3,607 matches
-
pierdut, ridicol, cu tot bagajul meu de intelectual, inutil, la vedere. După cîteva clipe nesfîrșite, am scos un "bună ziua" în spaniolă. Tăcere. Mi-a răspuns unul dintre ei, destul de caraghios, cred. În salonul unui apartament tipic parizian, în fața a doi indieni, cel care s-a simțit prost, fîstîcit, în plus, a fost omul așa-zis cultivat. Descumpănit, fără vlagă, m-am așezat pe scaunul cel mai apropiat, așteptînd într-o tăcere comună, fără nume...Încetul cu încetul, salonul s-a umplut
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]
-
așa-zis cultivat. Descumpănit, fără vlagă, m-am așezat pe scaunul cel mai apropiat, așteptînd într-o tăcere comună, fără nume...Încetul cu încetul, salonul s-a umplut de oameni și de zgomote. Chiar înconjurați de lume, antrenați de ceilalți, indienii păreau, în mod inexplicabil, straniu, absenți. Mîncarea (și mai ales vinul excelent) mi-a dat destul curaj să-mi asum naivitatea întrebărilor care-mi stăteau pe buze. Fuseserăm invitați să purtăm un dialog cu reprezentanții lumii Kogi, doi indieni care
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]
-
ceilalți, indienii păreau, în mod inexplicabil, straniu, absenți. Mîncarea (și mai ales vinul excelent) mi-a dat destul curaj să-mi asum naivitatea întrebărilor care-mi stăteau pe buze. Fuseserăm invitați să purtăm un dialog cu reprezentanții lumii Kogi, doi indieni care nu părăsiseră niciodată înălțimile muntoase din Columbia înainte de această călătorie.4 "Ce v-a surprins cel mai mult de cînd sunteți în Europa?" Mă așteptam să vorbească despre cuceririle tehnice ale lumii "moderne", despre orașele noastre monstruoase, despre indiferența
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]
-
tradițional. Luau regulat cu pumnul nisip colorat și-l presărau apoi cu delicatețe. Desenau cu nisip. Nu puteam să nu vedem în efemerele lor picturi de nisip niște opere de artă, iar în indience, două artiste. Iată comentariul unui "artist indian" contemporan, afișat în vara lui 2002 la Muzeul de Arte și Culturi Indiene din Santa Fe (Noul Mexic, Statele-Unite): "În limba noastră nu există cuvîntul artă. În limba mea se vorbește de obiecte pictate cu desene care istorisesc ceva. Să
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]
-
istorisesc ceva. Să o numim "artă"? Mai bine nu. Ar putea să-și piardă sufletul. E vorba de viață, de oameni."40 Reacția noastră este, deci, un nonsens: artă și artist sunt idei cu totul străine de lumea tradițională a indienilor Navajo 41. Lumea lor caută armonia (hozho). Orice boală e semnul unui dezechilibru: ca să însănătoșești un om trebuie să restabilești, prin diferite metode, echilibrul pierdut. Realizarea picturilor de nisip face parte dintr-un proces care mai conține cîntece, rugăciuni, dansuri
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]
-
un om trebuie să restabilești, prin diferite metode, echilibrul pierdut. Realizarea picturilor de nisip face parte dintr-un proces care mai conține cîntece, rugăciuni, dansuri. În lumea lor, sănătate, însănătoșire, frumusețe, armonie, echilibru, ordine, bine reprezintă o singură idee. Pentru indienii Navajo nu există artă, medicină, religie, morală. Aceste noțiuni sunt indisociabile, realitatea lor nu există. În datele acestei lumi, arta este un imposibil. E o experiență care denunță cu claritate una din caracteristicile esențiale ale viziunii moderne asupra lumii. În
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]
-
Viziunea asupra lumii este o reprezentare, o percepție, o imagine mai mult sau mai puțin fidelă și precisă a lumii (a realității). Limbajul poate și trebuie să reflecte realitatea (lumea). Din perspectiva acestui mod realist de a concepe lumea, dacă indienii Navajo nu gîndesc lumea în termeni de artă, medicină, religie, dacă în limba lor nu există acești termeni, se explică prin faptul că în lumea lor, insuficient dezvoltată, aceste realități nu s-au disociat încă, perceperea lor nefiind, deci, posibilă
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]
-
dezvoltată, aceste realități nu s-au disociat încă, perceperea lor nefiind, deci, posibilă. Lumea modernă nu se numește pe sine "dezvoltată"? E o teorie prin care omul modern se autoconvinge că el vede mai bine celelalte lumi decît membrii lor (indienii Navajo, de exemplu), că viziunea sa asupra lumii este mai inteligentă. Mai există o concepție asupra lumii. Perspectiva pe care noi o propunem postulează că lumea nu este o realitate (fapte, constrîngeri exterioare), lumea este creată de viziunea asupra lumii
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]
-
care noi o propunem postulează că lumea nu este o realitate (fapte, constrîngeri exterioare), lumea este creată de viziunea asupra lumii. Lumea este viziune a lumii, o lume este o viziune a lumii. Limbajul creează realitatea. Spre exemplu, numindu-i indieni pe locuitorii ținuturilor pe care le descopereau, punînd o etichetă comună unor lumi extrem de diverse, europenii din secolul al XVI-lea n-au creat, astfel, o realitate? Nu suntem încă în mare măsură prizonierii acestui cuvînt și deci a realității
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]
-
al cuvîntului "modern": actual, contemporan. Primul sens al ideii de modernitate transformă "postmodernitatea" într-un nonsens: ce înseamnă să numești ceea ce este actual printr-un cuvînt care înseamnă postactual? "De ce fiii Soarelui (Albii) se mișcă întruna?" se întreabă unul din indienii din Marele Nord, într-o nuvelă scrisă de Jack London 44 în 1902. "De ce nu rămîn acasă la ei? Oamenii Zăpezilor nu rătăcesc, oare, și ei pe pămînturile Soarelui? Pentru că soarele li se strecoară în vene, le aprinde și le
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]
-
reliefăm prin contrast, posibilele și imposibilele noastre. Obiectivul nu este acela de a trasa harta tuturor posibilelor și imposibilelor lumii noastre. Încercăm, însă, cu modestie, să deschidem și să explorăm o cale de cercetare. DE-A CE SE JOACĂ ACEȘTI INDIENI? Evenimentele se petrec în anii '60, în Paraguay, într-o tabără de refugiați în care, cu cîțiva ani mai înainte, își găsiseră adăpost și protecție indienii Guayaki, ultimii descendenți ai Ache Gatu ("oamenii buni", cum își spuneau ei). Trăind din
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]
-
deschidem și să explorăm o cale de cercetare. DE-A CE SE JOACĂ ACEȘTI INDIENI? Evenimentele se petrec în anii '60, în Paraguay, într-o tabără de refugiați în care, cu cîțiva ani mai înainte, își găsiseră adăpost și protecție indienii Guayaki, ultimii descendenți ai Ache Gatu ("oamenii buni", cum își spuneau ei). Trăind din vînătoare și cules în adînca pădure tropicală, refractari față de lumea albilor veniți odată cu conchistadorii, acest mic trib de nomazi rămăsese în stadiul epocii de piatră (paleolitic
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]
-
ușor, epuizați să tot fugă, ajunși la disperare, populația Ache Gatu a decis, în august 1959, să-și lase destinul pe mîna celui pe care-l credeau singurul "Alb nesălbatic". De cînd guvernul paraguayan hotărîse să protejeze ultimele grupuri de indieni care mai existau, acest paraguayan devotat cauzei umanitare a reușit să obțină susținerea populației Ache Gatu spre a convinge un alt trib Guayaki să părăsească pădurea și să se alăture celor din tabără. Pe lîngă cei 30 de Ache Gatu
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]
-
și le informează despre evenimente, hotărîri luate, proiecte, lucruri pe care oamenii le știu deja. Ciudată comedie! Auditorii se prefac că află ceea ce știu, dau impresia că descoperă ceea ce nu puteau să nu știe. De-a ce se joacă acești indieni? Totul se petrece ca și cum, ca să existe cu adevărat pentru membrii comunității, un eveniment trebuia povestit de șef. "Vedeam pentru prima oară în mod direct, scrie Pierre Clastres 47, fiindcă funcționa, transparent, sub ochii mei, instituția politică a indienilor. Un șef
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]
-
joacă acești indieni? Totul se petrece ca și cum, ca să existe cu adevărat pentru membrii comunității, un eveniment trebuia povestit de șef. "Vedeam pentru prima oară în mod direct, scrie Pierre Clastres 47, fiindcă funcționa, transparent, sub ochii mei, instituția politică a indienilor. Un șef nu este nicidecum pentru ei un om care-i domină pe ceilalți, care dă ordine și căruia trebuie să te supui; nici un indian n-ar accepta așa ceva și marea majoritate a triburilor sud-americane au preferat să moară, au
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]
-
mod direct, scrie Pierre Clastres 47, fiindcă funcționa, transparent, sub ochii mei, instituția politică a indienilor. Un șef nu este nicidecum pentru ei un om care-i domină pe ceilalți, care dă ordine și căruia trebuie să te supui; nici un indian n-ar accepta așa ceva și marea majoritate a triburilor sud-americane au preferat să moară, au ales să dispară decît să suporte dominația Albilor." În lumea Guayaki, un șef nu este un șef, iată ce descoperă Pierre Clastres. O LUME ORGANIZATĂ
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]
-
conchistadori, exploratori, misionari -, etnologul notează că ceea ce descoperă în vestigiile lumii Guayaki refuzul de a fi condus, capacitatea de a-l împiedica pe șef să fie un "adevărat" șef caracterizează majoritatea societăților indiene. Cronicarii secolului al XVI-lea vorbesc despre indieni care trăiesc "fără lege, fără credință, fără rege" pentru ei, culmea barbariei. Pierre Clastres ne reamintește ce i s-a întîmplat lui Geronimo, celebru șef apaș: cînd, după o strălucită izbîndă asupra armatei mexicane, pe baza prestigiului dobîndit, a vrut
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]
-
Pierre Clastres. Îndeletnicirile de vînat și cules au loc de la 6 la 11 dimineața (și nu în fiecare zi); mai bine de jumătate din zi și-o petrec într-o lenevie aproape totală, se joacă, vorbesc, dorm îndelung. Cronometrînd activitățile indienilor Yanomani (populație din Amazonia venezueleană), Jacques Lizot 57 arată că media timpului dedicat muncilor zilnice nu depășește, în cazul adulților, trei ore. Prejudecata omului alb "civilizat" ar fi, prin urmare, confirmată: niște leneși, niște trîntori indienii ăștia! Cuvîntul "muncă" și
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]
-
dorm îndelung. Cronometrînd activitățile indienilor Yanomani (populație din Amazonia venezueleană), Jacques Lizot 57 arată că media timpului dedicat muncilor zilnice nu depășește, în cazul adulților, trei ore. Prejudecata omului alb "civilizat" ar fi, prin urmare, confirmată: niște leneși, niște trîntori indienii ăștia! Cuvîntul "muncă" și opusul său, "lene", aparțin limbajului nostru, al omului modern. Cum am putea, însă, să le numim altfel? Lucrările lui Marshall Sahlins 58 (care se sprijină pe monografii consacrate mai ales grupurilor de aborigeni australieni trăind în
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]
-
a deduce structura economică din condițiile materiale: din despuierea absolută am tras concluzia unei existențe împresurate de greutăți la fel de absolute 60." O familie guayaki nu posedă prea multe lucruri: cîteva pagne 3, cîteva podoabe, arcuri, săgeți, ustensile de gătit... Acești indieni nu dețin practic nimic, fără să fie însă săraci. Ideea de sărăcie noțiune relativă, care presupune diferențe mari în sînul lumii respective se dovedește a fi un nonsens dacă o aplicăm unei lumi egalitare. Noi, locuitorii unei lumi dezvoltate, ne
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]
-
au folosit de creșterea productivității datorată progresului tehnic (înlocuirea, de exemplu, a unor unelte din piatră cu topoare)? N-au încercat să producă și mai mult, ci să cîștige timp de odihnă și de leneveală 62. Pierre Clastres compară lumea indienilor "sălbatici" (guayakii, mai ales) cu cea a indienilor considerați drept "evoluați", Incașii 63. În primul caz, membrii comunității muncesc puțin: nevoile lor sunt limitate, deci nu e nevoie de surplus și de stocuri. În al doilea caz, marea majoritate a
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]
-
înlocuirea, de exemplu, a unor unelte din piatră cu topoare)? N-au încercat să producă și mai mult, ci să cîștige timp de odihnă și de leneveală 62. Pierre Clastres compară lumea indienilor "sălbatici" (guayakii, mai ales) cu cea a indienilor considerați drept "evoluați", Incașii 63. În primul caz, membrii comunității muncesc puțin: nevoile lor sunt limitate, deci nu e nevoie de surplus și de stocuri. În al doilea caz, marea majoritate a membrilor societății trebuie să muncească cu mult mai
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]
-
drumului era mîncat de ape, blocat de bolovani. Pentru oamenii "civilizați" traseul în Jeep era istovitor. Pentru a ajunge în sat era nevoie de mai mult de trei ore în Jeep sau de o zi întreagă pe jos, în cazul indienilor. Cum să reziști "civilizației", cum să treci dincolo de nevoia de Jeep, a fost întrebarea care mi s-a sădit cu naivitate în suflet și în trup, în timp ce-i priveam pe acești indieni urcîndu-și muntele. Descoperind progresul, acești oameni își dau
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]
-
de o zi întreagă pe jos, în cazul indienilor. Cum să reziști "civilizației", cum să treci dincolo de nevoia de Jeep, a fost întrebarea care mi s-a sădit cu naivitate în suflet și în trup, în timp ce-i priveam pe acești indieni urcîndu-și muntele. Descoperind progresul, acești oameni își dau seama că au nevoi nesatisfăcute. Revelarea acestora ne arată cine suntem. Organizați pentru a nu munci, nepăsători și neprevăzători, mulțumiți de condițiile lor de viață (din punctul nostru de vedere, minime), neposedînd
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]
-
prea tîrziu. Cu atît mai mult cu cît imposibilul care îi face să tolereze nesupunerea republicii Tlaxcala nu puteau, evident, să o prevadă îi ajută în mod considerabil pe invadatori: chiar egali fiind, fără concursul a zeci de mii de indieni tlaxcalteci, ar fi fost imposibil ca mica armată a lui Cortes să nimicească imperiul aztec. Cucerirea ar fi putut foarte bine să nu aibă loc, spaniolii au avut mult noroc; cu toate acestea, victoria lor asupra aztecilor n-a avut
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]