13,441 matches
-
demonstrează că distanțele de deplasare a particulelor de sol pot fi foarte mari dacă această deplasare pe orizontată este precedată de existența unor turbionări ale aerului (vârtejuri) care ridică de la sol o serie de mici particule ce pot conține germeni infecțioși. Deplasarea agregatelor de lucru în câmp către ale zone implică și vehicularea unor particule aderente la agregat sau la pneurile tractoarelor, combinelor iar transportul produselor vegetale fără a fi condiționate în prealabil (sfeclă cu pământ pe ea, tuberculi etc.) induce
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
nepersistent, fiind absorbit prin stiletul ce penetrează frunza bolnavă și este apoi retransmis la o nouă înțepătură într-o frunză sănătoasă. A doua categorie o constituie insectele în care virusul este persistent sau se multiplică în corpul lor, acestea rămânând infecțioase în tot cursul vieții sau chiar transmițând virusul la generațiile viitoare, oul lor fiind deja infectat. La virusul piticirii grâului Wheat dwarf virus cicadele din genul Psamotettix, după ce au achiziționat virusul rămân infecțioase toată viața lor și transmit virusul prin
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
se multiplică în corpul lor, acestea rămânând infecțioase în tot cursul vieții sau chiar transmițând virusul la generațiile viitoare, oul lor fiind deja infectat. La virusul piticirii grâului Wheat dwarf virus cicadele din genul Psamotettix, după ce au achiziționat virusul rămân infecțioase toată viața lor și transmit virusul prin ouă la generația următoare de cicade. Coleopterele din genul Scolytus cariul de scoarță, transmit sporii de Ceratocystis ulmi contribuind la uscarea masivă a ulmilor. Unele ciuperci de sol pot transmite prin zoosporii lor
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
virusurile plantelor. De exemplu, virusurile pot fi transmise de ciuperci din genurile Olpidium, Synchytrium iar rizomania sfeclei este în mod curent transmisă prin zoosporii ciupercii Polymyxa betae. Păsările sunt agenți vectori ocazionali ai bacteriilor, ciupercilor și fanerogamelor parazite în măsura în care inoculul infecțios consumat odată cu părți din plantă rămâne viabil după trecerea prin tubul lor digestiv. Păsările migratoare au adus în Franța agentul patogen al focului bacterian al Pomoideelor, la 10-15 km în afara zonelor cunoscute ca fiind contaminate din Anglia. Semințele de vâsc
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
a extins în urma celui de-al doilea război mondial datorită circulației necontrolate a tuberculilor infectați aduși de armata germană pe teritoriul țării. CARACTERELE GENERALE ALE AGENȚILOR PATOGENI 4.1. Virusuri și viroizi-vioroze ale plantelor de cultură L. PASTEUR stabilește natura infecțioasă a bolilor bacteriene, dar la acea dată a rămas neelucidată originea unor boli produse de agenți ce nu se puteau identifica prin observații la microscoapele obișnuite și nu erau reținuți de filtrele bacteriene. Abia la sfârșitul sec. XIX, A. MAYER
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
la acea dată a rămas neelucidată originea unor boli produse de agenți ce nu se puteau identifica prin observații la microscoapele obișnuite și nu erau reținuți de filtrele bacteriene. Abia la sfârșitul sec. XIX, A. MAYER, reușește să transmită agentul infecțios al mozaicului tutunului (V.M.T.) prin inoculare de la o plantă la alta iar IVANOWSKI (1892) consideră acest virus ca fiind o bacterie de dimensiuni foarte mici, deoarece trece prin porii filtrelor bacteriologice. În anul 1898 BEIJERINCK emite ipoteza că mozaicul tutunului
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
plantă la alta iar IVANOWSKI (1892) consideră acest virus ca fiind o bacterie de dimensiuni foarte mici, deoarece trece prin porii filtrelor bacteriologice. În anul 1898 BEIJERINCK emite ipoteza că mozaicul tutunului este produs de o substanță vie, fluidă și infecțioasă ce se găsește în sucul plantei (contagium vivum fluidum). Natura virală a VMT este definitiv stabilită în 1935 când STANLEY obține paracristale iar în 1936 BAWDEN analizează virusul și constată că este o nucleoproteidă. Caracterele și proprietățile virusurilor Virusurile sunt
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
și evidențierea simptomelor; testarea serologică care poate stabili apartenența la un anumit grup prin reacția dintre virus ca antigen și un ser extras din unele animale inoculate în prealabil care conține anticorpi specifici; testarea biologică pe plante indicator cu suc infecțios extras mecanic, verificarea prin altoire sau prin transmitere prin cuscută; examinarea la microscopul electronic a extractelor de suc din plantele atacate și punerea în evidență a particulelor virale. 4.1.1. Virusul X al cartofului Potato virus X Acest virus
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
de la un an la altul se face prin intermediul tuberculilor virotici iar în perioada de vegetație prin afide ca Aphis fabae, Myzus persicae și alte specii ale acestor genuri. Afidele ce s-au hrănit 30-60 secunde pe o plantă virotică rămân infecțioase timp de o oră sau chiar mai mult. Virusurile din grupa YN pot fi transmise și prin contactul direct dintre plante. 4.1.3. Virusul răsucirii frunzelor cartofului Potato leafroll virus. Răsucirea frunzelor de cartof este o boală frecventă în
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
Vectorul principal al acestui virus este Myzus persicae la care nimfele sunt mai eficiente chiar decât insectele adulte. După o perioadă de hrănire de 4595 minute virusul acumulat are, în insectă, o perioadă latentă de 12 ore, apoi acestea rămân infecțioase toată viața lor. În afara acestor 3 virusuri principale în țara noastră ar putea să mai fie sau mai sunt semnalate: virusul deformării vârfului cartofului (Potato mop-top virus), virusul M al cartofului (Potato virus M), virusul S al cartofului (Potato virus
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
plante gazdă o stimulează. Răspândirea bacteriilor se realizează prin diferite căi: apa, praful, instrumentele agricole ș.a. Bacteriile pătrund prin răni care sunt esențiale în procesul de patogeneză; bacteriile Agrabacterium radiobacter pv. tumefaciens introduse prin deschideri naturale, nu produc tumori. Procesul infecțios se desfășoară în mai multe stadii după cum urmează: primul stadiu al inițierii tumorii este atașarea bacteriei la o componentă de suprafață a celulei gazdă. În acest stadiu, o importanță deosebită îl are mecanismul de recunoaștere. Spre deosebire de celelalte sisteme patogen-plantă gazdă
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
de vară pentru îngroparea resturilor vegetale și evitarea apariției samulastrei ce poate fi atacată și va constitui o sursă de infecție pentru culturile semănate în toamnă. În asolament nu trebuie introduse succesiv culturile de cereale păioase, deoarece va crește inoculul infecțios în sol iar solele se vor fertiliza cu doze echilibrate de azot, fosfor și potasiu. Loturile semincere se supraveghează tot timpul anului și dacă sunt puternic atacate, mai ales după înspicare, se vor respinge la certificare. 5.3.7. Mucegaiul
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
nu pot fi separate mecanic iar la baza lor și în rahis se observă o colorație cenușie produsă de multitudinea de spori negri . Agentul patogen Nigrospora oryzae (Berk. et Br.) Petch., fam. Dematiaceae, ord. Moniliales, cl. Hyphomycetes, subîncr. Deuteromycotina. Miceliul infecțios al ciupercii este reprezentat de un tal ramificat pe care apar spori negri, turtiți sau globuloși, cu episporul neted, de 12-15 µm în diametru. Ciuperca se dezvoltă în rahisul știuleților pe care îl distruge și afectează puțin și facultatea germinativă
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
vegetației atacul ciupercii în sol este favorizat de prezența nematozilor ce produc leziuni prin care agentul pătrunde în tuberculi. Atacul este mai frecvent în solurile compacte, uscate și reci, cultivate cu plante sensibile la rizoctonioză, soluri cu un bogat inocul infecțios.Temperaturile scăzute din prima parte a perioadei de vegetație fac ca plantele să crească încet ceea ce favorizează infecțiile. Prevenire și combatere. Măsurile preventive cele mai eficiente sunt asolamentele raționale, plantarea în soluri ușoare și la momentul optim pentru scurtarea perioadei
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
epocii la care se face plantarea sau însămânțarea trebuie determinată în așa fel încât condițiile pedoclimatice să fie optime pentru planta gazdă și cât mai puțin favorabile pentru agenții patogeni sau, momentul însămânțării să se afle, după ce cantitatea de inocul infecțios a scăzut sub nivelul de periculozitate. Una dintre cele mai importante măsuri profilactice este aceea de a planta sau semăna plante și semințe sănătoase testate, iar pe parcursul perioadei de vegetație să se regleze pe cât posibil factorii de umiditate și de
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
arderea sau îngroparea resturilor vegetale ale plantelor bolnave; distrugerea plantelor din flora spontană ce fac parte din cercul de plante gazdă al patogenilor plantelor cultivate; curățirea pomilor de ramuri parțial atacate; irigarea plantelor cu apă care să nu conțină agenți infecțioși; -sortarea materialului semincer sau materialului de plantat cu eliminarea celui atacat. Măsuri agrofitotehnice. Intervențiile asupra mediului înconjurător pot feri plantele de îmbolnăviri. Astfel, scăderea în spațiile protejate a umidității atmosferice, dublată de creșterea temperaturii mediului, duce la diminuarea atacului unor
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
de acțiune asupra agenților patogeni, fungicidele se pot clasifica în: fungicide preventive sau de contact și fungicide sistemice. Fungicidele de contact distribuite pe suprafața organelor de protejat trebuie să acopere cât mai mult din suprafața organelor tratate, asigurând distrugerea germenilor infecțioși după contaminare. Pe măsură ce apar noi suprafețe neprotejate ale plantelor, tratamentele acestea preventive trebuie să fie repetate, ceea ce duce în final la un preț de cost ridicat pe unitatea de produs. Aceste fungicide au un spetru larg și sunt inhibitori ai
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
e mai puțin indicat la tenurile grase. Ceara de albine este un ingredient, dar mai puțin indicat la tenurile deshidratate. Drojdiile, fermenții lactici, iaurtul, oțetul, mierea sunt și ele importante în îngrijirea tenului: modifică aciditatea pielii și împiedică dezvoltarea germenilor infecțioși. Mierea este emolientă, acidifiantă și ușor astringentă. Iată, de exemplu, un amestec pentru demachiere care e și un excelent mijloc de întreținere: 2 linguri de miere amestecată cu zeama de la 1/2 de lămâie și cu tărâțe. Nu uitați argila
51 Sfaturi ?n?elepte pentru a fi c?t mai s?n?to?i c?t mai voio?i ?i c?t mai...frumo?i by Ecaterina Grunichevici () [Corola-publishinghouse/Science/83082_a_84407]
-
ulei de măsline. Aplicați-o pe față o dată pe săptămână în strat subțire și lăsați-o până se usucă. Spălați apoi cu apă călduță. Ca dezinfectanți naturali se pot utiliza alcool din cidru sau alcool cu mentă Ei distrug germenii infecțioși, stimulează circulația și dizolvă grăsimile naturale în exces de pe față. Atenție, nu neglijați gâtul (ca și decolteul) dați-le aceeași atenție ca feței. Și un ultim sfat: pentru un ten clar, seara, înainte de culcare, după curățirea pielii de impurități, treceți
51 Sfaturi ?n?elepte pentru a fi c?t mai s?n?to?i c?t mai voio?i ?i c?t mai...frumo?i by Ecaterina Grunichevici () [Corola-publishinghouse/Science/83082_a_84407]
-
primar nu se vindecă spontan, iar baza terapiei o constituie incizia cu sau fără drenaj. După un secol de chirurgie aseptică și peste 50 ani de chimioterapie antimicrobiană, infecția rămâne în atenția chirurgilor. Sursele de infecție s-au diversificat, agenții infecțioși și-au modificat modul de acțiune și rezistența la tratamentul antimicrobian, au apărut aspecte diferite ale infecției de spital. 5.2. ETIOPATOGENIE În infecțiile chirurgicale se discută trei aspecte: agentul infecțios, gazda susceptibilă și spațiul închis neperfuzat. Agentul infecțios poate
Capitolul 5: INFECŢIILE CHIRURGICALE - GENERALITĂŢI. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Eugen Târcoveanu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1184]
-
atenția chirurgilor. Sursele de infecție s-au diversificat, agenții infecțioși și-au modificat modul de acțiune și rezistența la tratamentul antimicrobian, au apărut aspecte diferite ale infecției de spital. 5.2. ETIOPATOGENIE În infecțiile chirurgicale se discută trei aspecte: agentul infecțios, gazda susceptibilă și spațiul închis neperfuzat. Agentul infecțios poate fi reprezentat de bacterii, spirochete, ciuperci și paraziți. Deși puțini germeni dau infecții chirurgicale, mulți sunt capabili de a o face. Ei pot fi saprofiți, patogeni și condiționat patogeni. Patogenitatea se
Capitolul 5: INFECŢIILE CHIRURGICALE - GENERALITĂŢI. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Eugen Târcoveanu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1184]
-
agenții infecțioși și-au modificat modul de acțiune și rezistența la tratamentul antimicrobian, au apărut aspecte diferite ale infecției de spital. 5.2. ETIOPATOGENIE În infecțiile chirurgicale se discută trei aspecte: agentul infecțios, gazda susceptibilă și spațiul închis neperfuzat. Agentul infecțios poate fi reprezentat de bacterii, spirochete, ciuperci și paraziți. Deși puțini germeni dau infecții chirurgicale, mulți sunt capabili de a o face. Ei pot fi saprofiți, patogeni și condiționat patogeni. Patogenitatea se referă la capacitatea agentului infecțios de a produce
Capitolul 5: INFECŢIILE CHIRURGICALE - GENERALITĂŢI. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Eugen Târcoveanu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1184]
-
închis neperfuzat. Agentul infecțios poate fi reprezentat de bacterii, spirochete, ciuperci și paraziți. Deși puțini germeni dau infecții chirurgicale, mulți sunt capabili de a o face. Ei pot fi saprofiți, patogeni și condiționat patogeni. Patogenitatea se referă la capacitatea agentului infecțios de a produce boala; virulența se referă la capacitatea de a pătrunde, a se adapta și a se înmulți în organismul infectat, la poarta de intrare sau la distanță. Toxicitatea este proprietatea de a produce exosau endotoxine. Dintre bacteriile aerobe
Capitolul 5: INFECŢIILE CHIRURGICALE - GENERALITĂŢI. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Eugen Târcoveanu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1184]
-
sistemică. Dacă macrofagele nu sunt apte să îndepărteze toate celulele distruse și detritusurile rămâne țesut necrotic care va oferi un mediu prielnic pentru dezvoltarea germenilor; aceștia vor elibera toxine care vor contribui la distrugerea tisulară și implicit la evoluția procesului infecțios. Organismul gazdă răspunde printr-o reacție inflamatorie. Dacă distrucția tisulară se accentuează și numărul și virulența microorganismelor depășesc capacitatea de apărare a gazdei infecția nu va putea fi limitată local și este posibil să se formeze un abces, în evoluție
Capitolul 5: INFECŢIILE CHIRURGICALE - GENERALITĂŢI. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Eugen Târcoveanu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1184]
-
și virulența microorganismelor depășesc capacitatea de apărare a gazdei infecția nu va putea fi limitată local și este posibil să se formeze un abces, în evoluție putând să apară invazia organelor de la distanță produsă pe cale sanguină. Prima etapă a procesului infecțios este colonizarea (fixarea) agentului patogen la poarta de intrare, etapă care este dependentă de doza infectantă (numărul de germeni), aderența tisulară specifică care este realizată de pili de aderență (E. coli, N. gonorrheae), carbohidrați (de exemplu în cazul S. epidermidis
Capitolul 5: INFECŢIILE CHIRURGICALE - GENERALITĂŢI. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Eugen Târcoveanu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1184]