3,001 matches
-
transformări pe care le trăiește societatea. Ea se opune inerției, rigidității, fixității structurilor, incapacității lor adaptative. Louis Armand (Armand, Drancourt, 1961, p. 88) consideră că inerția structurilor constituie principalul pericol pentru activitatea organizațiilor și a societății în general. Nu numai inerția structurilor, adăugăm noi, dar și mobilitatea lor prea mare ar fi un pericol la fel de grav. Așadar nici anchilozarea, sclerozarea excesivă, dar nici fluctuația excesivă a structurilor organizatorice nu reprezintă soluții eficiente. Când vorbim de flexibilitatea structurilor avem în vedere în
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
concomitență; de obicei, imaginile rămân în urma evoluției reale a relațiilor. Pe acest fond, uneori, apreciem un comportament actual al unui om prin prisma comportamentului său anterior, care nu mai corespunde însă noilor particularități ale situației. Aceasta este ceea ce autorul numește inerția percepției, care poate atrage după sine o serie de dificultăți în procesul conducerii, mai ales atunci când inerția percepției se transferă de la nivel interpersonal la nivel social, adică la nivelul structurilor organizatorice și al mecanismelor de funcționare, putând lua, în acest
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
actual al unui om prin prisma comportamentului său anterior, care nu mai corespunde însă noilor particularități ale situației. Aceasta este ceea ce autorul numește inerția percepției, care poate atrage după sine o serie de dificultăți în procesul conducerii, mai ales atunci când inerția percepției se transferă de la nivel interpersonal la nivel social, adică la nivelul structurilor organizatorice și al mecanismelor de funcționare, putând lua, în acest caz, forma inerției sociale. Inerția percepției, corelată cu asimilarea efectului la cauză (înțelegerea și aprecierea unor acțiuni
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
poate atrage după sine o serie de dificultăți în procesul conducerii, mai ales atunci când inerția percepției se transferă de la nivel interpersonal la nivel social, adică la nivelul structurilor organizatorice și al mecanismelor de funcționare, putând lua, în acest caz, forma inerției sociale. Inerția percepției, corelată cu asimilarea efectului la cauză (înțelegerea și aprecierea unor acțiuni efectuate, prin raportarea directă la autorul lor), dă naștere fenomenului de iradiere a prestigiului și autorității. Cătălin Mamali desprinde două tipuri de „iradieri”: prima este iradierea
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
după sine o serie de dificultăți în procesul conducerii, mai ales atunci când inerția percepției se transferă de la nivel interpersonal la nivel social, adică la nivelul structurilor organizatorice și al mecanismelor de funcționare, putând lua, în acest caz, forma inerției sociale. Inerția percepției, corelată cu asimilarea efectului la cauză (înțelegerea și aprecierea unor acțiuni efectuate, prin raportarea directă la autorul lor), dă naștere fenomenului de iradiere a prestigiului și autorității. Cătălin Mamali desprinde două tipuri de „iradieri”: prima este iradierea prestigiului asupra
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
văzută mereu în compania unei alte persoane cu statut înalt, se creează impresia că persoana respectivă ar avea și ea un statut la fel de înalt cu cel al persoanei în compania căreia se află (al doilea tip de iradiere a prestigiului). Inerția percepției și iradierea prestigiului au o serie de efecte asupra relațiilor normale între nivelurile ierarhice ale grupului. Astfel, se poate accentua decalajul dintre structura ierarhică formală și cea informală; dat fiind că prezentul comportament este interpretat prin prisma celui trecut
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
1980), The Essence of Leadership, Lexington Books, New York. LONGENECKER, J.; PRINGLE, C.D. (1981), Management, Charles Merrill Publishing Company, Toronto, Londra, Sydney. MAIER, N.R.F. (1957), Principes des relations humaines. Applications pratiques dans l’entreprise, Éditions d’Organisation, Paris. MAMALI, C. (1972), „Inerția percepției sociale. Efectele ei în procesul de conducere”, în Sociologia și știința conducerii, Editura Academiei Române, București. MANN, R.D. (1959), „A review of the relationship between personality and performance in small groups”, Psychological Bulletin, 56. MARCUS, S. (2000), Charismă și personalitate
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
mimicii în ansamblu. Mimica săracă, respectiv fața caracterizată printr-o redusă varietate și mobilitate a mușchilor faciali și implicit a expresiilor denotă în genere apartenența individului la tipul temperamental flegmatic. Ea constituie semnul unei reduse reactivități, chiar al unei anumite inerții emoționale și afective. În unele cazuri, mimica deosebit de săracă semnifică o structură psihică elementară, amorfă. 31 33 Fig. 10 Mimica predominant depresivă, caracterizată prin expresie meditativă dată de mușchii feței "căzuți" ("Omega melancolic") denotă fie apartenența la tipul temperamental melancolic
COMUNICARE ŞI INTEGRARE SOCIALĂ by Nicoleta Mihaela Neagu () [Corola-publishinghouse/Science/654_a_982]
-
cauză (Latouche, 1998). Populațiile excluse din economia de rentă care Însoțește de obicei „dezvoltarea parașutată” reușesc să găsească, Într-un fel sau altul, mijloacele și condițiile pentru a supraviețui sau chiar pentru a inova și a prospera. Acest paradox Între inerția formalului și vitalitatea informalului constituie un puternic imbold de a cerceta decalajele, tensiunile și recompunerile Între viziunea despre lume a grupurilor umane și viziunea ce privilegiază interpretarea și explicarea cu ajutorul metodelor și teoriilor economice. Aceasta din urmă caracterizează practicile dominante
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
În mare parte structurate În cadrul relațiilor intergrup, implicând ancorări și diferențieri, care vor pune o amprentă specifică pe conținuturile stereotipice, ca și pe discursurile de apărare a minorităților (Abric, coordonator, 1996). Pe de altă parte, ne putem pune Întrebări În legătură cu inerția și recurența anumitor conținuturi, care se traduc prin zvonuri sau apar În anumite forme de memorie socială ori de influențe socio-istorice (Halbwachs, 1925; Jodelet și Haas, 1999) și care pot alimenta procesul de diferențiere a formelor gândirii colective atât În ceea ce privește
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
a face față acestor răspunderi. Amputata modernizare a României s-a datorat mereu în istorie unor tineri precum autorii acestei cărți (să mă ierte în modestia lor că le pun pe umeri o asemenea comparație), care au luptat manolic cu inerția, cu partea împovărătoare a „tradiției“, cu circumstanțele istorice pentru a civiliza patria. Diagnosticul celor doi autori e și profund, și exact. Au ochi bun - aici în patria lu’ Conu Iancu nu se poate altfel - și le pasă. Nu doar individual
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1949_a_3274]
-
este asigurat, în această perspectivă, de instituirea normei, de intrarea ei într-un mecanism social menit să schimbe comportamentul oamenilor într-o anumită sferă a manifestării lor. Instituirea normei poate fi îngreuiată sau chiar frînată, pe de o parte, de inerția socială, care întîrzie adoptarea noului și prelungește deprinderile vechi, și, pe de altă parte, de cenzura socială, care presupune rezistența în a urma ceva insuficient fundamentat. Dar, instituirea normei nu se realizează întotdeauna sistematic, ci este uneori supusă actelor spontane
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
ce contestă dependența de centru (în acest caz simbolizat de Moscova), și cei ai taberei cooperatoare deschisă compromisurilor cu centrul și acceptând statutul de periferic. Acest clivaj a supraviețuit perioadei comuniste și persistă încă și astăzi, fară îndoială, în funcție de mecanismele inerției, care poate fi de asemenea în relație, după părerea noastră, cu faimoasa "ipoteză a inghețului" ("freezing hypothesis") a lui Lipset si Rokkan. Astfel, în timpul perioadei comuniste sensul clivajului stânga/dreapta în Polonia a fost identificat cu conflictul legat de atitudinea
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
nume creștine, păstrate din stratul latinesc și aceleași nume în varianta ecleziastică, pe care am putea-o numi cultă; comp. Îndrea și Sfîntul Andrei, Sîmedru și Sfîntul Dumitru, Sînvăsîi și Sfîntul Vasile etc. Apariția celor două variante se datorește puternicei inerții care domină limbajul popular. A apărut însă și o a doua delimitare între numele popular și cel ecleziastic, datorat tratării numelui de persoană ca orice apelativ din limbă, supus acelorași modificări produse în rostire. În timp ce biserica a menținut pronunțări vechi
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
aceeași autoritate“, care s-ar potrivi cel mai bine cu poporul bucovinean ca și pentru alte popoare existente astăzi în lume, va trebui să restrîngem conceptul popor bucovinean pentru perioada cît Bucovina a existat ca „țară“ în cadrul Imperiului Habsburgic. Prin inerție, timpul se poate extinde pînă astăzi, cu trimitere la locuitorii aceluiași teritoriu, prin care continuă să dăinuie tradiții ale vieții sociale, culturale etc. din Bucovina de aproape un veac. Și fiindcă dl. Iosif Selejan vorbește despre „descătușarea memoriei istorice“, vom
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
centrul său un nucleu de semnificații ce se regăsesc, în variate forme, în fiecare povestire. Probabil cea mai evidentă (și cea mai comentată) dintre posibilele interpretări pornește de la termenul pe care scriitorul însuși îl indică drept cardinal - paralizia. Asociată unei inerții ce funcționează precum o forță universală, paralizia e cuprinsă în spectrele neputinței, ale fricii, deznădejdii și tristeții, fie că e asociată spaimelor fără nume ale unui copil, încremenirii și deziluziei din viața celor maturi sau vidului necunoscut și fascinant din
Cărțile insomniei by Gabriela Glăvan () [Corola-publishinghouse/Science/84939_a_85724]
-
Străinului lui Camus, protagonistul Jurnalului are trăsături ce anunță mari antieroi nihiliști ai modernității - Bardamu, protagonistul romanului Călătorie la capătul nopții fiind poate cel mai aproape de anxietatea soldatului ce nu își întelege rostul într-un război susținut de o fatală inerție. Deasupra patului, camarazii glumeți de arme au scris: "Numele: Petar Rajić; Gradul: carne de tun; Religia: gr.ort.; Rangul: necăsătorit; Etate: 23; Meseria: regicid; Diagnostic: tuberculoză", iar Petar Rajić, soldat pe frontul din Galiția, își începe povestea într-o tonalitate
Cărțile insomniei by Gabriela Glăvan () [Corola-publishinghouse/Science/84939_a_85724]
-
determinanți, regula marcării cazului la determinant face ca uneori și determinantul slab să fie marcat pentru caz. De asemenea, am putea considera că avem a face cu un fenomen de procesare a enunțului, propagarea mărcii de caz se face din "inerția" vorbitorului. Contextele cu feminin singular G/D susțin ipoteza lui Barbu (2008). Flexiunea pronominală se caracterizează prin desinențele de G/D -ui, -ei, -or. La feminin singular, formele utilizate pronominal au desinența -ei, iar cele utilizate adjectival au desinența -e
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
luptă eternă, care Înseamnă naștere și ucidere aproape În același timp, capacitate infinită de regenerare, de creație. Și, „mai presus de toate acestea”: Dansul, grația, jocul, ce nasc - Încă o dată, În optica nietzscheniană - doar În clipa când este Învinsă acea „inerție”, calm și armonie statică apolinică, când omul Își regăsește În stârșit „relieful”, complexa și contradictoria sa structură, când omul „Învie”, de fapt! Am insistat asupra „descoperirii nietzscheniene” a dionisiacului pentru a reveni Încă o dată asupra conceptului de „irațional”, atât de
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
doilea asasinat al lui Labiș căruia șaizeciștii i-au preluat doar retorica mincinoasă din prima fază a creației sale. Cartea lui Cezar Ivănescu are meritul de a-l reda literaturii române pe celălalt Nicolae Labiș, poetul aflat în luptă cu inerția, pe adevăratul salvator de la cataclismul roșu al adevăratei poezii românești. În Pentru Marin Preda se reface, cu lux de amănunte, filmul din ziua și seara premergătoare morții părintelui Celui mai iubit dintre pământeni. E urmărit răul istoriei răsfrânt și asupra
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
Cu astfel de cugetări, care, precum ultima, denotă abateri de la logică, tânărul Codreanu își încalcă propria regulă, aceea că "să nu scrii decât atunci când nu mai poți să nu scrii". Opțiunea pentru La Rochefocauld, adică pentru aforism, interzice scrisul din inerție. "Ziarul de Bacău", nr. 102, 4 mai 2007 Lucian VASILIU Literatură de... Huși De câte ori se întâmplă să "descalece" prieteni scriitori din Maramureș (Gheorghe Bârlea, fost prefect; publicistul-poet Gheorghe Pârja; poetul-director de bibliotecă Echim Vancea ș. a.), aceștia ne oferă în dar
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
un adio, te-ai grăbit să te ridici și să pleci și din dreptul ușii m-ai ținut pe coada ochiului, abia a plecat trenul din stație, reacția de nesiguranță în propriul inedit, încetinește pentru Podu Iloaiei, ușa glisantă din inerție, împinge ca să revină țiganul mustăcios, mi-atîrnă pantalonii de slab, am terminat de fumat, țîcă este femeia mea de la etaj, pe care o interpelez, urcă treptele răsucit, știa Caragiale, pe țiganca din "Două loturi" o chema Țîca! află că nu e
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
lîngă care am ajuns și-a marcat părul de blondă și cercei mari, rotunzi, așa se poartă, a stat mereu în ușa vagonului și eu la spart semințe? măcar din Tîrgu Frumos sta pe acolo! Pașcani pe la chioșcuri, cu toată inerția și expunerea la frig a gîtului iritat de tuse, a fost nevoie de alt caiet, singurul albastru, completarea Wittgenstein Caiet Albastru, 5.500 de lei românești de junglă financiară, dar de la anul leul este iar rege în republică, nominal i
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
mesei, a cărturăriei lor! Vasluiul noapte cu instalații industriale, multe piese abandonate, în dreapta peron, pe mîna pe care lucrezi prelucrezi, ce apucăm e cîștig, pierdere pe de altă parte, Bălteni lipsa de lumini, numele negrului nimicul, himere se ivesc în virtutea inerției, halta Bîrzești prima, " Nu vă aplecați în afară!", știi că și oamenii, din inerție... chiar în viață este Transhimeria, aplecați în afară și aplecarea, ea însăși!... Buhăești, s-au răsfirat o parte din trena grafică și din biocurenții textuali, spectre
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
pe mîna pe care lucrezi prelucrezi, ce apucăm e cîștig, pierdere pe de altă parte, Bălteni lipsa de lumini, numele negrului nimicul, himere se ivesc în virtutea inerției, halta Bîrzești prima, " Nu vă aplecați în afară!", știi că și oamenii, din inerție... chiar în viață este Transhimeria, aplecați în afară și aplecarea, ea însăși!... Buhăești, s-au răsfirat o parte din trena grafică și din biocurenții textuali, spectre, fiorii morții, de fapt ai gramaticii narative, cf. Creangă, Amintiri din copilărie, Trăsnea luat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]