1,961 matches
-
dacă mi ar surâde să fiu un mare șef, temporar, evident, nu pentru totdeauna, iar eu, ca boul, am mugit: Daaa! și, Daaa, a rămas. Am ajuns mare șef. Dar, ce să facă, țara, cu un papă lapte măreț și inconfundabil? Chiar: ce să facă, țara, cu unul ca mine, decât, ce a făcut cu cei de dinaintea mea? Rău, da, rău!, să facă, țara, cu mine. Era la modă ciorovăiala privind modernizarea. Ce modernizare? Că, fiecare, cu oricât de puțină minte
Hachiţe : schiţe şi povestiri ocrotite de promoroaca dragostei pentru viaţă by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1196_a_1932]
-
muscă, sau ferindu-se, poate, de un alt pește mai mare. Cercetă urmele lăsate în nămol. Fuseseră patru iar, printre ei, și cel pe care îl cunoștea drept Kano, purtătorul celei mai lungi sarbacane din tot ținutul. Călcătura lui era inconfundabilă, urma aceea diformă nu se asemăna cu nici o alta. De ce acest mister? De ce să vină noaptea, să se așeze ca să-l privească, să mănânce ceva și să plece fără să aștepte lumina zilei? Era poate un fel de a-i
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2109_a_3434]
-
cântecul „bombardierelor“, de chemarea la împerechere a unei bătrâne curci și de mârâitul, îndepărtat, al unui tânăr jaguar. În aer plutea miros de frică. Nu era adus de briză, în dimineața liniștită nu se simțea nici o adiere. Era acolo, dens, inconfundabil și pătrunzător, șerpuind la firul ierbii, prinzându-se de trunchiurile copacilor, de liane și de hățișuri. Era o miasmă acră, agresivă, inconfundabilă, amestec de duhoare de țap și putoare de cocină. Era mirosul fricii în selvă, care alunga chiar și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2109_a_3434]
-
de frică. Nu era adus de briză, în dimineața liniștită nu se simțea nici o adiere. Era acolo, dens, inconfundabil și pătrunzător, șerpuind la firul ierbii, prinzându-se de trunchiurile copacilor, de liane și de hățișuri. Era o miasmă acră, agresivă, inconfundabilă, amestec de duhoare de țap și putoare de cocină. Era mirosul fricii în selvă, care alunga chiar și jaguarul și anaconda, împingea în apă crocodilul și cățăra în copaci oameni și maimuțe. Erau porcii sălbatici, „huanganas“ sau pecari, care înaintau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2109_a_3434]
-
aici, în inima selvei, ceea ce încetase să mai caute cu atâția ani în urmă? Încercă să se concentreze din nou asupra cărții. Citi aproape o pagină fără să priceapă ce voia să spună autorul și îi sustrase atenția un susur inconfundabil. Își ridică privirea fără să-i vină să-și creadă urechilor: tot nemișcată, exact în aceeași poziție în care rămăsese din primul moment, fata urina fără nici o urmă de rușine și fără să i se clintească un mușchi, ca și cum golirea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2109_a_3434]
-
va fi greu să doarmă. Aproape de apă și fără apărătoarea de țânțari, puzderia de insecte se va înfrupta din el. Și încă ar avea noroc, dacă pe acolo n-ar fi și lilieci-vampiri. Glasurile așezării încetară, ca să lase loc zumzetelor inconfundabile pe care le uitase de mult, dar care păreau aceleași în toate limbile și la toate rasele. În colibele lor fără pereți, în lumina palidă a focurilor ce se stingeau încet, yubani-i se iubeau, așa cum s-au iubit bărbații și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2109_a_3434]
-
aș vrea să opresc această șosea. Să o împiedic să mai înainteze fie și un metru... A sosit odată cu zorile. Mai întâi, a fost un zumzet îndepărtat, ca de țânțar care luptă să se strecoare sub cearșaf. Apoi, un huruit inconfundabil care creștea în intensitate pe măsură ce se apropia și, în sfârșit, un vacarm uitat, care a răzvrătit papagalii, a speriat stârcii, le-a făcut pe maimuțe să țipe de frică și pe toți patru să sară din hamacuri. Alergară la malul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2109_a_3434]
-
împiedic de trăirile agățate haotic în adâncimile uneori reci, alteori fierbinți, dar niciodată calde, din mine. Grijile s-au sfătuit să mă înconjoare precum șalul înfășurat pe umeri, într-o îmbrățișare intimă, atât de apropiată, încât le simt pulsul dureros, inconfundabil. Deși adunate la gura sobei, încurajate de flăcările vii, mâinile rămân reci și mă privesc cu indiferență totală. Inima își numără bătăile până când îmi dă fiori de gheață. Privirile agitate caută răspuns printre rândurile ascunse, deși la vedere, din Cartea
Hora g?ndurilor by Elena Marin Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83360_a_84685]
-
iluzii, de speranța precum un cer albastru și senin de primăvară, de entuziasm, de dezamăgiri și dezolare, de fericire și amintiri, de viitor și evoluție, de soarele afectiv, nu pot să nu mă gîndesc adeseori la certitudinea aceea, sentimentul acela inconfundabil, la imaginea clară și limpede, infinit de senină, a adevărului iubirii pe care am cunoscut-o totuși, cu ani în urmă... ca și cum de atunci am încercat să o găsesc din nou, fără să ajung vreodată la acea completă luminozitate, înțelegere
ANOTIMPUL ILUZIILOR by CRISTI ROMEO () [Corola-publishinghouse/Imaginative/270_a_504]
-
cînd ai vrea foarte mult ca sentimentul să fie reciproc? Sau cînd pui preferințele ei înaintea dorințelor tale și ai încerca orice ca să îi oferi fericirea?... Cum știi că îți place într-adevăr cineva? Asta e ușor: e un sentiment inconfundabil... plutești deasupra lucrurilor, te afli în al nouălea cer, tresari numai cînd ochii tăi îi întîlnesc privirea și te topești pe loc, mai repede ca ceara, dacă se apropie de tine... apoi te apucă fericirea și totul îți pare miraculos
ANOTIMPUL ILUZIILOR by CRISTI ROMEO () [Corola-publishinghouse/Imaginative/270_a_504]
-
fi fost omul ăsta (ridică mîna lui Mitică), n-aș fi cîștigat. Îhî, confirma și Mitică. M-a vizitat Cezar Mă așez comod în fotoliu, închid ochii și las auzul să-mi conducă simțurile și, mai ales, gîndurile. O voce inconfundabilă, familiară, dragă, vine din cerurile înalte să vorbească puțin cu mine. Desene jucăușe, armonice haotice vor să-mi bucure și ochiul. Tentativă eșuată, doar auzul este stăpîn pe mintea mea, pe amintirile mele, pe eul meu. Cezar Ivănescu cîntă. Eu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
așezare umană are un semnalment particular care o distinge confirmîndu-i identitatea; o fîntînă, un arbore secular, o statuie, o școală, un spital, o cruce de piatră, o legendă. Existența unor asemenea nuclee materiale se Încarcă În timp de spiritualitate, devine inconfundabilă, se contopește cu viața oamenilor unui anumit loc, le domină destinul ca o trăsătură de caracter. În pătratul de oraș delimitat de marginile ferestrei mele Închise e betoniera. Din spatele blocurilor de patru etaje, acolo unde șina face un cot ocolind
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
bune. Și cîinele se gudură, Îți linge mîinile, dă din coadă. Dar există și cîini care primesc mîncarea lor specială, ambalată frumos În conserve argintii cu fotografii de staruri canine, neîncercată de nimeni, neîncepută. Oare știu cîinii să deosebească bucuria inconfundabilă a alpinistului care a pus primul piciorul pe Everest - simțind că Dumnezeu a creat pentru el anume acel munte - de satisfacția consolată a celor care l-au atins după el? Nu cumva separația dintre dreptul la demnitate și condamnarea la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
de flori. În partea centrală se Înalță, retrasă mult În interior, o construcție din piatră cenușie, Într-o arhitectură sobră datînd probabil de prin anii 20-30, o clădire cu multe ferestre aliniate uniform la distanțe mici, respirînd aerul acela sever, inconfundabil, de școală veche, de cazarmă sau de spital. Chiar este un spital, relicvă a Bucureștiului de altădată, rămas În mod paradoxal neatins de suflul Înnoitor al epocii moderne. Ceea ce se vede de la stradă e doar un machiaj perfect adaptat locului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
cam Înmuiaseră, se vedea că plăcerile perverse ale democrației le făceau cu ochiul, așa că de câteva ori a trebuit să țin videoconferințe de pe Aconcagua pentru a le reaminti beneficiile unei invazii, farmecul Înăbușirii În sânge a unei manifestații sau fiorul inconfundabil al puciului. Erau semne clare că pacea, acest reumatism poliarticular al lumii, se Întindea și asupra zonelor tradiționale de conflict, urmată de alaiul strălucitor al bunurilor de larg consum. Tăiam cu maceta liane În jungla ecuatorială și, În câteva secunde
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
în veci; există muncitorul și exploatatorul muncitorului împreună cu acoliții acestuia. Hans spune că Rainer spune că ideea de a fi parte a unui întreg e dezgustătoare. Pentru că omul e întotdeauna o individualitate și e complet singur, dar în același timp inconfundabil, ceea ce‑i conferă tărie. Mămica scoate un țipăt strident, nu fiindcă s‑ar fi tăiat, ci pentru că fiul ei a apucat‑o pe o cale greșită. Revino‑ți! Distrugi nevoile propriei tale clase sociale, Hans. Nu există nimic universal. În loc să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1971_a_3296]
-
juru-ți și-ți vine să spui că miroase a primăvară. Miroase a primăvară În preajma locului tău natal? Atunci sigur că nu ai de ce te teme! Lumea Întreagă e de partea ta. Tu ești egalul tuturor oamenilor. Personalitatea ta e totuși inconfundabilă. Oricând după aceea, la auzul numelui satului tău, gândul tău, ca o lacrimă de mândrie, tresare. N-am nimic de adăugat. Zare P.S. Acum sunt În concediu și cred că Într-o zi am să mă urc În tren și-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2298_a_3623]
-
densă, cum e și strada, oricare strada, mai ales una observată de un poet, plină de imagini plurisemantice, aș mai adăuga că autorul ne oferă o perspectivă asupra procesului de creație și asupra destinului său de artist, precizând, în stilu-i inconfundabil, că suntem condamnați să privim înainte spre viitura de viitor care amenință să ne răstoarne convingerile, să repete fără oprire waterloo-uri peste waterloo-uri... Eugen Evu: Poeme medicinale După cum se anunță chiar prin titlu, volumul de versuri al lui Eugen Evu
Aventura lecturii : poezie română contemporană by Mioara Bahna () [Corola-publishinghouse/Imaginative/367_a_1330]
-
poem dramatic, în care se cuprinde testamentul artistic al lui Cristian Popescu, scriitor aparte care, în ciuda morții sale premature, așa cum își exprima convingerea criticul literar Mircea Martin, a lăsat o operă care îl exprimă deplin și îi rezervă un loc inconfundabil în poezia românească postbelică. Deși de aceeași vârstă cu mulți dintre optzeciști, Cristian Popescu (1959-1995) a fost asimilat de generația nouăzecistă, odată cu care s-a afirmat, însă, cu toate că optzecismul este (încă) destul de incisiv, iar valurile pe care le-a făcut
Aventura lecturii : poezie română contemporană by Mioara Bahna () [Corola-publishinghouse/Imaginative/367_a_1330]
-
nu apucă să se mai ferească; se abătură asupra ei o pereche de palme sonore, răsunătoare, studiate pe care el le considera probabil mângâieri însă îi izbi cu violență capul de perină repetat, ca un popic dărâmat și necontrolat. Roșeața inconfundabilă de pe obraji nu era atât efectul palmelor cât, mai ales naturală, de rușine și uluială. N-o mai pocnise nimeni până atunci! - Ți-am spus să nu te opui? Nu te-aș fi lovit acum tragi de pe urma încăpățânării tale. Hai
Adev?rul dintre noi by Aurel-Avram St?nescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83164_a_84489]
-
lui ciudate, - Am auzit că nu poți lipsi de la laboratoarele de matematică, fiindcă au eprubete cu cercetări asupra calculelor diferențiale! Au izbucnit în râsete de ignoranța lui. Iar vrea să pună o întrebare ușchită, însă intervine Florin cu accentul lui inconfundabil de brăilean, să-și scoată din ridicol colegii care luau în serios ,,bobocul,,. - Ce tot vorbiți acolo? Nu vedeți că ăsta face mișto de voi? Este tot de vârsta noastră și anul trecut a fost student la Galați, iar acum
Adev?rul dintre noi by Aurel-Avram St?nescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83164_a_84489]
-
două fără un sfert noaptea, Mortimer sforăia ritmic și Rebecca era încă trează de-a binelea. În momentul acela i se păru că aude pași pe coridor, furișându-se pe lângă ușa dormitorului lor. Apoi începură zgomotele. Bufnituri și trosnituri și inconfundabilele sunete ale unei încăierări. Doi bărbați se băteau din toate puterile, înșfăcând orice armă nimereau. Gemeau de atâta efort, răcneau și se înjurau. Rebecca abia apucă să-și pună capotul pe ea și să aprindă lumina în dormitor, când auzi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
-
ani când a murit și pierderea lui m-a afectat profund. Am rămas câteva luni în Midlands, încercând pe câte puteam să alin suferința mamei, și când m-am întors la Londra și la istoria familiei Winshaw, am simțit un inconfundabil dezgust. După alți doi sau trei ani voi abandona definitiv cartea, dar înainte de asta natura cercetărilor mele s-a schimbat în mod semnificativ. Ajunsesem deja la ultimele capitole, în care urma să am onoarea și datoria de a proslăvi realizările
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
-
care era pe punctul de a spulbera fantezia și pentru a înrăutăți și mai mult situația, i-am aruncat o ultimă privire exact înainte de a se deschide ușile și ea mi-a întors privirea cu o curiozitate leneșă în ochi, inconfundabilă și hipnotică. Când am coborât pe peron, îmi simțeam membrele ca de plumb; mă legau de tren, prohibitive și elastice, firele emoțiilor. Trenul a pornit; m-am întors, n-am văzut-o și în următoarele minute, în timp ce mi-am croit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
-
12 ani, celălalt era chipul stafidit și excentric al Esmei Caston, care-i amintea irezistibil de mătușa lui Tabitha, încă închisă într-un ospiciu de mare securitate undeva la marginea mlaștinilor din Yorkshire; și al treile îi aparținea în mod inconfundabil lui Sid James, una dintre vedetele filmului care se turna în prezent - o adaptare comică liberă după un film cu Boris Karloff, Strigoiul, sub noul titlu Ce hăcuială!. Thomas își aduse o tavă cu chiftele și pudding cu jem și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]