2,252 matches
-
că, fiind tu acum la Tescani, locul unde au suferit multe personalități ale culturii române, vei pricepe mai bine chinurile bietului asesor editorial cu care porți aceste discuții epistolare... P.S.: Știu că, până să ajungi aici, ai sărit deja de indignare, cunoscând tu prea bine faptul că n-ai scris „funcționar“ nicăieri în epistola ta. O știu și eu... dar, mă rog, ai fi putut s-o faci. Parcă asta era diferența aristotelică dintre istorie și literatură, nu?
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2182_a_3507]
-
conflicte intestine nu poate fi nici tăiat, nici deșirat. Stă așa, mortal ca o încurcătură de mațe. EPIDEMIA DE PROSTIE Mai întâi să vedem faptele, apoi cum sunt ele denaturate. Apoi cum sunt exploatate politic, ca să iasă „un ce profit“. Indignarea nu ne prea ajută, resemnarea nici atât, înțelegerea da. Descifrarea. Rândul viitor am putea fi imuni, sau măcar să facem o formă mai ușoară. În definitiv, dincolo de pojarul care ține prima pagină, vorbim de o boală a copilăriei democrației. Din păcate, o să
Nişte ciori vopsite-n roşu by Răsvan Popescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1376_a_2711]
-
reprezintă, în viziunea hollywoodreporter.com, o mare surpriză. Sub titlul „How Do You Say «Oscar Scandal» in Romanian?“, cunoscutul critic de film de la „LA Weekly“, Scott Foundas, publică un amplu articol în ediția din 15 ianuarie a ziarului, exprimându-și indignarea față de faptul că filmul 4 luni, 3 săptămâni și 2 zile al lui Cristian Mungiu nu a intrat pe lista de nominalizări pentru Oscar. Institutul Cultural Român din New York semnalează faptul că articolul conține o explicație exhaustivă despre procedura de
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2195_a_3520]
-
stingem singuri țigările în palmă Președintele Traian Băsescu și-a construit cariera politică apelând, în principal, la un truc seducător pentru popor: coborârea în stradă, printre „oamenii de rând“. De la plimbările țanțoșe printre pancarte cu „Aici sunt banii dumneavoastră“, până la indignările televizate rostite printre gunoaiele electorale din Glina Bucureștilor au fost mai mulți pași. Pe care Băsescu i-a făcut cu atenție, străduindu-se să pară, dacă nu chiar un Țepeș, măcar un Cuza care surprinde și condamnă, în văzul camerelor
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2178_a_3503]
-
pâinea de la gură ! Cele mai agitate în acea zi au fost femeile a căror bărbați muriseră pe front sau în prizonierat. Noaptea se apropia grăbită. Oamenii au început să se retragă pe la casele lor cu frica în suflete și cu indignarea nestăpânită. în ziua următoare a fost înmormântarea lui Vasile Chițac, condus pe cel din urmă drum cu mare tristețe de întregul sat. Pleca dintre săteni un om care era trecut la chiaburi și n-avea ce mânca. învățătorul Nicolae Sâsâeac
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
ne luptăm și noi, cei care-i formăm pe viitorii specialiști în filosofie: profesorii universitari. Pentru mine, tema este mai mult decât provocatoare. Sunt unul dintre cei care-i formează pe specialiștii în filosofie din România. Cu greu îmi stăpânesc indignarea. De aceea mi-e dificil să selectez doar anumite aspecte legate de marea gafă prezidențială și să le comentez într-un articol de ziar. Conform unor surse media se pare că, în fond, președintele României a vrut să spună altceva
by NICU GAVRILUŢĂ [Corola-publishinghouse/Science/990_a_2498]
-
normal. Aici, la subtilitățile și nedreptățile sistemului, trebuie înainte de toate umblat. E normal să-i plătești foarte bine pe veritabilii profesori de filosofie.Astfel vor fi motivați, iar noi vom avea filosofi de calitate care să nu-i mai producă indignare și dispret președintelui. Până la urmă, problema este într-o anume măsură falsă. Punerea filosofilor în antiteză cu mecanicii auto, tinichigii și ospatarii este una irelevantă. Adevărul este că avem nevoie de acești meseriași, dar și de specialiști în filosofie. (Observați
by NICU GAVRILUŢĂ [Corola-publishinghouse/Science/990_a_2498]
-
unui solitar. I: Pentru ce sunt un trădător (datat 15 mai 1915), că nu renunță la Ardeal, dar „de Ardeal, în realitate, nu ne despart Carpații, ci Prutul”, în același volum al revistei (nr. 4-6, 1915), Radu Rosetti își exprima indignarea față de denunțarea de către Italia a tratatului de alianță cu Puterile Centrale și față de declarația de război a acesteia făcută Austro-Ungariei (22 mai 1915), o cale pe care România nu trebuie să o urmeze. În martie 1916, revista conținea o recenzie
Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]
-
venal, se devotă cu desăvârșire voințelor Rusiei, numai pentru a obține să se închidă ochii asupra delapidărilor, asupra samavolniciilor și asupra tuturor actelor lui de o adâncă imoralitate. Ca preț al slugărniciei sale, fu lăsat să facă ce voia până când indignarea generală, mult timp comprimată, făcu explozie. Domnul Țării Românești, bărbat neinteresat și fără ambițiuni, arătă mai puțin devotament către Rusia și fu de atunci înfățoșat de ea ca un domn nemernic și incapabil să ocârmuiască. Sub acest pretext, (Rusia) a
Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]
-
nu se împărtășesc de dreptul public al Europei, ci că rămân pentru totdeauna sub un drept special, alcătuit din stipulațiile tratatelor încheiate între ruși și turci. Cancelarul rus contestă românilor până și calitatea de naționalitate deosebită și se ridică cu indignare împotriva proclamării principiului suveranității poporului. Rusia nu îngăduia ca Țările Române să iasă din cercul de fier în care ea le îngrădise treptat, de la 1774 până la 1834. Se știe cum a sfârșit mișcarea de la 1848. Trupe rusești și turcești ocupară
Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]
-
Comunist Francez, intitulat „Trădători demascați”. Aflăm cu acest prilej că socialiștii de dreapta din Franța susțin din ce in ce mai mult „agenții și spionii pe care clica de la Belgrad îi întreține în Franța”. Pe acest fond, opinia publică franceză ar fi aflat cu indignare despre un interviu al lui Tito, unde a declarat că este necesar să se amâne soluționarea chestiunii interzicerii bombei atomice „până în clipa când vor fi soluționate toate celelalte probleme care încordează relațiile internaționale”. „Partizanii păcii” din Franța observa indignați cum
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
evident înainte de toate el reprezenta viziunea Moscovei - „o politică națională antipopulara de jefuire a minorităților naționale, de încălcare a drepturilor lor”. Viața „politică culturală” a românilor din Voievodina ar fi dirijata de „elemente legionare, fasciste, colaboraționiste”. Nominalizându-i, adaugă cu indignare comunistă: „Această bandă de trădători redactează foile titoiste Libertatea și Lumina care apar la Vârșeț. Asemenea tipi, în slujba clicii lui Tito, caută să înșele minoritatea națională română care geme sub jugul clicii fasciste de la Belgrad”. Politică autorităților de la Belgrad
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
Dunăreana despre apropiată anexare de către Iugoslavia a Clisurii (porțiunea de sud a județului Caras, limitrofa cu Dunăreaă. Conform autorului „populația sârbă din Banatul românesc, care se bucură de toate drepturile democratice și de largi posibilități de afirmare, a respins cu indignare toate provocările fasciștilor de la Belgrad”. În toamna anului 1947, „în mod fățarnic și cu intenția de a-si camufla planurile mârșave, guvernul titoist a încheiat cu România un tratat de prietenie și colaborare mutuala.” După adoptarea Rezoluției Biroului Informativ al
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
impozite și taxe prohibitive. Secetă, gestionarea ineficientă a noilor cooperative, lipsa unor investiții semnificative în utilaje agricole și rezistența țărânilor au condus la prăbușirea producției agricole. În anii 1951 - 1952 a început o schimbare a politicii agrare, ce a stârnit indignare în cercurile promoscovite, inclusiv la București. Generată în mare măsură de rezistență țărăneasca, apărută pe fondul lipsurilor alimentare și a secetei prelungite, ea a condus la reorganizarea cooperativelor agricole, punânduse practic punct procesului de colectivizare. Legea promulgată în martie 1953
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
de către alte autorități externe, înzestrate cu puterea necesară. Acesta este domeniul în care coerciția unui individ de către altul nu poate fi împiedicată decît prin amenințarea statului cu coerciția. Punerea în discuție a proprietății statului asupra stabilimentelor de pedeapsă a stîrnit indignarea unanimă a angajaților de la toate nivelurile ierarhice. Modelele alternative au fost respinse cu vehemență. Numeroase critici au fost aduse penitenciarelor private, penitenciarelor mînăstirești și celor aflate în subordinea primăriilor, consiliilor județene și universităților. În articole numeroase s-a încercat acreditarea
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
lume nu le va uita până la sfârșitul vieții. La crimele odioase au participat și cetățeni români de naționalitate maghiară, conform povestirilor celor care au suportat rigorile acelor evenimente tragice, ba unii au continuat să locuiască mai departe pe meleagurile Transilvaniei. Indignarea românilor care au suportat acțiunile criminale ale concetățenilor maghiari, se traduce prin faptul că nu au fost trași la răspundere de legile românești de după 1945, pe măsura crimelor comise. Faptele lor au fost comise pentru a-și arăta devotamentul și
Fapte şi evenimente ce nu trebuie uitate by Ioan Duduc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1270_a_1902]
-
în care rima în imperfect creează o muzicalitate celebrând vesela prostie a personajului. Redăm spre exemplificare fragmentul de după burlesca scenă a încoronării/înzorzonării Struțocămilei, fragment făcut cu mijloacele batjocorii burlești: Oscilarea lui Cantemir între detașare și participare, între amuzament și indignare, poate fi rezultatul fascinației produse de comedia grotescă care se desfășoară neîntrerupt sub ochii săi, și în care autorul nu se poate abține să nu intervină, să nu coboare din înălțimea sa spirituală pentru a lupta în theatrum mundi cu
Istorie şi anamorfoză în „Istoria ieroglifică” de Dimitrie Cantemir. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1384]
-
i se încredințeze guvernarea 650. Așteptările lui Gheorghe Brătianu nu au găsit, însă, ecou în planurile regelui, care a insistat pentru formarea guvernului național liberal sub conducerea lui I.G. Duca. Imediat după formarea noului cabinet, liderul georgist își exprimă dezamăgirea, indignarea și, în același timp, grija față de situația monarhiei: "Nu de astăzi, nici de ieri, ci de doi ani încheiați mi-am arătat adânca îngrijorare ca "să nu se întindă o pânză înșelătoare între Coroană și greutățile obștești"". Gheorghe Brătianu aprecia
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
din aceste organizații și în arestarea arbitrară a fruntașilor ei. [...] Partidul Național Liberal, care din respectul legalității și-a făcut un punct esențial al crezului său politic, nu poate admite asemenea ieșiri din lege, pe care le dezaprobă cu toată indignarea și cu toată conștiința primejdiei ce se crează vieții normale a statului. Dacă, într-adevăr, organizația politică cunoscută sub numele de "Garda de Fier"este așa precum îi place d-lui Duca s-o creadă, noi socotim că în legile
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
fie prezenți la locul și momentul confruntării dintre autorități și protestatari au dus vestea mai departe, la rude, prieteni, colegi, cunoscuți. Încet, dar sigur, informația s-a transmis, de la unul la altul, ca o undă de șoc, și odată cu ea indignarea și dorința de acțiune, până când un oraș întreg s-a ridicat, iar o mișcare limitată împo triva unei măsuri abuzive s-a transformat într-o revoltă de masă la adresa întregului regim. De la Timișoara la Cairo Ceea ce s-a petrecut în
CARTEA FETELOR. Revoluţia facebook în spaţiul social by ALEXANDRU-BRĂDUȚ ULMANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/577_a_1049]
-
își pot manifesta frustrările pe Facebook, pe Twitter, pe bloguri, iar faptul că poartă mereu asupra lor telefoane mobile le permite să comunice instantaneu și de oriunde. Rezultă că reacțiile lor reflectă ce simt în momentul respectiv, cu furia și indignarea de rigoare. Poate părea un lucru rău, dar Qualman argumentează că e mai bine ca firmele să știe exact ce se întâmplă cu clienții lor, ca să poată reacționa în consecință pentru rezolvarea problemei. E mai eficient, scrie el, ca firmele
CARTEA FETELOR. Revoluţia facebook în spaţiul social by ALEXANDRU-BRĂDUȚ ULMANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/577_a_1049]
-
mă aflu în asemenea situație? Ce-ar gândi toți cei dragi care mă cunosc, tata, mama, în special, pe care îi idolatrizam, camarazii, prietenii, toți cei ce mă cunoșteau nu de ieri, de alaltăieri ci dintotdeauna... Apoi, un sentiment de indignare, de revoltă. Trăiam cu adevărat o injustiție. Și de ce? Îmi apărea în minte faptul că, în calitatea mea de comandant de unitate de atâta vreme, de ani și ani de-a rândul, m-am lovit de situații dificile, oamenii sunt
Dan Vizanty. Destinul unui pilot de vânătoare by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/1389_a_2631]
-
nu mi-au ieșit pe gură... Inutil. Strada, sub mine la trei etaje, era complet goală. La un moment dat, ușa se deschise și santinela de pe culoar își face apariția întrebându-mă ce doresc. M-am uitat la el cu indignare, cu profund dispreț și, cu fermitate, i-am strigat: "Ce doresc? Să ieși afară! Afară!" și i-am întors spatele. După câteva clipe ușa se închise cu zgomotul specific al zăvoarelor unei închisori, chiar improvizate, cum era cazul. De fapt
Dan Vizanty. Destinul unui pilot de vânătoare by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/1389_a_2631]
-
vor să lase impresia că sunt siguri pe situație. Dezolat și în pragul exasperării, nu puteam vedea nicio soluție. Eram singur contra unui serviciu odios, cu care nu avusesem încă ocazia să iau cunoștință. Ce puteam face? Cui puteam exprima indignarea mea ce nu avea margini? Numai profesorului de desen, cel mai în vârstă dintre toți și care avea în plus o mare forță de a-și păstra calmul și înțelepciunea, absolut necesare în astfel de situații. El care cunoștea de la
Dan Vizanty. Destinul unui pilot de vânătoare by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/1389_a_2631]
-
dintre alți liceeni. De unul doar m-am simțit atras fizic: mergeam câteodată împreună la cinematograf (la filmele la care ni se dădea permisiunea - la Nibelungii lui Fritz Lang ni s-a interzis de către școală, spre mirarea, dacă nu spre indignarea, părinților mei), ținându-ne în întuneric de mână, cu degetele noastre reciproc încleștate, ca-ntr-un fel de copulație de insecte, cu pulpa mea lipită apăsat de a lui, care răspundea la fel, până la voluptuoasă durere, ori plimbându-ne pe
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]