4,059 matches
-
1974, 9; Corbea-Florescu, Biografii, I, 233-239; Mircea Ghițulescu, Comedii și drame de Mircea Ștefănescu, TR, 1974, 36; Crohmălniceanu, Literatura, III, 41-48; N. Barbu, „Căruța cu paiațe”, CRC, 1976, 30; Aureliu Goci, „Căruța cu paiațe”, RL, 1976, 35; Traian Șelmaru, „Micul infern”, „Informația Bucureștiului”, 1977, 7 399; Virgil Munteanu, „Micul infern”, TTR, 1977, 7; Paul Tutungiu, De vorbă cu Mircea Ștefănescu, TTR, 1977, 11; Mircea Ghițulescu, „Căruța cu paiațe”, ST, 1977, 12; Margareta Bărbuță, „Pui de teatru românesc”, CNT, 1978, 7; Ileana
STEFANESCU-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289908_a_291237]
-
și drame de Mircea Ștefănescu, TR, 1974, 36; Crohmălniceanu, Literatura, III, 41-48; N. Barbu, „Căruța cu paiațe”, CRC, 1976, 30; Aureliu Goci, „Căruța cu paiațe”, RL, 1976, 35; Traian Șelmaru, „Micul infern”, „Informația Bucureștiului”, 1977, 7 399; Virgil Munteanu, „Micul infern”, TTR, 1977, 7; Paul Tutungiu, De vorbă cu Mircea Ștefănescu, TTR, 1977, 11; Mircea Ghițulescu, „Căruța cu paiațe”, ST, 1977, 12; Margareta Bărbuță, „Pui de teatru românesc”, CNT, 1978, 7; Ileana Lucaciu, Tablouri vivante: Mircea Ștefănescu, „Căruța cu paiațe”, SPM
STEFANESCU-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289908_a_291237]
-
sînt Nașterea (10), Botezul lui Isus (11), duminica (16), vinerea sfîntă și patimile (17), Paștile (18), înășțarea la cer (19). într-adevăr, începutul discursului 10 anunță întreaga „economie” a mîntuirii; din această serie fac parte și discursurile despre coborîrea în infern, despre care vom vorbi în următorul paragraf. în fine, interesante sînt și cele care combat superstiții foarte răspîndite: ornitomanția (7) și astrologia (22). Discursul 13 povestește coborîrea lui Ioan Botezătorul în infern, după moartea sa: el îi anunță pe cei
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
serie fac parte și discursurile despre coborîrea în infern, despre care vom vorbi în următorul paragraf. în fine, interesante sînt și cele care combat superstiții foarte răspîndite: ornitomanția (7) și astrologia (22). Discursul 13 povestește coborîrea lui Ioan Botezătorul în infern, după moartea sa: el îi anunță pe cei drepți și pe profeții închiși aici despre apropiata pogorîre a Mîntuitorului și despre eliberarea lor. Urmează un dialog între Satana și Hades; la temerile celui de-al doilea, primul răspunde că nu
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
descrieri, și constituie tot atîtea dovezi de măiestrie artistică. în dialoguri, autorul de omilii nu se mai mulțumește să aducă în scenă personajele tradiționale, deoarece în scenele ce descriu Patimile sau învierea lui Lazăr mai apar și Moartea, Belial sau Infernul. Uneori, găsim și scene scabroase, ca în povestea ispiritii lui Iosif, sau descrieri macabre, cum este aceea a potopului sau a învierii lui Lazăr, ori monologuri patetice, cum este cel al Sarei care plînge pentru că se așteaptă ca Isac să
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
să-l vadă pe Cristos mereu triumfător. în reprezentările sale fantastice și poetice, un loc central ocupă economia faptelor lui Cristos (care se potrivea mai bine cu activitatea omiletică și liturgică a lui Roman), reprezentată mai ales de coborîrea în infern și de pe cruce; este neliniștitoare întrebarea ce revine mereu: Dumnezeu nu l-ar fi putut salva pe om altfel decît trimițîndu-l la suferință și la moarte pe Fiul său? Deși e foarte des întîlnită în kontakia lui Roman, ca de
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
tânăr țăran, poetul ne arată o lume - nu crepusculară, căci "suntem în zori" - cu acuitatea în percepție a unui Emile Zola sau a lui Liviu Rebreanu. Materia corporală stăruie, strivitoare. Simțurile țărănești resimt și descriu un spațiu ce nu aparține infernului, ci mai degrabă purgatoriului; în iadul dantesc, ne scufundăm în "bolgii" tot mai închise - aici, suntem la lumina zilei. Însă zările deschise nu ne liniștesc, căci, spune poetul: "câmpia mucedă ne hărțuie din urmă". Mucezeala resimțită la scara întregii câmpii
Două poeme de la sfârșitul anilor '60 by Ilie Constantin () [Corola-journal/Journalistic/17144_a_18469]
-
carne arsă! • Numai somnul rațiunii a putut naște un asemenea mecanism draconic care a tocat milioane de vieți neprihănite. • După Auschwitz, tot ce a urmat a fost un fel de surogat. • Cine a văzut odată acele schelete umane, a văzut infernul cu fantomele sale. • Auschwitz - o rană mare în trupul unui popor ales; și neînțeles. • Fuhrerul a vrut să ne omoare până la unul. Războiul l-a ucis pe el, nebunul. • Nu se poate uita ceea ce este scrijelit în carnea și sufletele
GÂNDURI REBELE (18) – AFORISME DIN ŢARA MORŢII de HARRY ROSS în ediţia nr. 1880 din 23 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381297_a_382626]
-
Iulia Popovici Probabil că întuneric la amiază este una dintre cele mai cunoscute cărți scrise vreodată despre infernul în care s-a transformat utopia comunistă și, în același timp, una dintre cele mai dure. Interzisă mulți ani în statele lagărului socialist, ea e publicată acum, la Editura Humanitas, într-o a doua ediție în românește, într-un moment
Utopii trădate by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/14993_a_16318]
-
circului politic, cu autorii lui iluzioniști, ce cad adesea în tăișurile propriilor săbii otrăvite. Dar în același timp cazi într-o deznădejde copleșitoare. Toate idealurile de dreptate, toate speranțele de perfecțiune ce ți-au trecut prin minte se prăbușesc în infernul imposibilității. Unde să fugi de pe pământ? Nu vei găsi nicăieri o Republică ideală, un adevăr absolut. Aici, gloata hipnotizată de ambalajul strălucitor al utopiilor ce i se inoculează încă de la sânul mamei, va continua să aștepte învierea din morți și
Constantin Huşanu by Reflecţii la reflecţii. Pe portativul anilor () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91645_a_93032]
-
vădite între ciclurile componente (Șapte rondeluri, Locul geometric, Nox Orphei și Călătorie spre ceilalți). În dinamica lăuntrică a cărții, rolul central, coagulant, îl are Orfeu, văzut ca model ideal al poetului. Acesta rostește un cântec venit dintr-o altă lume („infernul memoriei”), într-o stare de iluminare, de „somnie” (sau veghe) vizionară: „Cineva blând mă cutreieră - în somn/ Nu-i nici măcar o umbră cu margini înghețate/ De nu mai pot nicicum să dorm -/ Un ochi ce-ar sta întruna deschis pe
DIACONU-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286754_a_288083]
-
prezent cu rememorările, autoarea conturează o serie de destine în evoluție, nu lipsite de dramatism: doctorița e fata unui torționar și această situație generează în sufletul ei un complex de vinovăție, iar cel pe care îl iubește a trecut prin infernul închisorilor comuniste. Semnificația fundamentală a scrierii e dată de metamorfozarea oamenilor datorită credinței religioase. SCRIERI: Versuri, București, 1971; Munții, București, 1978; Locul unde aștepți, București, 1983; Raiul inocenților, București, 1992; „Lumina faptei din lumina cuvântului” (Împreună cu tatăl meu, Dumitru Stăniloae
STANILOAE-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289880_a_291209]
-
VR, 2001, 9-10; Iulian Boldea, Scriitori români contemporani, Târgu Mureș, 2002, 114-118; Busuioc, Scriitori ieșeni (2002), 389-390; Vasile, Poezia, 243-246; Dan Mănucă, Respectul cuvântului, LCF, 2003, 11; Gheorghe Grigurcu, Un poet despre poezie, RL, 2003, 12; Horia Gârbea, Vacanță în infern, București, 2003, 42-45; Ioan Holban, Istoria literaturii române. Portrete contemporane, I, Iași, 2003, 97-102. D. M.
SPIRIDON. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289833_a_291162]
-
acest sens, vorbim aici de caracterul antidocetist al textului. El denunță pseudoîntruparea ca ținând de natura Anticristului. . Motivul acesta apare de asemenea în Apocalipsa lui Daniel, la începutul secolului al IX‑lea (probabil în mediul iconoclast). Anticristul, abia ieșit din infern, „va intra într‑un pește mic” care va fi „pescuit de doisprezece pescari”, printre care Iuda. Acesta va vinde, pentru treizeci de dinari, peștele blestemat unei fecioare pe nume Adikia, care, după ce îl va mânca, va da naștere Anticristului. Cf.
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
de G. Călinescu, Mite și Bălăuca de E. Lovinescu, trilogia Romanul lui Eminescu de Cezar Petrescu. Macedonski este privit ca un poet „integrat în totalitate” modelului romantic, model pe care nu reușește să îl depășească: „Macedonski vrea să iasă din infernul romantic, dar nu are puterea să pășească în infernul modern, pe care abia dacă îl presimte”. O idee la care S. va reveni este a insuficienței criticii estetice în sens maiorescian. „Critica numai estetică nu mai rentează” - susține criticul pe
SIMUŢ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289692_a_291021]
-
trilogia Romanul lui Eminescu de Cezar Petrescu. Macedonski este privit ca un poet „integrat în totalitate” modelului romantic, model pe care nu reușește să îl depășească: „Macedonski vrea să iasă din infernul romantic, dar nu are puterea să pășească în infernul modern, pe care abia dacă îl presimte”. O idee la care S. va reveni este a insuficienței criticii estetice în sens maiorescian. „Critica numai estetică nu mai rentează” - susține criticul pe urmele lui Ibrăileanu -, „maiorescianismul reprezintă cei șapte ani de-
SIMUŢ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289692_a_291021]
-
cele două admise de Ortodoxie pentru „lumea de dincolo”) al „muncii veșnice”, cu o inventivitate ignică marcată, „cu instalații de ardere în flăcări sau fierbere în cazane cu smoală” - „pară de focu”, „smoală cu unde de foc”, „râu de foc” „infern de foc”, „nuor de focu tinsu, și pre mijlocu nuorului era pature în pară de focu” -, loc al pedepsei eterne 503, preluat de creștini de la vechii evrei, care fixaseră spațiul pedepsei pentru păcătoși în Gheena, o vale de lângă Ierusalim, unde
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
mai dinafară (Matei 25, 30) sau pur și simplu muncă veșnică (Matei 25, 46)505. în scena Judecății de Apoi, secțiunea rezervată „Iadului” îl întâmpină pe credincios chiar din clipa apropierii de Biserică. Discursul cultic îi spunea aceluiași credincios că Infernul trebuie să fie sub pământ, privilegiată fiind opoziția sus-jos (alături de altele - apus-răsărit, cer-adâncuri -, inventariate de Laura Zăvăleanu într-o remarcabilă teză de doctorat [condusă de prof. dr. Ion Vlad] consacrată timpului și spațiului) în definirea cronotopilor fundamentali ai imaginarului lumii
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
mâncătoriul iad?”508. Pedepsele Iadului erau reprezentate în picturile ce împodobeau pereții bisericilor, făcându-i curioși și pe călătorii străini 509. în biserica transilvăneană Leșnic, zidire de la începutul secolului al XV-lea, este pictată tema „Coborârii Maicii Domnului în iad” (infernul fiind plasat „în jos”, poate sub influența textelor apocrife 510) - pe zugrav l-a interesat doar Iadul -, cu legendă - „Păcătoșii scrâșnesc cu dinții, unii în întuneric, alții în viermi” - apropiată de povestirea acestei descinderi nerecunoscute de Biserică: „Și-i mânca
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
cu dinții, unii în întuneric, alții în viermi” - apropiată de povestirea acestei descinderi nerecunoscute de Biserică: „Și-i mânca viermii cei neadormiți și scrâșca cu dinții”511. Un veac și ceva mai târziu, în 1547, la Mănăstirea Voroneț, „Paradisul și Infernul sunt dispuse simetric în raport cu un ax vertical”512. Aceeași simetrie - de data aceasta stânga-dreapta - apare și într-o versiune din Banat a Cântecului Bradului: „și spre stânga să nu-mi da,/ Cari în partea stângă/ E calea cea strâmbă/ [...] Ci
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
în reprezentările iconografice, toate comunicându-i, cu o retorică specializată, informații despre trecerea în neființă. Transpunerea în frescă a pildelor scripturistice - cum ar fi parabola săracului Lazăr -, prilej pentru zugrav de a reprezenta „moartea păcătosului”, o moartea „rea”, anticameră a Infernului (pictorului i se recomanda să așeze în imagine „pe un bătrân despuiat [care] zace răsturnat pe un pat, acoperit până la mijloc cu o velință de preț; el își rotește ochii cu mare spaimă, dă din picioare și își întinde mâinile
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
op. cit., p. 203. 512. Vezi Mircea Eliade, Mituri, vise și mistere, Editura Univers enciclopedic, București, 1998; Jacques Le Goff, Imaginarul medieval, Editura Meridiane, București, 1991; Ioan Petru Culianu, Călătorii în lumea de dincolo, Editura Nemira, București, 1990; Georges Minois, Istoria Infernurilor, Editura Humanitas, București, 1998. 513. Vezi Codex Sturdzanus, în Cuvente den bătrâni, tomul II: Cărțile poporane ale românilor, de B. Petriceicu Hasdeu, ediție de G. Mihăilă, Editura didactică și pedagogică, București, 1984, pp. 250 și urm; Codex Sturdzanus, studiu filologic
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
Mihăilă, Editura didactică și pedagogică, București, 1984, pp. 250 și urm; Codex Sturdzanus, studiu filologic, studiu lingvistic, ediție de text și indice de cuvinte de Gheorghe Chivu, Editura Academiei Române, București, 1993, pp. 248-260. 514. între păcătoșii descoperiți de Dante în Infern se află: păcătoșii din dragoste, lacomii, zgârciții, risipitorii, mânioșii, semeții, invidioșii, ereticii, tâlharii, lingușitorii, trădătorii, violenții, sinucigașii, cămătarii, hoții, ipocriții. O „listă” în bună măsură occidentală. 515. Despre acest text au scris, după Hasdeu, Mircea Eliade (Images et symboles, Paris
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
are un caracter corporal și nici psihic, ci este raportată la valorile morale. Durerea morală este similară chinului. Ea reprezintă plata individului pentru greșelile comise, sau pedeapsa pentru păcatele sale. Din acest motiv, existența În chinurile durerii este raportată la Infern, după cum existența În plăcere este rezervată Paradisului. Între Infernul durerii și Paradisul plăcerii se interpune Purgatoriul, simbol al instanței de catharsis al durerii, al purificării. Ultima formă a durerii este durerea metafizică, raportată la transcendență. Ea este, Într-o anumită
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
raportată la valorile morale. Durerea morală este similară chinului. Ea reprezintă plata individului pentru greșelile comise, sau pedeapsa pentru păcatele sale. Din acest motiv, existența În chinurile durerii este raportată la Infern, după cum existența În plăcere este rezervată Paradisului. Între Infernul durerii și Paradisul plăcerii se interpune Purgatoriul, simbol al instanței de catharsis al durerii, al purificării. Ultima formă a durerii este durerea metafizică, raportată la transcendență. Ea este, Într-o anumită privință, similară durerii lumii și se raportează la „sentimentul
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]