16,142 matches
-
soluție ingenioasă (monstruoasă, am vrut să zic) ne...pasează: nici mai mult, nici mai putin, un film cu...ascensiunea lui Hitler la puterea politică a Germaniei, implicit a Nazismului. Așa că, vigilență maximă! “Vedeți, dragi compatrioți, ce ne așteaptă (ni se induce, cum s-ar zice, subliminal)? Săriți! că Ponta (sau, mai sigur, Antonescu, că seamană la freză) e clona lui Hitler și, iată, strategul-șef al acestuia (al lui Ponta), recte Goebbels, încarnat în Hrebenciuc, a aprins cărbunele celui de-al
ROMÂNI, ATENŢIE LA HITLER! (PAMFLET) de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 552 din 05 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358203_a_359532]
-
Se declară mulțumită. Vântul începea sa bată cu putere, viscolind zăpada. Vuietul arunca omătul în ferestre. Vremea de basm se transformase într-o cățea turbată. Nu-i plăcea iarna. Se așeză pe canapea. Muzica de saxofon îi învăluia trupul. Îi inducea o stare de mister și relaxare. Noaptea se instalase, nu și-a dat seama când a ațipit. A trezit-o pendula.. Ora 22, nici urmă de Frank. Băutura din sticlă scădea simțitor. O furase somnul ... Soneria de la ușă țipa strident
SURPRIZE de CAMELIA CONSTANTIN în ediţia nr. 542 din 25 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358149_a_359478]
-
să mute / mai spre nord sau alte continente / după cum un greiere îi cânta pe suflet / ei doi / o agonie mai aproape / de extazul împlinirii”(Poetul și creația). O poezie aproape magică, străbătută de imagini stranii, genuine, copleșitoare. O poezie care induce calmul, liniștea, chiar și atunci când vorbește despre situații dramatice: “e liniște. liniștea aceea în care / auzi cum sună pașii / cuvintelor / în urechile celorlați” ( După amiază de gânduri). Iată cum descrie starea aceea specială în care Poezia o bântuie: “naufragiul: rostogolită
O SELECŢIE DE CRISTINA ŞTEFAN, EDITURA ARTBOOK, BACĂU, 2012 (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 502 din 16 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358431_a_359760]
-
cu băierile inimii / plin de trubaduri / cavaleri ai nopților albe / întemnițați pe nedrept / nu pot desluși cărui anotimp / îi aparțin / vulturi de ceață /spintecă liniștea / și deodată / se declanșează / înstrăinarea de sine” (înstrăinare și dor). O poezie tonică, interesantă, care induce o stare de bine, așa cum spune poeta: “versuri albe pentru zile negre”. Poeta care știe să descifreze “Semnele timpului” - Elisabeta Iosif - aduce Antologiei de față un buchet parfumat de poeme ilustrate de Ana Burduja. Ea își închipuie o convorbire în
O SELECŢIE DE CRISTINA ŞTEFAN, EDITURA ARTBOOK, BACĂU, 2012 (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 502 din 16 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358431_a_359760]
-
e patria”. Distorsionată mi se pare aprecierea acestor opere de artă, din cauza celor care le inaugurează și care, cred că habar nu au de arta adevărată și apleacă urechea la spusele unor oameni cu adevărat bolnavi de distorsiune, care le induc gânduri inacceptabile pentru conștiința axiologică, dar prin deghizare, relativizare capătă șansa de a fi acceptate și declamate. Mârlanul, fiindcă și despre el mi-am propus să scriu, este „o persoană care vădește lipsă de educație, cu apucături grosolane; bădăran; mitocan
CABOTINUL ŞI MÂRLANUL de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 489 din 03 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358579_a_359908]
-
la un comportament violent, individul nemaiținând seama de normele si valorile fixate de societate. Frustrarea afectivă este una din cauzele cele mai frecvente ale problemelor de comportament. C. Factorul social Mediul social conține numeroase surse de influență de natură să inducă, să stimuleze și să întrețină violența școlară: situația economică, slăbiciunea mecanismelor de control social, inegalitățile sociale, criza valorilor morale, mass-media, disfuncționalități la nivelul factorilor responsabili cu educația tinerilor, lipsa de cooperare a instituțiilor implicate în educație. Pentru țările foste comuniste
POTENŢIALUL AGRESIV AL ELEVILOR DE GIMNAZIU ŞI LICEU de GIGI STANCIU în ediţia nr. 496 din 10 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358642_a_359971]
-
sau mai prejos de prejudecățile liberei cugetări. În ce cred cei care (mai) cred? - Ne întreabă sociologul Dan Dungaciu Cunos �cutul titlu al dialogului dintre filosoful Umberto Eco și cardinalul Carlo Maria Martini, „În ce cred cei care nu cred“, induce o idee falsă. Respectiv, că „cei care cred“ ar fi o tabără omogenă, care știe ce vrea și, mai ales, care poate fi așezată într-o singură categorie. Statistica nu face decât să întărească această idee, inclusiv atunci când se aplică
DESPRE CINE SUNTEM NOI ASTĂZI, CUM (MAI) SUNTEM NOI ASTĂZI ORTODOCŞI ŞI ÎN CE (MAI) CREDEM NOI, ROMÂNII DE ASTĂZI – DIN PERSPECTIVA ŞI ÎN VIZIUNEA SOCIOLOGULUI ROMÂN DAN DUNGACIU ... de STELIAN GOMBOŞ [Corola-blog/BlogPost/358630_a_359959]
-
act al creației divine. Manieră pozitivă de a prezenta faptele, insolitul relatărilor, cât și concentrarea exprimării, vor produce - cu certitudine - cititorului, regretul de a-si fi terminat lectură mai repede decât și-ar fi putut închipui ori de a-i induce o puternică dorința de VA URMA ... a acestui rarisim dialog. O broșură producătoare de profundă pace spirituală, în orice moment ar fi lecturata, scrisă de un om dăruit de Dumnezeu cu aleasă înțelepciune, în memoria unui alt mare purtător de
SĂ APROPIEM CERUL DE PĂMÂNT de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 513 din 27 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358699_a_360028]
-
te cerți cu el, dar trebuie să-i recunoști, în final, faptul că are dreptate: chapeau bas! Nonșalanța lui aparentă, senzația pe care i-o dă că trece peste tot și peste toate sunt doar o impresie care te poate induce ușor în eroare. Autorul este un scrutător, omul-poet de o generozitate sufletească incredibilă în scris, care deschide tuturor ușa spre universul cărților lui. Este imposibil să nu te regăsești în miile lui de versuri, să nu rezonezi cu el. Dacă
GEORGE FILIP LA 77 DE ANI. LA MULŢI ANI, POETE! de MUGURAŞ MARIA PETRESCU în ediţia nr. 1922 din 05 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/344631_a_345960]
-
rugăciune și umplându-i sufletul cu puritatea trăirilor, a unei reculegeri într-o tăcere pașnică, de împăcare cu sine. Și toate acestea la așa o mare distanță de țară. Construcția este absolut impresionantă, copleșitoare, dar nu în sensul de a induce un sentiment de teamă, ci de a transmite într-o pace totală, bucuria de a te afla acolo, de a avea șansa să o vizitezi. Apoi rugăciunea vine normal și firesc. Toți cei care au avut și pot în continuare
OSPITALITATEA POPORULUI ROMÂN – CEL BINE-CREDINCIOS DE PRETUTINDENEA de MUGURAŞ MARIA PETRESCU în ediţia nr. 1693 din 20 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/344629_a_345958]
-
vrea să-mi dai doar un sărut. Tu cui ai dat a ta iubire? Cine-ți colindă gândul tău? Cine e fericitul care Se bucură de totul tău? Când știu că nu poți fi a mea Tristețea starea mi-o induce Dar te iubesc la apogeu Și te iubesc amar și dulce SĂRUTUL Dă-mi buzele să le degust Să le presar cu stele-n salve Din pofta dorului opust Să-mi ierte-nchipuiri mârșave Să tortureze fără scuze Să-mi
VERSURI DE IUBIRE PERPETUĂ de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 97 din 07 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350642_a_351971]
-
Pflitsch poate fi înscris, la prima vedere, în lista romanelor de dragoste, dar poate fi inclus și în familia reportajului, deși este doar un simplu „jurnal” de călătorie, pe care l-a ținut, cândva, o femeie. Desigur, titlul încearcă să inducă ideea că acea femeie ar fi șefa scriitoarei, dar cititorul are libertatea să afirme că este vorba de orice altă călătoare pe meleaguri necunoscute, până la un moment dat, ori chiar de autoare, care, la rândul său, putea să fie o
IMPRESII DESPRE JURNALUL ŞEFEI MELE SCRIS DE HELENE PFLITSCH de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1225 din 09 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350678_a_352007]
-
români au trecut granița pentru a căuta locuri de muncă, din dorința justificată de a trăi și a munci în libertate reală, de a-și ridica nivelul de trai și a-și ajuta familia rămasă în țară să depășească sărăcia indusă prin furtul masiv, la scară națională, operat de liderii partidelor ajunse la guvernare și de grupările mafiote ale acestora, susținute printr-un haos legislativ bine pus la punct. Personajele creionate prin însuși comportamentul lor în diverse situații, prin dialoguri veridice
IMPRESII DESPRE JURNALUL ŞEFEI MELE SCRIS DE HELENE PFLITSCH de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1225 din 09 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350678_a_352007]
-
și te lovesc mânie, cu ura încleștată în dinți de măcelar scrâșnesc și freamăt, trec peste amar până și el tot plânge, dânsul... Dracul. Poate m-am pus în ,,cheie sol" greșit partitura tremură a frig in simfonie prin nefiresc indus de ironie aplaud si mușc mărul interzis. Referință Bibliografică: Mărul interzis / Petru Jipa : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 640, Anul II, 01 octombrie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Petru Jipa : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a
MĂRUL INTERZIS de PETRU JIPA în ediţia nr. 640 din 01 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359054_a_360383]
-
au combinat, oferindu-ne prilejul bucuriei de a asculta frumusețea sonoră a muzicii lui Bach, a celui care a știut să folosească deopotrivă iubirea și rațiunea ca pe niște imense coloane de piatră, ultimele acorduri sau note dintr-un final inducând în sufletele noastre acea liniște promițătoare, binefăcătoare. Ne-am convins, pentru a nu știu câta oară, că măsura, armonia aparțin echilibrului acestei lumi și muzica este aceea care o redă cel mai aproape de sufletul nostru, hrănindu-se cu patosul minții
BACH ŞI DEBUSSY ÎN INTERPRETAREA PIANISTEI ANGELA HEWITT de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 786 din 24 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/359328_a_360657]
-
Când își pune o femeie ceva încap... Împărtășesc ideea prepeleacului, m-am urcat și eu când eram mică în mulți pomi, de unde lumea se vede altfel. Este o schimbare de perspectivă, cu condiția ca aerul tare al înălțimii, să nu inducă și trufia: uite cât de sus am ajuns eu! Nu alerg după nici un fel de complimente, dar comparația cu floarea de cais, mi-a făcut realmente plăcere și aflați că de la mine, domnul Sebastian nu se vede nici îmbătrânit, nici
VISELE, 10 de ION UNTARU în ediţia nr. 353 din 19 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359461_a_360790]
-
mi se cerea luciditate maximă - un ajutor nesperat a venit din partea Elenei, dar și a ambianței create de Gem și Ron din Atlanta, ale căror scene de “caraghioslâc” verbal - mimat prin icnete onomatopeice, artistic interpretate dar și temperate - dezinhibau climatul indus de imaginația mea bolnăvicioasă, aflată într-o continuă escaladare de piscuri amețitoare, de neatins în condiții normale. Calmul indus miraculos prin aceste “intervenții” cu putere aproape hipnotică a fost pentru mine “panaceul” salvator, când în realitate tonica lor prezența, prestanța
NUNTĂ SÂMBETISTĂ ÎN CALIFORNIA! (12) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 345 din 11 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359541_a_360870]
-
creșterea vegetală; obligă șarpele și animalele de pradă să se retragă în vizuinile lor; potolește suferințele oamenilor, dezvăluie lumii semnul de Splendoare al eonului de Lumină. În opoziție, Noaptea aduce șapte lucruri rele: întunericul, neliniștea, revolta, somnul (cu vise urâte, induse de Satana-el), urâțenia, faptele rele ale omului și ale animalului de pradă, revelând semnul hidos al Tenebrelor.” (Gnozele dualiste ale Occidentului, I.P. Culianu, Nemira, 1995, pag.220) Filozoful Andrei Marga, de exemplu, acuză tezele prin care Samuel Huntington rupe faliile
DESPRE AL DOILEA VAL DE REVOLUŢII ISLAMICE ŞI PORTOCALII (2) NOTE PENTRU ESEUL AGONIA UNIUNII EUROPENE (7) FRAGMENT DIN 144 DE SCRISORI DE TRANZIŢIE DIN MILENIUL III CĂTRE PR de CONSTANTIN MILEA SANDU [Corola-blog/BlogPost/360383_a_361712]
-
norocul S-alerg în pădurea de crini Ce poartă-n petale lumini Adunate-n cupe regale Aș fi golit cum știu doar eu Cu patima-nsetatului Cupa ce poartă-n ascuns Aurul cernut de curcubeu Parfumul lor mi-ar fi indus un somn adânc Să nu-mi dau seama, Să nu știu Când trec În celestul meleag Din care să revin Triumfătoare Știutoare A tainei tesăturii Veșmântului de crin Să țes, apoi Miraculoasa pânză A dragostei Să vă dăruiesc Magice, albele
PĂDUREA CRINILOR de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 1626 din 14 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/360490_a_361819]
-
tine, despre mine și, mai ales, Despre dragostea noastră, în legătură cu care Nu mai am nici o nădejde și nici o perspectivă. De aceea, nici nu mă mai agit aproape deloc, Sufăr în tăcere și, uneori, mai scriu, îți mai scriu, Ca să mă induc în eroare că eu mai exist pentru tine Și expediez scrisori fără destinatar, fără adresă, În direcția tuturor vânturilor și furtunilor, Poate, poate, vreuna din ele te va nimeri. Patul din creierul meu Dar, nici pentru asta, nu mai am
ANA -MARIA PAUNESCU : FESTIVALUL INTERNAŢIONAL ADRIAN PĂUNESCU – EDIŢIA I-CRAIOVA 2013 de MIHAI MARIN în ediţia nr. 931 din 19 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/360427_a_361756]
-
o văzuseră că se trezește la viață. Chiar prinsese o anume vioiciune în priviri, cearcănele adâncite reliefau ca un machiaj bine făcut ochii de căprioară de un dulce maroniu descoperit lumii prin bătăi dese ale genelor și un zâmbet îți inducea bucuria de a constata la ea altceva decât până atunci... Și, de unde mâinile mici se odihniseră luni de zile pe lângă trupu-i împuținat, acum frământau între degete o batistuță albă cu trandafirași brodați în roșu, conferindu-i un aer plin de
CAP.3 de ANGELA DINA în ediţia nr. 1626 din 14 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/360493_a_361822]
-
înfrunte, să le domine. Depresia o doborâse puțin câte puțin cu fiecare zi care trecea, parcă ar fi fost supusă unor programe de depresie ș i atacuri de panic ă , psihoze ș i angoase, indiferent cum au fost produse sau induse de c ă tre oricine ș i în orice scopuri. Sunt la capătul puterilor! Până acum nu am spus nimănui nimic, de rușine, dar toți vecinii știu viața mea. Face o pauză, respiră adânc, se șterge pe frunte parcă ar
VICIUL de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 396 din 31 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/360561_a_361890]
-
înfrunte, să le domine. Depresia o doborâse puțin câte puțin cu fiecare zi care trecea, parcă ar fi fost supusă unor programe de depresie ș i atacuri de panic ă , psihoze ș i angoase, indiferent cum au fost produse sau induse de c ă tre oricine ș i în orice scopuri. Sunt la capătul puterilor! Până acum nu am spus nimănui nimic, de rușine, dar toți vecinii știu viața mea. Face o pauză, respiră adânc, se șterge pe frunte parcă ar
VICIUL de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 396 din 31 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/360562_a_361891]
-
generate de excesele, sfidările, și erorile repetate ale puterii în cei douăzeci de ani de tranziție în care poporul s-a simțit nu numai trădat ci chiar abandonat uneori de conducătorii lui, ne-a umbrit oarecum bucuria sărbătorii, ne-a indus o stare ciudată, de a nu ne permite să ne delectăm pe deplin cu frumusețea, ideile și bogăția de excepție a lumii eminesciene, întrucât Eminescu însuși, ca jurnalist, s-a indignat intens și a luat atitudine dezvăluind și criticând năravurile
LĂSAŢI CHIPUL ROMÂNIEI PROFUNDE SĂ SE-ARATE! de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 390 din 25 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/360629_a_361958]
-
este devitalizarea în fața conștiinței că iubirea pierdută mai revine doar ca amintire. Poezia „Ești” deconspiră proiectarea distinctivă a propriilor așteptări asupra celuilalt și refuzul îndârjit de a accepta că totul, inclusiv iubirea, are un final. Trăirea din perspectiva sfârșitului iminent induce zbucium, anihilează fericirea și are ca unic remediu fructificarea clipei prezente. Poeta divulgă fragilitatea singurătății și convingerea că aceasta este soarta tuturor celor blestemați cu sensibiliatate și tărie, care nu-și trâmbițează amarul, găsindu-și refugiul în discreția favorizantă regenerării
VOLUMUL ANTOLOGIC VADE MECUM (VINO CU MINE)! de LUMINIŢA CRISTINA PETCU în ediţia nr. 589 din 11 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/360044_a_361373]