1,813 matches
-
există o mai mare "șansă" de pericol din partea unui Sarajevo inadvertent (posibil unul nuclear) din cauza nerecunoașterii identității unei națiuni 11. Dar înainte de a reveni la istoricul-politician naționalist al Europei central-răsăritene, să spunem cîteva cuvinte despre această regiune haotică situată între imperialismul german și rusesc și Imperiul habsburgic (aliatul ambițiilor germane opunîndu-se politicii rusești). Bismarck a exprimat acest lucru extrem de clar: "Dacă Imperiul habsburgic n-ar exista, el ar trebui să fie inventat". Ceea ce voia el să spună este că era nevoie
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
dirijată de aceștia. Erau implicați în proprietatea asupra căilor ferate și în construcții, așa că și-au făcut apariția concesiunile guvernamentale. Guvernul român făcea foarte multe împrumuturi, iar concesiunile erau disponibile dacă guvernul era docil. Astfel, pe la sfîrșitul secolului, capitalismul și imperialismul erau în plin avînt, cu străini sau nonetnici români în multe poziții cheie. Erau foarte mulți greci, armeni și evrei. În România existau și alte naționalități, însă, pentru naționaliști, evreii erau cei mai numeroși și mai periculoși. Întrucît autorul acestei
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
l-au asasinat pe Dolfuss, Mussolini a trimis trupe italiene ca să împiedice Anschluss-ul. Iorga a fost de acord cu măsura aceasta. El era de părere că "vina lui Dolfuss consta în faptul că voia să țină Austria departe de ghearele imperialismului german", iar "asasinii lui au fost trimiși de acolo unde încă o crimă nu contează practic". Dar Mussolini era adeptul expansiunii totale. Următoarea victimă de pe lista lui avea să fie Albania. În 1934, atunci cînd Mussolini și-a trimis flota
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
El simțea că toate acestea îi puneau viața în pericol. Chiar după Anschluss, s-a declanșat criza Cehoslovaciei. Iorga a adoptat o poziție pro-Cehoslovacia chiar din prima zi a crizei, scriind: Prietenul la nevoie. El considera că Austria era trambulina imperialismului nazist spre Europa de sudest și spre Orientul Apropiat, avertizînd cu disperare asupra acestui pericol 71. Iorga nu nega drepturile minorității germane din Sudet, dar în momentul în care Germania a lansat principiul Spațiului vital, toate regulile jocului s-au
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
Primului Război Mondial". Apoi, "ideea solidarității umane, care le scapă unui Hitler sau unui Mussolini, constituie preocuparea centrală a celor de la Washington, iar cei care șantajează cu războiul ar trebui să țină seama de opinia publică americană". Iar "Italia reprezintă astăzi un imperialism fără limite". Avem deci de-a face cu iluziile lui Iorga. Mussolini este băiatul cel bun, iar Hitler băiatul cel rău, reprezentantul păgînismului lui Nietzsche. Dar (după părerea lui Iorga) Hitler nu poate face nimic dacă Mussolini se opune. "Nu
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
într-o epocă în care acest lucru devenea tot mai anacronic în Europa. "Nu națiuni mici", scria el, "ci națiuni sacre și civilizații originale!" "Pot oare națiunile și popoarele să fie distruse?" întreba el. "Națiunile sînt forme organice ale omenirii!" Imperialismul distruge națiunile mici. Iorga considera înființarea unui "Protectorat ceh" drept o ofensă, dar continua afirmînd că poți spori mărimea și trupul lui Behemoth, dar acesta nu va fi în stare să poarte încărcătura. În toamna lui 1939, Iorga a inaugurat
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
pe tapet o dilemă care constituie o obsesie pentru orice națiune mică. "Ar trebui să acționeze ca Hacha sau ca Mannerheim!"103. Iorga stabilise cu mult timp în urmă răspunsul. Finlanda constituia pentru el un exemplu. "Simțindu-se amenințată de imperialismul sovietic, care merge pe urmele imperialismului țarist, Finlanda s-a mobilizat sub conducerea lui Mannerheim, fondatorul ei". Iar finlandezii nu și-au mobilizat doar armata, ci și spiritul. Pentru că (așa cum sublinia Iorga) fără spirit, orice mobilizare rămîne literă moartă și
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
o obsesie pentru orice națiune mică. "Ar trebui să acționeze ca Hacha sau ca Mannerheim!"103. Iorga stabilise cu mult timp în urmă răspunsul. Finlanda constituia pentru el un exemplu. "Simțindu-se amenințată de imperialismul sovietic, care merge pe urmele imperialismului țarist, Finlanda s-a mobilizat sub conducerea lui Mannerheim, fondatorul ei". Iar finlandezii nu și-au mobilizat doar armata, ci și spiritul. Pentru că (așa cum sublinia Iorga) fără spirit, orice mobilizare rămîne literă moartă și toate uzinele de armament Škoda și
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
a Dictaturii Regale. Cartea constituie un exemplu pentru gîndirea publică a lui Iorga. Dar noi știm prea bine care erau adevăratele lui idei. Iorga și-a adunat conferințele în perioada declanșării celui de al Doilea Război Mondial sub titlul Dezvoltarea imperialismului contemporan (București, 1940). Volumele acestea conțin o perspectivă și o interpretare a imperialismului începînd din Evul Mediu pînă la "noul imperialism" al împăratului Wilhelm al II-lea al Germaniei. Pentru Iorga, Bismarck era "un om al păcii", care, întrucît Germania
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
Dar noi știm prea bine care erau adevăratele lui idei. Iorga și-a adunat conferințele în perioada declanșării celui de al Doilea Război Mondial sub titlul Dezvoltarea imperialismului contemporan (București, 1940). Volumele acestea conțin o perspectivă și o interpretare a imperialismului începînd din Evul Mediu pînă la "noul imperialism" al împăratului Wilhelm al II-lea al Germaniei. Pentru Iorga, Bismarck era "un om al păcii", care, întrucît Germania era sătulă, s-a opus aventurilor cu final previzibil ale tînărului Kaiser. Dar
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
lui idei. Iorga și-a adunat conferințele în perioada declanșării celui de al Doilea Război Mondial sub titlul Dezvoltarea imperialismului contemporan (București, 1940). Volumele acestea conțin o perspectivă și o interpretare a imperialismului începînd din Evul Mediu pînă la "noul imperialism" al împăratului Wilhelm al II-lea al Germaniei. Pentru Iorga, Bismarck era "un om al păcii", care, întrucît Germania era sătulă, s-a opus aventurilor cu final previzibil ale tînărului Kaiser. Dar citind interpretările lui Iorga asupra imperialismului, se simte
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
la "noul imperialism" al împăratului Wilhelm al II-lea al Germaniei. Pentru Iorga, Bismarck era "un om al păcii", care, întrucît Germania era sătulă, s-a opus aventurilor cu final previzibil ale tînărului Kaiser. Dar citind interpretările lui Iorga asupra imperialismului, se simte încă o dată cît de mult era el produsul secolului al XIX-lea. Iorga continua să participe la congresele internaționale de istorie, cum a fost cel de la Varșovia din 1933. Din memoriile sale ai impresia că aceste congrese constau
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
lor. În următorii doi ani, atacurile Kominformului s-au amplificat constant. În lexiconul de injurii leniniste, Tito a devenit „Iuda Înconjurat de complici”, „noul țar al pan-sârbilor și al Întregii burghezii iugoslave”. Partizanii săi erau „jalnici trădătoriși slujbași ai imperialismului”, „vestitori funebri ai taberei războiului și a morții, iscoade perfide și adevărați moștenitori ai lui Hitler”. Partidul Comunist Iugoslav, „o bandă de spioni, agitatori și criminali”, era format din „câini În lesa americană, ce rod oase capitaliste și amușină capitalul
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
semnificații noi (trei dintre ei au fost inculpați că au favorizat Israelul În acordurile comerciale, pe vremea când aceasta era chiar politica sovietică); procurorii l-au acuzat pe Clementis că s-a Întâlnit cu Tito („călăul poporului iugoslav” și „sluga imperialismului”) - pe vremea când Clementis era ministru adjunct de Externe, iar Tito se afla Încă În grațiile sovieticilor. Două caracteristici diferențiază procesul Slánský de cele precedente. Procurorii și martorii au subliniat În mod repetat apartenența etnică a majorității acuzaților - „cosmopolitul Rudolf
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
care se opuneau războiului american În Vietnam. În această logică bizară, tabloidul populist Bild Zeitung, care critica acerb politica studenților, era un nou Der Stürmer, studenții erau noii „evrei”, iar lagărele de concentrare naziste - doar o metaforă utilă pentru crimele imperialismului. Un slogan radical inscripționat În 1966 pe zidurile de la Dachau spunea: „Vietnam este Auschwitz-ul Americii”. Stânga extraparlamentară din Germania și-a pierdut astfel rădăcinile antinaziste. Înfuriate de faptul că Partidul Social-Democrat al lui Willy Brandt intrase În guvernul de coaliție
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
trece sub tăcere. Relativizarea nazismului, implicită În Deutschland im Herbst, devenea absolut explicită În apologiile intelectuale aduse terorii anticapitaliste. După cum explica În 1985 filosoful Detlef Hartmann, „putem Învăța din legătura evidentă dintre bani, tehnologie și exterminare În Noua Ordine a imperialismului nazist... (cum) să ridicăm vălul ce maschează tehnologia exterminării civilizate În Noua Ordine de la Bretton Woods”. Acest derapaj facil - ideea că asemănările dintre nazism și democrația capitalistă sunt mai importante decât deosebirile și că germanii erau În ambele cazuri niște
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
antiamericanismul lor a primit apă la moară când chilianul Salvador Allende a fost asasinat din ordinul americanilor cu doar trei luni Înainte de apariția Arhipelagului. Dar chiar și aceștia Încetaseră să mai creadă, ca pe vremuri, În superioritatea morală a socialismului. Imperialismul american era Într-adevăr rău - dar cealaltă tabără era și mai rea, poate cu mult mai rea. În acest moment, teza „progresiștilor” că loviturile anticomuniste erau atacuri implicite la adresa oricărui proiect de ameliorare a societății - adică pretenția că socialismul, social-democrația
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
Împiedicat autoritățile să reacționeze cu furie față de manifestul lor, „o scriere cu caracter antistatal, antisocialist, demagogic și abuziv”. Diferiții semnatari erau descriși - Într-un limbaj calchiat după procesele-spectacol ale anilor ’50 - drept „trădători și renegați”: „un lacheu și agent al imperialismului”, „un politician falit” și „un aventurier internațional”. Împotriva lor au fost dezlănțuite represalii și acte de intimidare: pierderea locurilor de muncă, imposibilitatea școlarizării pentru copiii lor, suspendarea permiselor de conducere, exilul forțat și retragerea cetățeniei, detenția, procesul și Încarcerarea. Tratamentul
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
451-452, 453-356; efectul globalizării 671-680; emigrarea - vezi emigrarea; epoca de aur a teatrului modernist 351-352; femeile ca forță de muncă 447-448; forța de muncă importată din alte țări europene 309-313; forța de muncă importată din fostele colonii 310-313; greve 376; imperialismul american 515; implicarea Bisericii Catolice În politică 348; importanța petrolului 419; influența guvernamentală În afacerile private 346-350; inițiative artistice și culturale 350-356; Însănătoșirea economică - vezi Însănătoșire economică; liniștea civilă 426; lipsa hranei 92; memoria colectivă a perioadei postbelice 683-684; migrații
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
1860-1940, University of California, Berkeley. Larionescu, Maria, 2001, „Ideea de organizare a competențelor în reforma socială la Institutul Social Român”, România Socială, nr. 3-4. Lovinescu, E., 1924/1972, Istoria civilizației române moderne, Editura Științifică, București. Madgearu, V., 1936, Agrarianism. Capitalism. Imperialism. Contribuțiuni la studiul evoluției sociale românești, Editura Bucovina, București. Madgearu, V., 1940, Evoluția economiei românești după războiul mondial, ISSR, București. Manoilescu, M., 1942, Rostul și destinul burgheziei românești, Editura Cugetarea, București. Mărginean, I., 1989, „Modernizarea structurilor socio-ocupaționale și profesionale”, în
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
tranziției este criticată sever și părăsită în cele din urmă. O poziție specială par să dețină teoriile mondialiste și marea clasă a teoriilor preocupate de efectul de dominație pe care-l induce fenomenul dezvoltării capitaliste. Este clasica grupare a teoriilor imperialismului, într-o ediție nouă care se leagă de numele unei interesante cărți a lui Giovani Arrighi, Geometria imperialismului. Clasa teoriilor neoevoluționiste americane se cuvine și ea amintită, prin nume celebre ca acelea ale lui R. Kaplan, E. Service, G. Lenski
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
și marea clasă a teoriilor preocupate de efectul de dominație pe care-l induce fenomenul dezvoltării capitaliste. Este clasica grupare a teoriilor imperialismului, într-o ediție nouă care se leagă de numele unei interesante cărți a lui Giovani Arrighi, Geometria imperialismului. Clasa teoriilor neoevoluționiste americane se cuvine și ea amintită, prin nume celebre ca acelea ale lui R. Kaplan, E. Service, G. Lenski etc. Înrudită cu aceste teorii este cunoscuta teorie a decolării a lui Rostow, pe care au pariat optimiștii
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
industrializării și rezultatul a fost o acută criză a balanței de plăți, țară după țară”. (A J So, 1990, p 94). La această stare de lucruri s-au produs următoarele tipuri de reacții: apariția unei Școli neomarxiste - „Marxiștii clasici priveau imperialismul din perspectiva metropolei (a «centrului»), ca stadiu al capitalismului monopolist”, „neomarxiștii văd imperialismul d.p.d.v. «periferial», centrându-se pe acuzarea imperialismului privitor la dezvoltarea lumii a treia” (So, 1990, p. 94). „Neomarxiștii percep burghezia ca incapabilă să îndeplinească rolul de eliberator
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
după țară”. (A J So, 1990, p 94). La această stare de lucruri s-au produs următoarele tipuri de reacții: apariția unei Școli neomarxiste - „Marxiștii clasici priveau imperialismul din perspectiva metropolei (a «centrului»), ca stadiu al capitalismului monopolist”, „neomarxiștii văd imperialismul d.p.d.v. «periferial», centrându-se pe acuzarea imperialismului privitor la dezvoltarea lumii a treia” (So, 1990, p. 94). „Neomarxiștii percep burghezia ca incapabilă să îndeplinească rolul de eliberator al forțelor de producție” (So, 1990, p 94); apariția teoriei dependenței și a
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
94). La această stare de lucruri s-au produs următoarele tipuri de reacții: apariția unei Școli neomarxiste - „Marxiștii clasici priveau imperialismul din perspectiva metropolei (a «centrului»), ca stadiu al capitalismului monopolist”, „neomarxiștii văd imperialismul d.p.d.v. «periferial», centrându-se pe acuzarea imperialismului privitor la dezvoltarea lumii a treia” (So, 1990, p. 94). „Neomarxiștii percep burghezia ca incapabilă să îndeplinească rolul de eliberator al forțelor de producție” (So, 1990, p 94); apariția teoriei dependenței și a schimbului inegal: A.G. Frank - primul pas pe
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]