3,341 matches
-
Analiza a arătat că Moscova a trimis rezidenței misiunea de a obține date cât mai multe și mai bine documentate din/despre România. În luna decembrie 1922, curierul de la Moscova a adus 12.000 dolari, sumă cu care trebuiau remunerați informatorii din România. Aceștia erau în număr de 34 și trimiteau regulat materiale cifrate sub pseudonim. O parte se aflau în Basarabia, însă majoritatea activau în Capitală, iar unii dintre aceștia au pătruns chiar la sediul unor comandamente de corp de
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
din cadrul Președinției Consiliului de Miniștri, Ministerul Apărării Naționale, Ministerul de Interne, Ministerul Afacerilor Străine, Ministerul Propagandei, alături de organe neguvernamentale (asociații și organizații de stat, sociale, particulare, formațiuni paramilitare/teroriste etc.). Prin obiectivele urmărite și, mai ales, prin vasta rețea de informatori și colaboratori existenți în România, spionajul ungar s-a relevat ca unul din cele mai periculoase servicii secrete pentru integritatea teritorială a statului român, fiind, în unele privințe, superior celui german. Până în anul 1921, serviciul de spionaj ungar a aparținut
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
perioada 1917-1918. Nu întotdeauna lucrurile s-au terminat cu bine pentru cei implicați în aceste bătălii pe frontul secret. La începutul anului 1927, plutonierul Ștefan Ciocoiu din Compania 2 Grăniceri Atachi-Soroca, Ilie Guțuleac, Daniil Cușnir și Franț Sliveschi, toți agenți informatori ai Marelui Stat Major detașați la Divizia 14 Infanterie din Bălți, au fost reținuți de Inspectoratul General de Siguranță Chișinău și trimiși în judecată pentru asasinarea lui Ananie Molodovschi și Nichifor Casier, agenți informatori la Atachi-Soroca. La 10 august 1927
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
Cușnir și Franț Sliveschi, toți agenți informatori ai Marelui Stat Major detașați la Divizia 14 Infanterie din Bălți, au fost reținuți de Inspectoratul General de Siguranță Chișinău și trimiși în judecată pentru asasinarea lui Ananie Molodovschi și Nichifor Casier, agenți informatori la Atachi-Soroca. La 10 august 1927, Tribunalul Soroca a deschis acțiune publică împotriva celor patru, iar Cabinetul de Instrucție a emis mandate de arestare, la 22 august 1927, pe care le-a confirmat de patru ori în următoarele trei luni
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
informativ au prevăzut următoarele puncte: a) culegerea informațiilor, care variază după subiectul, obiectivul și mediul respectiv, se efectuează direct sau indirect, prin organe vizibile sau acoperite, regulate sau ocazionale; b) controlul sau verificarea informațiilor; c) recrutarea, controlul capacității și fidelitatea informatorilor; d) supravegherea și filajul persoanelor și evenimentelor, din punct de vedere polițienesc; e) valorificarea informațiilor, din punct de vedere al obiectivului urmărit. Fiecare autoritate polițienească a fost instruită să-și creeze un serviciu de informații cât mai bine organizat, care
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
funcționarii D.G.P., inspectorul Bârzescu a raportat că acțiunea de supraveghere și culegere de informații „cu personal redus, nepregătit și mijloace insuficiente” nu putea conduce la rezultate pozitive. O acțiune informativă reușită implică „sacrificii materiale”, în scopul de a putea recruta informatori „prețioși” din toate straturile sociale și din organizațiile ilegale urmărite. Acest lucru a fost realizat, într-o oarecare măsură, doar în Capitală, însă la nivel național acțiunea informativă nu a corespuns „în totul” necesităților D.G.P. Un alt motiv de nemulțumire
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
Maimuca și Niki Ștefănescu, din Serviciului de Siguranță Chișinău. În urma supravegherilor executate asupra unor comuniști români, Direcția Poliției de Siguranță a reușit să-i identifice pe cei care aveau sarcini de curierat și, după o perioadă, să-i recruteze ca informatori. În urma unui mesaj de la Moscova, prin care comuniștii români erau chemați pentru a primi instrucțiuni și bani, s-a stabilit ca, în noaptea de 12/13 iulie 1931, curierii P.C.R. (informatori ai Siguranței) să fie trecuți Nistrul în U.R.S.S.
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
curierat și, după o perioadă, să-i recruteze ca informatori. În urma unui mesaj de la Moscova, prin care comuniștii români erau chemați pentru a primi instrucțiuni și bani, s-a stabilit ca, în noaptea de 12/13 iulie 1931, curierii P.C.R. (informatori ai Siguranței) să fie trecuți Nistrul în U.R.S.S., urmând ca la întoarcere, atunci când vor preda banii și instrucțiunile către reprezentanții Partidului Comunist din București, să fie cu toții arestați în flagrant. Pe baza discuțiilor preliminare și a unei recunoașteri pe
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
condiții, care îl puneau pe colonelul Stăncescu într-o situație „extrem de dificilă”. Agenții Corpului Detectivilor au reușit să afle că, săptămânal, de la D.G.P. pleacă un raport informativ către amanta regală, fără avizul sau cunoștința regelui sau a primului ministru. Un informator anonim l-a caracterizat pe colonelul Stăncescu, la 20 februarie 1935, drept „un om de treabă, un chefliu, dar lipsit cu totul de cunoștințele necesare pentru a conduce” D.G.P., unde era „prizonierul subalternilor” săi, care îl manevrau după propriile lor
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
se împart și modul cum lucrează ei de îndată ce pătrund pe teritoriul României; Organizațiile de spionaj ale țărilor vecine; Propaganda subversivă; Bolșevism; Criptografie; Contrainformații; Secte și propaganda religioasă; Cum trebuia organizat serviciul de informații la un post, secțiune și legiune; Alegerea informatorilor și contrainformatorilor. Programa cursurilor de informații pentru șefii de secții era similară cu cea a ofițerilor cărora, însă, li se prezenta mai detaliat și mai profund. Reforma Jandarmeriei a survenit tot în timpul guvernării P.N.Ț., prin adoptarea Legii pentru organizarea
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
date și măsurile contrainformative, cu următoarea organizare: Biroul 1 Siguranța de Stat, Informații, Presă; Biroul 2 Siguranța Publică; Biroul 3 Studii și Statistică. Alături de acestea mai funcționau compartimente pentru Radio și Cifru, respectiv pentru coordonarea echipelor volante compuse din agenți informatori acoperiți. La nivelul Inspectoratelor Regionale de Jandarmi și al Legiunilor de Jandarmi au fost înființate câte un Birou Jandarmerie, structurat pe trei componente: informații și contrainformații (siguranța statului; siguranța publică; studii); echipe volante; radio și cifru. În atribuțiile Serviciului Jandarmeriei
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
la problemele din aria de responsabilitate. Printre alte atribuții s-a numărat și aceea de a identifica și urmări activitatea serviciilor de spionaj străine în zona de graniță și în interiorul țării. Totodată, Biroul trebuia să avanseze propuneri pentru utilizarea agenților informatori, prin Secția Operativă și echipele volante, constituite din agenți care acționau sub diverse acoperiri. Secția Operativă a avut sarcina de a căuta și a culege informații în legătură cu siguranța statului, pe baza propunerilor venite de la Biroul 1. Rezultatele obținute în urma acțiunilor
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
fie exclusiv „de natură detrimentală” politicii interne și externe a statelor succesorale monarhiei dualiste. În decembrie 1935 Biroul 2 Contrainformații a informat Marele Stat Major despre reorganizarea serviciului de informații maghiar în România, astfel încât agenția „Duna Posta” și-a trimis informatori principali în Cluj, Oradea, Tg. Mureș, Arad și Timișoara, aceștia având, fiecare, o echipă de informatori care îi alimentau cu știri reale sau deformate, acestea urmând a fi «prelucrate» în folosul cauzei ungare. Informatorii principali au fost chemați la Budapesta
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
1935 Biroul 2 Contrainformații a informat Marele Stat Major despre reorganizarea serviciului de informații maghiar în România, astfel încât agenția „Duna Posta” și-a trimis informatori principali în Cluj, Oradea, Tg. Mureș, Arad și Timișoara, aceștia având, fiecare, o echipă de informatori care îi alimentau cu știri reale sau deformate, acestea urmând a fi «prelucrate» în folosul cauzei ungare. Informatorii principali au fost chemați la Budapesta, unde li s-a pus în vedere să obțină „cu toată stăruința” date asupra economiei românești
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
agenția „Duna Posta” și-a trimis informatori principali în Cluj, Oradea, Tg. Mureș, Arad și Timișoara, aceștia având, fiecare, o echipă de informatori care îi alimentau cu știri reale sau deformate, acestea urmând a fi «prelucrate» în folosul cauzei ungare. Informatorii principali au fost chemați la Budapesta, unde li s-a pus în vedere să obțină „cu toată stăruința” date asupra economiei românești, asupra eventualelor concedieri de minoritari din funcții publice, despre proiectele de infrastructură feroviară și construcția de noi drumuri
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
române a fost efectuată prin agentură, anchete informative, interceptări ale comunicațiilor și corespondenței, exploatarea și analiza surselor deschise, schimbul de informații cu servicii partenere din țară și din străinătate ș.a. Agentura secretă a fost structurată pe mai multe categorii de informatori: observatori, incidentali, locali, de penetrare, mobili, cercetași, sedentari și de rezervă. La rândul lor, agenții - indicatori, recrutori și de legătură - au fost recrutați și instruiți după metodele utilizate cu succes de serviciile de informații britanice, franceze și germane. Exploatarea surselor
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
avut în vedere crearea unor rețele care să cunoască „absolut totul” despre ceea ce se întâmplă în aria sa de responsabilitate. Conducătorul unei astfel de rețele trebuia să fie român „cu sentimente verificat românești”, inteligent, discret, activ și, pe cât posibil, nemobilizabil. Informatorii trebuiau recrutați din puncte de interes (hoteluri, cârciumi, restaurante, bodegi, cooperative de consum etc.) și să fie specializați pe problematicile de interes (șvabi, sași, iredente, coloniști etc.). Informațiile culese au avut ca obiectiv principal obținerea de date privind următoarele subiecte
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
coordonare Biroul Siguranța de Stat, Biroul Judiciar, Biroul Controlul Străinilor și Subbiroul Registraturii și Arhivei Speciale. Biroul Siguranța de Stat era compus din două subbirouri, unul static (centralizarea, exploatarea și difuzarea informațiilor) și unul activ (echipe pe teren și agenții informatori). La rândul său, Biroul Judiciar și-a direcționat misiunile către cercetarea infracțiunilor la adresa siguranței statului și a celor de drept comun. Prefectura Poliției Capitalei a avut în Statul Major pe chestorul Vasile Dașkevici, iar la Poliția Siguranței pe directorul cl
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
în toate domeniile vieții interne - sociale, politice, economice sau de altă natură - s-a făcut resimțită cu rezultate nefaste la adresa securității naționale. La aceasta au contribuit și greșelile autorităților publice locale și judecătorești, care, în unele cazuri, au chemat unii informatori la audieri și în fața instanțelor de judecată, deconspirându-i, ceea ce a creat ideea de Poliția își demască colaboratorii, concomitent cu o reticență a persoanelor în a oferi sprijin pe acest palier. În noul context, prioritățile informative au fost reduse la
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
Poliția își demască colaboratorii, concomitent cu o reticență a persoanelor în a oferi sprijin pe acest palier. În noul context, prioritățile informative au fost reduse la două și anume: 1. mișcarea comunistă. 2. acțiunile politice, în afară de Partidul Națiunii. Recrutarea de informatori trebuia efectuată cu condiția ca aceștia să facă parte „cel puțin” dintr-un nucleu comunist sau dintr-o formațiune politică ilegală. Secundar, organele informative nu au neglijat nici alte aspecte sau fenomene sociale, cum ar fi problema studențească, cea muncitorească
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
informații, care trebuia să dovedească reale calități pentru a activa în acest domeniu, iar șefii profesionali să facă dovada unor măsuri pedagogice și didactice. Un alt subiect interesant a fost și relația agentului/ofițerului de informații cu elementele umane recrutate. Informatorului nu trebuia să i se ceară generalități, dar nici compoziția întregii organizații ilegale sau subversive, pentru a nu expune ofițerul la ceea ce acesta nu cunoștea. Ofițerilor de informații li s-a recomandat să cunoască nomenclatura organizației respective și astfel îl
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
i se ceară generalități, dar nici compoziția întregii organizații ilegale sau subversive, pentru a nu expune ofițerul la ceea ce acesta nu cunoștea. Ofițerilor de informații li s-a recomandat să cunoască nomenclatura organizației respective și astfel îl va convinge pe informator că are și alte posibilități de verificare a datelor primite de la acesta. Natura relației dintre polițist și informator nu trebuia să fie una de subordonare, ci una de egalitate, bazată pe „o legătură sufletească” și un atașament real între cei
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
ceea ce acesta nu cunoștea. Ofițerilor de informații li s-a recomandat să cunoască nomenclatura organizației respective și astfel îl va convinge pe informator că are și alte posibilități de verificare a datelor primite de la acesta. Natura relației dintre polițist și informator nu trebuia să fie una de subordonare, ci una de egalitate, bazată pe „o legătură sufletească” și un atașament real între cei doi. Față de funcționarii care „pun un excesiv preț” pe situația lor socială sau personală, s-a decis transferarea
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
a decis transferarea lor în alte compartimente profesională. La întâlniri, ofițerul avea obligația să vină primul și să plece ultimul, dar în nici un caz nu era permisă întârzierea, punctualitatea fiind literă de lege. În antiteză, s-a cerut renunțarea la informatorii universali sau profesioniști, preferându-se un muncitor de la „periferia” unei organizații în defavoarea unui intelectual informat din presă sau din surse subiective indirecte. Întâlnirile au fost interzise în localul Poliției, la domiciliul funcționarului sau al informatorului. Materialele scrise nu se primeau
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
s-a cerut renunțarea la informatorii universali sau profesioniști, preferându-se un muncitor de la „periferia” unei organizații în defavoarea unui intelectual informat din presă sau din surse subiective indirecte. Întâlnirile au fost interzise în localul Poliției, la domiciliul funcționarului sau al informatorului. Materialele scrise nu se primeau pe stradă, la domiciliu sau de la rudele informatorului, acestea fiind considerate drept „indiscreție”. Întrevederile bilaterale se efectuau în zile, locuri și la ore diferite, preferabil noaptea, pe câmp, pe șosele, decât în localuri frecventate de
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]