47,706 matches
-
care nu au comis fapta în legătură cu serviciul și care sunt trimiși în judecată la date diferite; cei care au fost trimiși în judecată la instanțele militare mai înainte de data de 1 iulie 2003 vor fi judecați de instanțele militare, în comparație cu inculpații aflați în aceeași situație și care vor fi trimiși în judecată după data de 1 iulie 2003, competența în cazul acestora din urmă fiind în sarcina instanțelor civile. Se invocă în acest sens Decizia nr. 610/2007 a Curții Constituționale
EUR-Lex () [Corola-website/Law/229441_a_230770]
-
Cauza Incal contra Turciei, Hotărârea din 28 octombrie 1998, pronunțată în Cauza Ciraklar contra Turciei; - art. 112 alin. 1 și 2 teza a doua din Codul de procedură penală încalcă, în opinia autorilor excepției, dreptul la un proces echitabil, deoarece inculpatul nu poate participa la efectuarea constatării tehnico-științifice. Astfel, prin faptul că cel acuzat nu este încunoștiințat pentru a propune la rândul său obiective, se încalcă dreptul la apărare al învinuitului sau inculpatului și principiul egalității de arme. În ceea ce privește art. 112
EUR-Lex () [Corola-website/Law/229441_a_230770]
-
autorilor excepției, dreptul la un proces echitabil, deoarece inculpatul nu poate participa la efectuarea constatării tehnico-științifice. Astfel, prin faptul că cel acuzat nu este încunoștiințat pentru a propune la rândul său obiective, se încalcă dreptul la apărare al învinuitului sau inculpatului și principiul egalității de arme. În ceea ce privește art. 112 alin. 2 teza a doua din Codul de procedură penală, se arată că acesta încalcă dreptul la un proces echitabil, prin faptul că dispoziția legală nu este accesibilă și previzibilă. Aceasta întrucât
EUR-Lex () [Corola-website/Law/229441_a_230770]
-
Decizia nr. 65/1995 . Tribunalul Brașov - Secția penală apreciază că, în ceea ce privește art. IX pct. 4 din Legea nr. 281/2003 , se poate considera, astfel cum a reținut Curtea Constituțională prin Decizia nr. 610/2007 , că se creează o discriminare între inculpații militari trimiși în judecată la instanțe militare înainte de data de 1 iulie 2003 pentru fapte care nu au legătură cu serviciul și inculpații militari trimiși în judecată după această dată tot pentru fapte care nu au legătură cu serviciul. Această
EUR-Lex () [Corola-website/Law/229441_a_230770]
-
astfel cum a reținut Curtea Constituțională prin Decizia nr. 610/2007 , că se creează o discriminare între inculpații militari trimiși în judecată la instanțe militare înainte de data de 1 iulie 2003 pentru fapte care nu au legătură cu serviciul și inculpații militari trimiși în judecată după această dată tot pentru fapte care nu au legătură cu serviciul. Această derogare este discriminatorie în raport cu lipsa legăturii cu calitatea de militar, față de fapta ce formează obiectul judecății, și care cade în competența unor instanțe
EUR-Lex () [Corola-website/Law/229441_a_230770]
-
judecății, și care cade în competența unor instanțe diferite în funcție de data sesizării acestora, deși este vorba de aceeași situație, aceasta fiind aptă a încălca dispozițiile art. 16 din Constituție [...] cu atât mai mult cu cât în cauză sunt și doi inculpați civili care nu au nicio legătură cu calitatea de militar a celui aflat în această împrejurare." În ceea ce privește art. 112 din Codul de procedură penală, se apreciază că primul alineat al acestui text legal nu încalcă dreptul la un proces echitabil
EUR-Lex () [Corola-website/Law/229441_a_230770]
-
art. 115 alin. (4) din Constituție. Examinând excepția de neconstituționalitate astfel cum a fost formulată, Curtea constată următoarele: I. În ceea ce privește dispozițiile art. IX pct. 4 din Legea nr. 281/2003 , se sus��ine, în esență, că determină o discriminare între inculpații militari trimiși în judecată la instanțe militare înainte de data de 1 iulie 2003 pentru fapte care nu au legătură cu serviciul și inculpații militari trimiși în judecată după data respectivă tot pentru astfel de fapte, judecarea cauzelor cu privire la acestea fiind
EUR-Lex () [Corola-website/Law/229441_a_230770]
-
pct. 4 din Legea nr. 281/2003 , se sus��ine, în esență, că determină o discriminare între inculpații militari trimiși în judecată la instanțe militare înainte de data de 1 iulie 2003 pentru fapte care nu au legătură cu serviciul și inculpații militari trimiși în judecată după data respectivă tot pentru astfel de fapte, judecarea cauzelor cu privire la acestea fiind în competența unor instanțe diferite (militară, respectiv civilă), în funcție de data sesizării instanței. Din examinarea dosarului cauzei se constată însă următoarele: Prin Rechizitoriul nr.
EUR-Lex () [Corola-website/Law/229441_a_230770]
-
în competența unor instanțe diferite (militară, respectiv civilă), în funcție de data sesizării instanței. Din examinarea dosarului cauzei se constată însă următoarele: Prin Rechizitoriul nr. 17/bis/P/2003 al Parchetului Militar de pe lângă Tribunalul Militar Teritorial București, au fost trimiși în judecată inculpații Viorel Ciolacu, Oberth Cristian Frederich și Gheorghe Nicolae pentru infracțiunea prevăzută de art. 208 alin. 1, art. 209 alin. 1 lit. a) și g) și alin. 3 din Codul penal; Prin Sentința penală nr. 164 din 20 septembrie 2004, Tribunalul
EUR-Lex () [Corola-website/Law/229441_a_230770]
-
Gheorghe Nicolae pentru infracțiunea prevăzută de art. 208 alin. 1, art. 209 alin. 1 lit. a) și g) și alin. 3 din Codul penal; Prin Sentința penală nr. 164 din 20 septembrie 2004, Tribunalul Militar Teritorial București a dispus condamnarea inculpaților. Prin Decizia penală nr. 34 din 5 octombrie 2005 a Curții Militare de Apel au fost admise apelurile inculpaților împotriva sentinței instanței de fond, aceasta a fost desființată, iar cauza a fost restituită la procuror pentru prezentarea din nou a
EUR-Lex () [Corola-website/Law/229441_a_230770]
-
alin. 3 din Codul penal; Prin Sentința penală nr. 164 din 20 septembrie 2004, Tribunalul Militar Teritorial București a dispus condamnarea inculpaților. Prin Decizia penală nr. 34 din 5 octombrie 2005 a Curții Militare de Apel au fost admise apelurile inculpaților împotriva sentinței instanței de fond, aceasta a fost desființată, iar cauza a fost restituită la procuror pentru prezentarea din nou a materialului de urmărire penală. Prin Decizia penală nr. 1.150 din 22 februarie 2006 a Înaltei Curți de Casație
EUR-Lex () [Corola-website/Law/229441_a_230770]
-
Parchetul Militar de pe lângă Curtea Militară de Apel și s-a trimis cauza aceleiași instanțe spre continuarea judecării apelului. Prin Decizia penală nr. 5 din 27 martie 2007 a Curții Militare de Apel au fost respinse ca nefondate apelurile declarate de inculpați împotriva Sentinței penale nr. 164 din 20 septembrie 2004 a Tribunalului Militar Teritorial București. Prin Decizia penală nr. 1.855 din 28 mai 2008 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, după ce a fost desființată decizia Curții Militare de Apel
EUR-Lex () [Corola-website/Law/229441_a_230770]
-
penală, precum și pentru modificarea altor legi, invocând totodată Hotărârea din 21 septembrie 2006 a Curții Europene a Drepturilor Omului, pronunțată în cauza Maszni împotriva României, în care s-a apreciat că în cauzele cu raporturi de conexitate între faptele unor inculpați militari și cele ale unor inculpați civili judecata cu privire la civili trebuie să revină în exclusivitate instanțelor civile, pentru a fi asigurată conformitatea cu art. 6 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. Astfel, Înalta Curte de Casație
EUR-Lex () [Corola-website/Law/229441_a_230770]
-
invocând totodată Hotărârea din 21 septembrie 2006 a Curții Europene a Drepturilor Omului, pronunțată în cauza Maszni împotriva României, în care s-a apreciat că în cauzele cu raporturi de conexitate între faptele unor inculpați militari și cele ale unor inculpați civili judecata cu privire la civili trebuie să revină în exclusivitate instanțelor civile, pentru a fi asigurată conformitatea cu art. 6 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. Astfel, Înalta Curte de Casație și Justiție a reținut că "în
EUR-Lex () [Corola-website/Law/229441_a_230770]
-
a reținut că "în lumina deciziei CEDO și a modificărilor legislative survenite, apare ca evident faptul că, Curtea Militară de Apel nu mai era competentă să soluționeze, la data de 27 martie 2007, prezenta speță, față de prezența în cauză a inculpaților civili Oberth și Nicolau". În continuare, prin Decizia penală nr. 72/A din 11 martie 2009 a Tribunalului Brașov, au fost admise apelurile formulate de cei 3 inculpați împotriva Sentinței penale nr. 164 din 20 septembrie 2004 a Tribunalului Militar
EUR-Lex () [Corola-website/Law/229441_a_230770]
-
data de 27 martie 2007, prezenta speță, față de prezența în cauză a inculpaților civili Oberth și Nicolau". În continuare, prin Decizia penală nr. 72/A din 11 martie 2009 a Tribunalului Brașov, au fost admise apelurile formulate de cei 3 inculpați împotriva Sentinței penale nr. 164 din 20 septembrie 2004 a Tribunalului Militar Teritorial București, pe care a desființat-o și s-a dispus restituirea cauzei la Parchetul de pe lângă Judecătoria Brașov pentru refacerea urmăririi penale. Prin Decizia nr. 777/R din
EUR-Lex () [Corola-website/Law/229441_a_230770]
-
să conțină următoarele date: a) denumirea instituției de la care emană cererea; ... b) denumirea instituției căreia i se adresează cererea; ... c) indicarea cauzei în care se solicită asistență juridică; ... d) numele și prenumele, domiciliul sau reședința, cetățenia și ocupația părților, învinuiților, inculpaților sau condamnaților iar în cauze penale, în măsura în care este pasibil, locul și data nașterii învinuiților sau inculpaților, precum și numele părinților acestora; ... e) numele, prenumele și adresa reprezentanților acestora; ... f) datele necesare cu privire la obiectul cererii iar în cauzele penale și descrierea faptelor
EUR-Lex () [Corola-website/Law/140095_a_141424]
-
se adresează cererea; ... c) indicarea cauzei în care se solicită asistență juridică; ... d) numele și prenumele, domiciliul sau reședința, cetățenia și ocupația părților, învinuiților, inculpaților sau condamnaților iar în cauze penale, în măsura în care este pasibil, locul și data nașterii învinuiților sau inculpaților, precum și numele părinților acestora; ... e) numele, prenumele și adresa reprezentanților acestora; ... f) datele necesare cu privire la obiectul cererii iar în cauzele penale și descrierea faptelor. ... Articolul 7 Modul de rezolvare 1. În îndeplinirea cererii de acordare a asistenței juridice, instituția solicitată
EUR-Lex () [Corola-website/Law/140095_a_141424]
-
din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, invocate, de asemenea, în motivarea excepției. Totodată susține că aceste prevederi nu contravin nici dispozițiilor art. 23 alin. (8) din Constituție, referitoare la prezumția de nevinovăție, deoarece proba verității permite inculpatului să facă dovada veridicității afirmațiilor sau informațiilor publicate în condițiile existenței unui interes legitim care, astfel, a fost aparat. Se invocă, în final, jurisprudența Curții Constituționale, si anume Decizia nr. 272 din 20 decembrie 2000, publicată în Monitorul Oficial al
EUR-Lex () [Corola-website/Law/139310_a_140639]
-
la persoană" - Ș.A. În motivarea excepțiilor de neconstituționalitate autorul acestora sus��ine că dispozițiile art. 205, 206 și 207 din Codul penal contravin prevederilor art. 23 alin. (8) din Constituție, întrucât, "luate împreună, instituie o prezumție de vinovăție în sarcina inculpatului, prezumție care nici nu-i îngăduie acestuia să o răstoarne decât în situația în care poate proba un interes legitim, dar și aprecierea legitimității interesului este lăsată la liberul arbitru al instanței de judecată". Totodată se considera că textele de
EUR-Lex () [Corola-website/Law/139310_a_140639]
-
și 206, "din modul în care sunt redactate aceste texte nu rezultă în vreun fel că existența vreunuia din elementele constitutive ale acestor infracțiuni ar fi ab initio prezumata, fiind deci necesară, în considerarea prezumției de nevinovăție ce acționează în favoarea inculpatului, dovedirea fiecăruia din aceste elemente". În privința excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 207 din Codul penal, instanța consideră, de asemenea, că este neîntemeiată, invocandu-se în acest sens și jurisprudența Curții Constituționale. Potrivit art. 24 alin. (1) din Legea nr.
EUR-Lex () [Corola-website/Law/139310_a_140639]
-
ale infracțiunii, prevăzute în art. 17 din Codul penal (pericolul social al faptei, săvârșirea cu vinovăție și legalitatea incriminării), există și în cazul celor două infracțiuni, deoarece numai săvârșirea lor cu vinovăție poate atrage răspunderea penală a făptuitorului. Calitatea de inculpat a celui chemat în judecată nu reprezintă o încălcare a prezumției de nevinovăție, ci definește, potrivit art. 23 din Codul de procedură penală, doar "persoană împotriva căreia s-a pus în mișcare acțiunea penală". Prin urmare, persoana chemată în judecată
EUR-Lex () [Corola-website/Law/139310_a_140639]
-
celui chemat în judecată nu reprezintă o încălcare a prezumției de nevinovăție, ci definește, potrivit art. 23 din Codul de procedură penală, doar "persoană împotriva căreia s-a pus în mișcare acțiunea penală". Prin urmare, persoana chemată în judecată penală, inculpatul, nu este considerată vinovată până la rămânerea definitivă a hotărârii judecătorești de condamnare. În speță instanță de judecată este obligată, potrivit art. 62 din Codul de procedură penală, "să lămurească cauza sub toate aspectele, pe bază de probe", deoarece, conform art.
EUR-Lex () [Corola-website/Law/139310_a_140639]
-
definitivă a hotărârii judecătorești de condamnare. În speță instanță de judecată este obligată, potrivit art. 62 din Codul de procedură penală, "să lămurească cauza sub toate aspectele, pe bază de probe", deoarece, conform art. 66 din același cod, "învinuitul sau inculpatul nu este obligat să probeze nevinovăția să", iar "în cazul când există probe de vinovăție [...] are dreptul să probeze lipsa lor de temeinicie". Prezumția de nevinovăție, consacrată prin art. 23 alin. (8) din Constituție și prin textele din tratatele internaționale
EUR-Lex () [Corola-website/Law/139310_a_140639]
-
207 din Codul penal nu încalcă principiul prezumției de nevinovăție consacrat de art. 23 alin. (8) din Constituție, deoarece el "nu reglementează stabilirea vinovăției în cazul infracțiunilor de insultă și de calomnie. În realitate, acest text de lege instituie posibilitatea inculpatului de a dovedi veridicitatea afirmărilor sau imputărilor făcute, aceasta constituind un caz special de înlăturare a caracterului penal al faptei, prin lipsa pericolului social, daca faptă a fost săvârșită pentru apărarea unui interes legitim". S-a mai reținut că "Apărarea
EUR-Lex () [Corola-website/Law/139310_a_140639]