2,126 matches
-
o nesocotire a realității, după ce biserica catolică și inchiziția suprimaseră omului orice spontaneitate a spiritului era știința, cea care i-ar fi procurat atîta autonomie și l-a împins spre abuzul de libertate. Soluția sa la criza spirituală generată de individualismul liberalist venea oarecum din aceeași direcție cu a lui Noica: trăirea vieții pe planul vertical al existenței, hrănirea spiritului din spațiul originar al lui Dumnezeu și respectarea veșnicei legi a comunității, a poporului. Revenind la tensiunea ideatică și stilul scriiturii
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
ale vacanței" și "Un biet om izolat", pp. 160-167, scrise în aceeași vreme. 76 Ibidem, p. 119 (v. integral eseul " Încotro merge spiritul contemporan", conferință rostită la Radio București, 2 decembrie 1937, pp. 115-119). 77 Ibid. (v. eseul "Naționalism și individualism", pp. 124-129). 78 v. Noica, Eseuri de Duminică, Editura Humanitas, București, 1992, p. 108. 79 Ibidem, pp. 111-112. 80 v. Nicolae Balca, Criza spirituală contemporană și menirea tinerei generații, Sibiu, 1938. 81 v. Noica, "Despre nesuferita inteligență", în Rampa, 24
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
colosalul prăpastiei dintre "noi" și "ceilalți". Ba chiar, constat cu tristețe, suntem autentice "mistere" unii pentru alții, în chiar comunitatea academică ale cărei interese s-ar cădea să le articulăm. Lăsând, însă, la o parte aceste bizare efecte ale celebrării individualismului în România, proiect american desăvârșit, în ultimii douăzeci și cinci de ani, de poporul român, trebuie să consemnez aici faptul că alegerea noastră comună, în ce privește cartea-manual despre care am considerat, Domnul Profesor Grecu și cu mine, că trebuie să constituie (pre)textul
Criticismul retoric în științele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/84943_a_85728]
-
conservare are caracterul unui autentic "sacrificiu": este vorba despre "sacrificiul individual față de grup, de aceea militarismul, de aceea disciplina armatei, de aceea unirea sub semnul unei mari grupări"446. Pe de altă parte, instinctul de conservare evreiesc este fundamentat pe individualism, "care își atinge scopurile viclene prin exploatarea păcii"447. Cum e posibil ca un astfel de "individ" neînsemnat să "pună la cale un complot universal"448? Foarte simplu: Hitler scoate din mânecă "instinctul de turmă"449, atribut al gregarității evreiești
Criticismul retoric în științele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/84943_a_85728]
-
engleză), însă se unesc, oportuniști, pentru a îl seduce pe arian"450. Ultima "problemă tehnică"451: dacă persoana este atât de importantă, din punctul de vedere al doctrinei arianismului, cum putem continua să denigrăm "individul" evreu? Iată cum: "evreul reprezintă individualismul; arianul reprezintă "super-individualismul""452. A nu se confunda, atenționează Kenneth Burke, cu "supraom"-ul nietzschean. Criticul mărturisește că, ajuns în acest punct al periplului său prin Mein Kampf, a crezut că a găsit punctul slab al lui Hitler. În schimb
Criticismul retoric în științele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/84943_a_85728]
-
care densitatea rețelelor sociale și normele reciprocității și încrederii le au asupra societății americane actuale. În dilema acțiunii colective, capitalul social produce nu doar bunuri private, ci și publice. Deși contestă nivelul participării civice în scădere, Francis Fukuyama insistă asupra individualismului în creștere și asupra atrofiei morale: "deși oamenii participă în continuare la viața de grup, grupurile însele exercită mai puțină autoritate și produc o rată de încredere mai mică. Deci, în consecință, există mai puține valori comune împărtășite de societăți
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
aceasta trebuie luată în calcul. Introducând participarea anterioară în diversele modele de regresie multiplă, aceasta se dovedește un predictor semnificativ de fiecare dată. Astfel, nu doar participarea curentă, activă și pasivă este importantă, dar și cea trecută are influență asupra individualismului utilitarist, sentimentului de neputință politică, etnocentrismului, autoritarismului și implicării în problemele vecinătății. Includerea măsurii participării anterioare nu induce un efect de vârstă (cei mai în vârstă nu se dovedesc a fi mai implicați în asociații doar pentru că au avut mai
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
creștere semnificativă a egalității între sexe în atribuirea muncilor în gospodărie, familie și la locul de muncă, precum și creșterea numărului de femei (măritate) în forța de muncă plătită; în fine, transformarea valorilor și importanța crescândă a calității vieții, expresiei sinelui, individualismului și post-materialismului. Egalizarea condițiilor bărbaților și femeilor este opera societății industriale. Societățile tradiționale rămân caracterizate de diferențierea strictă a rolurilor celor două sexe: muncă plătită pentru bărbați, nașterea și creșterea copiilor, precum și pregătirea mâncării și întreținerea gospodăriei pentru femei. Societățile
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
ocupa de creșterea copiilor ș.a.m.d.) să apară înregistrați pur și simplu ca non-membri. Astfel, autorul a demonstrat efectele participării anterioare asupra valorilor de egalitate, neutralitate, cooperare și libertate pe care le atribuim în general democrației dar și asupra individualismului utilitarist, sentimentului de neputință politică, etnocentrismului, autoritarismului și implicării în problemele vecinătății. Mai mult, chiar și simpla participare pasivă are un efect pozitiv asupra încrederii, densității rețelelor sociale și angajamentului civic (Wollebaek și Selle, 2002). O ultimă constatare pe care
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
cele culturale și pentru protecția mediului au cunoscut o creștere a participării. Chiar dacă există schimbări în atitudini, tinerii mai educați dovedindu-se mai individualiști, concluzia nu poate fi alta decât persistența unui nivel ridicat de capital social. În ciuda schimbărilor sociale, individualismul în creștere nu s-a transformat în egoism, crede autorul. Se petrece o revalorizare a capacității individului de a-și forma propriile opinii, independent de influențele mișcărilor de masă, dar nu o cultivare a egoismului. Am putea numi acest fenomen
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
creștere nu s-a transformat în egoism, crede autorul. Se petrece o revalorizare a capacității individului de a-și forma propriile opinii, independent de influențele mișcărilor de masă, dar nu o cultivare a egoismului. Am putea numi acest fenomen un "individualism solidar", vizibil în retragerea cetățenilor din mișcările sociale tradiționale, fenomen general în anii '70 (Barnes și Kaase, 1979). Cu toate acestea, datele de sondaj și alte date secundare demonstrează o persistență a solidarității. Tinerii cei mai individualiști nu par mai
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
fenomenul aberant al Cântării României nu se cristalizase încă. Dar toate notele sale sunt surprinse în germene: suprimarea culturii profesioniste și specializate, desființarea culturii clasice și a influențelor sale, naționalismul și șovinismul, negarea criteriului estetic. Acesta introduce și apără spontaneitatea, individualismul și libertatea. Adică tot atâtea primejdii grave pentru ordinea totalitară în cultură. Caracterele sale sunt: omogenizarea și controlul general, ficțiunea ideologică și clișeele propagandistice, logocrația și antiintelectualismul. Trei aspecte, mai ales, au lovit în însăși substanța vitală a culturii române
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
aceasta. în ce calitate, totuși? Cine dă dreptul scriitorului să se proclame arbitrul suprem al societății civile? Exprimăm unele rezerve față de această concepție, răspândită în conștiințele literare moderne. Trebuie, totuși, făcută o distincție netă între două atitudini tipice. Una este individualismul ireductibil al scriitorului, dublat de un anumit snobism și dispreț afectat față de viața politică sub orice formă, fie ea democratică sau totalitară. Citesc revista de bun nivel cultural Vatra și găsesc traduse fragmente dintr-un text de Paul Valăry (Partidele
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
predomină. Distrugerea burgheziei și proletarizarea-ruralizarea României (două noțiuni indisolubile în vechiul regim) o predispune spre valori etniciste, naționaliste, izolaționiste. Civismul democratic, deschis, pluralist, proeuropean este citadin, burghez și procapitalist prin definiție. Or, păturile mijlocii sunt încă într-o fază incipientă. Individualismul cel mai acerb, pe de altă parte, este rezultatul terorii polițienești totalitare. Când instinctul de conservare este mereu în alarmă, ce semnificație sau adeziune mai pot avea sau întruni valorile morale, caracterul și consecvența, curajul și cinstea? O societate, care
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
de neputinț ă și furie oarbă, mereu reținute, atât de tipice societăților totalitare. Trebuie să ne vindecăm și de ele. Să nu mai vedem în aproapele nostru doar un agent, un turnător, o primejdie și o amenințare adesea teribilă. De unde individualismul acerb, egoismul, pulverizarea conștiințelor, efect al instinctului de conservare mereu în alarmă. Să ne recăpătăm, în sfârșit, liniștea și echilibrul interior și să eliminăm spaima continuă, care sterilizează și paralizează, din conștiințele noastre. Foarte importantă este și alungarea principiului totalitar-dictatorial
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
în urmă, la nivelul clișeelor și deprinderilor propagandei oficiale din deceniile anterioare. în plus, ea are și toate carențele lipsei de O nou cultură română 286 Adrian Marino tradiție, pe de o parte, ale crizei de creștere pe de alta: individualismul și vedetismul acerb, pulverizarea și lipsa evidentă de coordonare. Lăsăm, adesea descurajați, brațele în jos: românii (am mai spus-o) nu știu să coopereze. N-au fost încă învățați să se bată și să se grupeze, în mod real, în jurul
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
vai ! erudiție), ne permitem politicoși, dar fermi să-l trimitem la plimbare. Iar când același poet pune jos, și mai dezgustat, revista specializată, care nu se ocupă teribilă eroare ! de... opera sa, preferăm să păstrăm... discreție asupra reacțiilor noastre interioare. Individualism nu colectivism Două condiții prealabile, elementare, dar fundamentale, se cer îndeplinite. Dintre acestea, cea dintâi este, în mod indiscutabil, primatul valorilor individuale și personaliste asupra valorilor colectiviste de orice tip: familie, sat, comunitate, clasă, etnie etc. Nu negăm, în nici un
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
moderne; orice valoare colectivă, de orice tip, asupra valorii individuale, de orice categorie. Credem și repetăm, cu multă convingere și simpatie, că numai personalitatea este binele suprem (Goethe). Și nu spiritul gregar, colectivist, conformist și restrictiv prin definiție. Campania împotriva individualismului liberalist în nici un caz o variantă locală a... protestantismului, dusă de Nae Ionescu și discipolii săi constituie o enormă eroare. Și, în același timp, o acțiune profund anticulturală. Suntem convinși, împreună cu un spirit liber al generației tinere, H.-R. Patapievici
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
-și pun probleme de existență, de comunicare, de conștiință și destin. De aici rezultă disjuncția între știință și filosofie, între cultura științifică (obiectivantă) și cultura umanistă (antropocentrică). Tot de aici, dubla natură a praxisului occidental, rupt între autoadorarea subiectului individual (individualism), uman (umanism, antropocentrism), național (naționalism), etnic (etnocentrism) și știința și tehnica obiective, cantitative, manipulatoare. Cele două universuri incompatibile "își dispută societățile noastre, viețile noastre, spiritele noastre"835, marcând printr-un fel de schizofrenie cultura occidentală. Reluând, într-un alt context
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
parțială sau totală) a prezentei cărți, fără acordul Editurii, constituie infracțiune și se pedepsește în conformitate cu Legea nr. 8/1996. Printed in ROMANIA CONSTANTIN STOENESCU Etica mediului Argumente rezonabile și întâmpinări critice INSTITUTUL EUROPEAN 2016 Cuvinte cheie: etica mediului, sfera moralității, individualism și holism etic, antropocentrism și biocentrism, eliberarea animalelor, datorii indirecte, "ecologie profundă", dezvoltare durabilă, etică globală Cuprins Cuvânt-înainte / 9 Partea I. Etica mediului ca proiect teoretic / 11 1. Clarificări conceptuale / 11 1.1. Introducere / 11 1.1.1. De la miltitantismul
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
normativ / 50 3.1.2. Problema demarcației / 53 3.1.3. Problema criteriului / 56 3.1.4. Argumentul ignoranței / 61 3.1.5. Argumentul "pantei alunecoase" / 63 3.1.6. Argumentul bazat pe valoarea autonomă a întregilor / 65 3.2. Individualism și holism în etica mediului / 66 3.2.1. Sursele științifice ale holismului / 66 3.2.2. Sensuri ale holismului / 68 3.2.3. Câteva proiecte de inspirație holistă / 70 3.3. Antropocentrism, ecocentrism, biocentrism / 73 3.3.1. Antropocentrism
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
fost confirmată și întărită ulterior de alte studii. Efectul a fost o schimbare radicală la nivelul conceperii strategilor de dezvoltare, iar la sfârșitul anilor '80 ai secolului trecut începe deja să se vorbească despre modelul dezvoltării durabile. La nivel metaforic, individualismul este surclasat de viziunea colectivistă a destinului comun: suntem cu toții în aceeași barcă, ori poate chiar mai rău, dacă nu cumva barca în care ne aflăm este o barcă de salvare. 1.1.2. Conștiința ecologistă În intervalul dintre sfârșitul
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
a mediului. Sau, dacă o facem, riscăm să reactivăm diverse fantasme politice totalitare precum nazismul și stalinismul. Etica mediului ar duce la luarea în considerare a prevalenței comunității față de indivizii care o compun, ceea ce ar duce la anihilarea teoretică a individualismului de tip liberal și la adoptarea unei perspective colectiviste și totalitare. • A doua poziție este aceea că evaluarea acceptabilității sociale a riscurilor, elaborarea regulilor dezvoltării durabile, respectarea principiului precauției etc., permit, asociate cu o practică tehnocratică, fundamentarea unei practici responsabile
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
se acordă numai sistemelor complexe, caracterizate prin integrare și diversitate internă, așa cum sunt ecosistemele. Conflictul poate fi depășit, așa cum voi argumenta mai târziu, în politicile de mediu, în sensul că holismul poate fi considerat, în anumite condiții, o variantă a individualismului. Astfel, biosfera și ecosistemele ar fi considerate drept entități luate ca atare în considerare din punct de vedere moral. Alți autori critică extinderea sferei moralității din perspectiva diverselor consecințe, în principal, așa cum semnalam deja mai sus, asupra înțelegerii noțiunii de
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
situații enumerate mai sus, entitățile cu valoare intrinsecă sunt fie indivizi precum oamenii sau animalele fie sisteme întregi, așa cum sunt societățile sau ecosistemele. Teoreticienii mediului atribuie valoare intrinsecă fie doar organismelor individuale, în cazul celor care se situează pe poziția individualismului moral și atribuie statut moral numai organismelor individuale înzestrate cu conștiință, fie atât organismelor, cât și ecosistemelor, în cazul celor care adoptă o perspectivă holistă. În etica mediului sunt susținute ambele poziții. Desigur, atât în cazul individualismului, cât și în
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]