1,880 matches
-
absența Auschwitzului n-ar putea fi explicată”. Auschwitz „atârna În aer, probabil, de secole... ca un fruct negru care se cocea lent În scânteietoarele raze ale nenumăratelor fapte ignobile, așteptând să cadă În capul cuiva”. Tonul devine tot mai ferm, implacabil: „Încetați a mai spune că Auschwitz nu poate fi explicat, produsul unor forțe iraționale, incomprehensibile; există oricând o explicație pentru fapte rele... ceea ce este cu adevărat irațional și, Într-adevăr, ceea ce nu poate fi explicat nu este răul, ci, dimpotrivă
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
ridicat pe scândura-brancardă și depus În fața vagonului următor. Profesorul dispăruse, miraculoasa porție minusculă dispăruse, de asemenea. Cu ea, șansa de supraviețuire era minimă, fără ea chestiunea devenea „pur academică”. Porția sa dublase șansele Profesorului, afirmă, În acea clipă, resemnată și implacabilă, Rațiunea, În urechile și sufletul victimei. Brusc, se aud Însă strigătele Profesorului, care alerga spre deposedat și, fulgerător, Îi și vârâse porția În gură, să fie sigur că nu se mai produce vreo aiureală. Grăbit să se Întoarcă la locul
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
pe stradă, dar nu l-am oprit, părea prea bucuros să prindă un taxi (spre casă, bănuiesc). Detaliile coșmarești ale bâlciului deșertăciunilor publice s-au revelat pregnant În acea seară În relatarea soției sale, forțată să rămână și acum santinela implacabilă, de zi și de noapte, În ocrotirea scriitorului. Aveam să Înțeleg, curând, că nici la New York nu va mai veni cuplul, cum fusese programat, așa că la festivitatea Premiului YIWO 2003 (Institutul pentru cultură iudaică) urma să se prezinte, În locul noului
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
și scriitorul îl va folosi în aproape toate narațiunile din Euridice pentru a da o idee despre complexitatea pasiunilor oarbe din om. Iason este un spirit al datoriei, patimile lui sunt calculate. Îndrăgostit de Amazoana și refuzat, se servește de implacabila Medeea pentru a pune mâna pe aurul Colhidei. Fiica lui Aites sacrifică totul pentru o pasiune irațională și, fugind cu Iason, se simte purtată în mijlocul universului de „puteri dulci, dar teribile și nemăsurate”. Natura ei tragică este abia schițată și
DUMITRIU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286915_a_288244]
-
biografie, o unică, inconfundabilă structură. Va rezulta că și-a „introdus” în Amintiri din copilărie nu numai întreaga viață, ci și moartea și viața postumă. Sfârșitul surorii Maria, de exemplu (cea care alunecă și cade într-o fântână iarna) este implacabil legat, prin tema cruzimii, de opera povestitorului. Totul se află în Amintiri.... Autorul nu le-a continuat pentru că de fapt le încheiase. După două scurte paragrafe, nu lipsite de unele elemente convenționale și idealizante (pana maestrului tremură câteva clipe de
CREANGA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286480_a_287809]
-
la Tudor Arghezi, înnobilate artistic. Dacă prima carte conținea in nuce toate posibilitățile lirice ale lui G., poemele din La poarta din urmă atestă o maturitate remarcată de multe voci ale criticii literare a vremii. Fiorul metafizic predomină aici, puterea implacabilă a autorității divine este deopotrivă contestată și acceptată, atracția și opoziția contrariilor există atât la nivelul umanului, cât și în celesta entitate definită generic cu numele divinității: „Sunt doi, cei doi/ Din visul și bătrânul meu gunoi/Din anii mei
GREGORIAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287351_a_288680]
-
este adesea - ca În Twin Peaks - indiscernabilitatea trecutului de prezent. Trecutul tulbure contaminează prezentul, iar viețile personajelor, blocate pe traseul acestui cordon ombilical cu inserția ascunsă Într-un rezervor de tragedie, respiră neputința. Răul ubicuu este În același timp evanescent, implacabil. Discursul indirect liber este singurul acces al personajului În afara vocii auctoriale omnisciente, dar el apare structurat la fel ca cel raportat, din segmente scurte, foarte explicite, care nu lasă nici un dincolo care ar putea capta interesul cititorului. Timpul verbal predilect
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
corectitudinea amicilor sau asociaților; 3Ă refuză să aibă încredere în alții din cauza fricii nejustificate că informațiile vor fi utilizate malițios împotriva sa; 4Ă citește intenții degradante sau amenințătoare în remarci sau evenimente benigne; 5Ă poartă pică tot timpul, adică este implacabil(ăă față de insulte, injurii sau ofense; 6Ă percepe atacuri la persoană sau la reputația sa, care nu sunt evidente altora, și este prompt(ăă în a acționa coleros sau în a contraataca; 7Ă are suspiciuni recurente, fără nici o justificare, referitoare
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
lacrimă (basm versificat după M. Eminescu, 1945), Finister 2 (1970) și Metafore (1971), în care sunt antologate volumele anterioare și este inclus, sub titlul Poeme noi, ciclul Metafore. Prin intermediul „metaforelor”, poetul pune și acum întrebări existențiale. Contemplând fântânile, meditează la implacabila condiție umană: nimeni nu izbutește să fugă din el însuși (Metafora fântânilor); omul se zbate între două hotare - cel de început, cuvântul, și „acel ce va fi iarăși, la sfârșit” (Metafora cuvintelor). Versurile din Pasărea de cenușă (1972) valorifică superior
CHIRESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286204_a_287533]
-
Atât timp cât eforturile lui sunt direcționate către obiectiv, toate comportamentele sale (la fel și la om) par să fie încercări de a găsi soluții - nici una dintre ele nefiind produsul unor părți așezate accidental. O perioadă de perplexitate (sau de liniște) intervine implacabil; dar, în cazurile cercetate, niciodată soluția nu apărea ca urmare a unei dezordini de impulsuri oarbe. Este o acțiune continuată (care poate fi și împărțită) numai de către gândirea abstractă, de către observator; dar, în realitate, procesele nu apar ca independente. Pot
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
ce are rău. În cântecul despre natură, iubire, suferință, viață, expresia traduce o sensibilitate modernistă. Adesea G. se află sub tutela lirică a lui Eminescu, dar intuiește adierea unui „cântec nou”. Versuri în curgere impetuoasă încearcă să dea sugestia puterii implacabile a destinului (Mare!...), dominant fiind însă lirismul solar (Devenire, Al vieții mele soare...ș.a.). Poetul scrie, de asemenea, balade fantastice, dintre care una mai reușită (Acvina), și alte stihuri modelate după specii folclorice. Cele mai multe dintre poeme sunt adunate în volumul
GHERASIM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287243_a_288572]
-
așa-numitele virtuți cardinale, dacă este împăcat cu sine, dacă rămâne demn și indiferent la ceea ce vine din afară, viața sa capătă o valoare pe care nimic nu o mai poate relativiza. Nici măcar moartea. Ideea esențială a acestui discurs rostit implacabil, cu o liniște pe care doar disprețul față de moarte i-l poate da (dublat, de fapt, de conștiința propriei invulnerabilități, așa cum rezultă din spusele sale: "bine cunosc că nici trupul mieu de stomahul tău a să mistui, nici cornul mieu
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
nurture). B. Lipton (2001), nume cu blazon al domeniilor amintite, reechilibrează scorul în inepuizabila dispută, argumentând și rolul mediului în formarea și evoluția personalității, care în coproducție cu zestrea genetică condiționează decisiv acest proces. Aserțiunea care se degajă în mod implacabil, este aceea că existența prenatală fiind primul mediu de care are parte orice om, importanța acesteia nu mai poate fi ignorată sau bagatelizată. Operând distincția dintre procesele de creștere și cele de supraviețuire, Lipton (2001) atrage atenția că dat fiind
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
sfincterian poate alimenta procesul de fixare, proces care se concretizează printr-o multitudine de trăsături: ritualism în viața cotidiană, exces de punctualitate, mânia ordinii și curățeniei, teamă maladivă față de viruși și microbi, avariția, simțul exacerbat al datoriei etc. în virtutea legilor implacabile ale dialecticii, și reversul trăsăturilor inventariate mai sus sunt la fel de posibil să-și facă apariția, atunci când disciplinarea sfincteriană se desfășoară defectuos. Uneori graba și stângăciile părinților emană din prejudecata obtuză că un eventual eșec la acest capitol (ca orice eșec
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
să sublinieze forța elementară a talentului, independența lui... și nimic altceva. Le-am însemnat aici, cu gândul la acei esteți incurabili, care, cu ifose superbe, simt congestii dureroase în creierașe minuscule, la auzul numelui Tănase și se înțepenesc în dispreț implacabil în fața artei sale, pentru că Tănase joacă, ceea ce joacă. Ei fac parte din categoria acelor gorile culturale, care mângâie cu evlavie capul lui Cicero, turnat în serie în cine știe ce fabrică nemțească, și nu văd în figurina modelată în miez de pâine
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
resurse și piețe de desfacere în secolele trecute prin cursa pentru colonii, iar în zilele noastre prin multiplicarea corporațiilor multinaționale. Pentru ca o lume mai dreaptă să fie posibilă, proletarii de pretutindeni trebuie să-și unească eforturile pentru a scăpa de implacabila logică a concurenței. Unul dintre cele mai cunoscute exemple în acest sens datează din preajma primului război mondial. În momentul în care viitoarea conflagrație părea inevitabilă, liderii stângii europene, marxiști sau nu, au chemat la grevă generală: proletarii nu ar trebui
Teorii marxiste ale Relațiilor Internaționale. In: RELATII INTERNATIONALE by Radu-Sebastian Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1512]
-
al melancoliei, niciodată abandonate cu adevărat. Junimea încetează, după 1876, să mai fie un fenomen asociabil exclusiv Iașiului: cariera politică a corifeilor lasă în urmă doza de libertate boemă pe care o regăsim în paginile de memorii. Disciplina centralizării operează implacabil și Bucureștiul absoarbe energia critică a unei întregi provincii. Junimea își conservă, până la capăt, chiar și în exilul bucureștean, aura care nu poate fi disociată de aceea a Moldovei istorice. În combinația de aristocrație și eleganță ironică, în aliajul de
Junimismul și pasiunea moderației by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Science/584_a_1243]
-
sunt, în ecuația intelectuală avansată, inamici ai „reacțiunii“ și agenți de modernizare ai statului român. Opoziția față de această propensiune către pro gres este reprezentată, previzibil, de forțele conservatoare. De la Barbu Catargiu la Lascăr Catargiu, ele sunt definite, ideologic, de ostilitatea implacabilă față de ideile novatoare. Exponente ale „reacțiunii“, elementele conservatoare refuză egalitatea politică și nutresc visurile restaurației boierești. Recrutânduși politicienii exclusiv din bazinul social al aristocrației, ei sunt destinați să frâneze drumul României către occiden talizare și luminile civilizației. Partid al egoismului
Junimismul și pasiunea moderației by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Science/584_a_1243]
-
întemeiat pe ea.<ref id=”1”>Ibidem, pp. 249- 250.</ref> Frază și adevăr Ia fost dat junimismului, odată cu P.P. Carp, să întruchipeze, în mod ideal, condiția conservatoare în politică. De la impecabila logică ce îi animă discursu rile până la opoziția implacabilă față de colectivismul populist, Carp rămâne legat de un moment istoric ce pare atât de străin României de astăzi. Nimic din edi ficiul pe care îl apăra oratoria nu se mai susține astăzi: egalitatea constituțională a hrănit egalitarismul popu list, în vreme ce
Junimismul și pasiunea moderației by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Science/584_a_1243]
-
166 înaintată generalului Ioan Arbore de Regimentul 53 Infanterie Fortificații, referitoare la situația evreilor deportați din Basarabia și aflați la Râbnița, respectiv solicitarea soluționării energice a chestiunii evreiești întrucât "o bogată și tristă experiență i-a dovedit, fără replică, dușmani implacabili ai neamului românesc". 107. 30 septembrie 1941. Nota nr. 4064 adresată Legiunii de Jandarmi Lăpușna de către Comandamentul Militar al municipiului Chișinău, cu privire la numărul, situația și tratamentul evreilor internați în ghetoul din Chișinău. 108. 4 octombrie 1941. Telegrama nr. 6651 adresată
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
menite să pună capăt cauzelor cari ar putea să ducă la periclitarea sănătății publice, și la soluționarea hotărâtă a problemului masselor de evrei transportați către Est, în urma faptului că o bogată și tristă experiență i-a dovedit, fără replică, dușmani implacabili ai neamului românesc. COMAND. REG. 53 INF. FORTIFICAȚII COLONEL ss. Vorobchievici 429 Octav Vorobchievici *) Adnotare: "Dosar 4"; "Biroul 2 Siguranță"; "27 SEPTEMBRIE 1941 Domnul General"; Chestiunea este tratată de Guvernământ și nu are nici un amestec Comandantul Garnizoanei. General ss. Arbore
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
ar fi totuși de recomandat o strategie mai pragmatică de autoidentificare și nu una care pare a răspunde tocmai așteptărilor celor care investesc Balcanii cu atribute negative. Ar fi oare benefică o așa zisă împăcare de sine cu condiția balcanică implacabilă a României, din moment ce această țară beneficiază de poziția deosebit de avantajoasă a frontierei intermediare, aflată chiar la limita spațiului geografic al Balcanilor și a celui central-european? Șansa ar fi acum de a pune la arhivă dilemele istorice ale României, îndreptând privirea
Geografiile simbolice ale diferenței ideologice by CARMEN ANDRAŞ [Corola-publishinghouse/Science/947_a_2455]
-
propriu zisă. Călătorul nu este dispus să descopere sau să admită faptul că între betonul cenușiu și peisajul pitoresc, corupție și poezie, indiferență și pasiune, "mizeria (fizică și morală) și farmecul locului", "există mai curând o relație dialectică decât opoziție implacabilă", așa cum observă Virgil Nemoianu, referindu-se la "complexele culturii române"253. Ceea ce este important pentru călător este provocarea : va reuși să îmblânzească și să asimileze alteritatea radicală sau exotică 254, să o facă imaginabilă, comprehensivă, definibilă și clasificabilă folosind valori
Geografiile simbolice ale diferenței ideologice by CARMEN ANDRAŞ [Corola-publishinghouse/Science/947_a_2455]
-
stereotipurilor negative legate de Balcani ... Balcanii nu constituie încă un termen "tare" sau la modă care să fie un bun nume de marcă dar, cine știe, ar putea veni și acea zi". Totuși, Balcanii rămân sub semnul unei determinări istorice implacabile, doar sunt butoiul de pulbere al Europei! Istoricul britanic nu dă o sentința explicită, ci dă glas doar îngrijorării că lucrurile se pot întoarce pe făgașul lor în Balcani: Pacea a coborât asupra Balcanilor, orizonturile sale se extind și viziunea
Geografiile simbolice ale diferenței ideologice by CARMEN ANDRAŞ [Corola-publishinghouse/Science/947_a_2455]
-
După Vasile Conta, Legea ondulațiunii universale surprinde tocmai procesul de devenire a lumii în mod ciclic, în funcție de fazele predeterminate ale evoluției: naștere, maturitate și moarte. Moartea poate fi numită ca fiind criza ultimă și definitivă a ființei umane, o criză implacabilă. Criza poate fi numită, într-o asemenea accepție, ca fiind punctul final, dar și începutul unui nou ciclu. Tot astfel se întâmplă și în lumea socială, criza este finalul, dar și începutul unui ciclu, punctul de inflexiune al unui sistem
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]