foarte mult să se știe că Andrei Oțetea a profesat la Universitatea „Al. I Cuza” din Iași timp de 20 de ani, că a parcurs aici toate treptele ierarhiei didactice (conferențiar - 1927-1932, docent - 1932-1934, profesor - 1934-1947), că aici a
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
lui Dumitru Berlescu calități reale și de mare valoare, dar îi rămânea inexplicabilă, până la perplexitate, „grafofobia” acestuia din urmă. În 1960, Andrei Oțetea avea să-mi spună că nutrea un profund dispreț pentru „responsabilii” (este cuvântul rostit de el) istoriografiei ieșene. Din acest punct de vedere, semnificativ ni se pare și comportamentul său din anii 1967-1968 când, nevoit să facă repetate drumuri la Iași pentru vânzarea casei din strada Lascăr Catargi, ocolea metodic Institutul și Facultatea de Istorie. Îl conduceam pe
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
istorie a Institutului din Iași, dar cine o va întreprinde nu se cuvine să lase uitării cele câteva însemnări fugare de mai sus, tocmai pentru că ele se referă la un moment foarte greu, de abandon, în care se aflau istoricii ieșeni. Atunci, Andrei Oțetea a redeschis un ochi înspre Iași și a întins o mână caldă. RI, tom V, iulie-august 1994. III.5. ALEXANDRU ZUB - 60! Născut la 12 octombrie 1934 în satul Vârful Câmpului, județul Suceava, elev și student de
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
nici la prima întîlnire, în calitate de autor, cu scena; a publicat două volume de versuri, e autorul mai multor "poeme dramatice" și scenarii radiofonice, i s-a reprezentat o piesă Alegerea apelor la teatrul din Bîrlad. Pentru cunoscutul actor al Naționalului ieșean, așadar, literatura nu pare a fi doar un "violon d'Ingres", ci o vocație autentică și o pasiune constantă; perseverența i-a fost însă de-abia acum răsplătită, pentru că adevăratul său debut se produce prin includerea primei sale piese "de
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
roluri se achită, cu colegială dăruire, Liana Mărgineanu și Florin Mircea. Calul verde aduce în atenția noastră un dramaturg a cărui evoluție trebuie urmărită cu interes. Al. Călinescu Constantin Popa Actorul Constantin Popa e o figură aparte în peisajul teatrului ieșean; el se prezintă ca un tip multilateral preocupat: scrie și publică versuri (e autorul a trei volume!), a urmat, la o vîrstă înaintată, cursurile facultății de filosofie, dar mai ales se manifestă ca dramaturg. Este în tradiția teatrului ieșean să
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
teatrului ieșean; el se prezintă ca un tip multilateral preocupat: scrie și publică versuri (e autorul a trei volume!), a urmat, la o vîrstă înaintată, cursurile facultății de filosofie, dar mai ales se manifestă ca dramaturg. Este în tradiția teatrului ieșean să aibă actori scriitori, astfel încît Constantin Popa e un fel de verigă într-un lanț care vine de departe. Prima lui lucrare, "Hora întreruptă", a fost montată și transmisă de televiziune. A doua, "Calul verde", care venea să-i
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]