2,412 matches
-
prag, el își întreabă părinții dacă a existat soare și pleacă în căutarea lui. Absența astrului de zi, dar și a lunii, ca rapt malefic, constituie o funcție (în termenii exegetului V. I. Propp) frecvent întâlnită în basmele cu motive inițiatice. Repunerea pe cer a soarelui și lunii de către eroii similari lui Greuceanu constituie o luare a lumii de la început, o renaștere prin gestul originar. Colindele tip , Furarea astrelor, dezvoltă acest motiv prin personajele antagonice din mitologia creștină: diavolul sau Iuda
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
cerești. Stelele cele mai prezente în imaginarul uman, luceferii, sunt susținute de umerii eroului în mod deloc aleatoriu, căci acest punct al scheletului uman semnifică „forța, puterea de a realiza”. Aleasa lui îi va împărtăși condiția superioară și astfel emblema inițiatică slujește cele două puncte majore: anticiparea eroizării și finalitatea maritală. Atunci când semnele astrale nu sunt imprimate pe trupul protagonistului, el este îmbrăcat, într-o fază superioară a ritului de trecere, cu straie frecvent descrise în colinde: „D-un veștmânt prelung
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
au devenit accesibile prin puterea flăcăului. Cercetătoarea Silvia Ciubotaru face trimitere în acest context la cultul mithraic, la cel al zeiței Isis și în creștinism unde „un veșmânt al splendoarei” de lumină este hărăzit inițiatului. Îmbrăcă¬mintea uimitoare păstrează cromatica inițiatică: „Cam din brâu până-n pământ/ E vesmânt dalb de argint;/ Din brâu până-n umerel/ E vesmânt dalb de-aurel;/ Cam din brațe, cam din spate/ Locu-i luna cu lumina;/ Cam din spate, cam din brațe/ Locu’i soar’le cu
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
însuși. Aceleași veșminte mirifice apar în colinde purtate de pruncul Iisus sau de Moș Crăciun, ca ipostaze supreme ale cunoașterii și puterii regeneratoare. Uneori însă haina minunată se află la monstrul care amenință lumea și aducerea ei constituie o probă inițiatică: „din lumea cealaltă este adusă puterea asupra stihiilor”. Mai mult decât atât, „cămașa zmăului cu lună-n spate, soareli-n piept, doi luciferei în doi umerei” (Scheiu de Sus - Dâmbovița) încarcă universul profan cu puterea creatoare a luminii simbolizate, asemenea restabilirii
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
pe vestminte”, ceea ce caracterizează mentalul tradițional în care divinitățile sunt conturate după chipul și asemănarea omului și a practicilor sale. Entitatea comună cal-călăreț este vizibilă și prin intermediul însemnelor astrale: în Basmul cu Țugunea - feciorul mătușei, împăratul - emitent al provo¬cării inițiatice, tânjește după „calul cu soarele-n pept și cu luna-n spate”. Instanța regală a ratat proba dobândirii ajutorului solar, ceea ce pune în pericol întreaga împărățieastfel ajungem la contextul prototip al traseului inițiatic, pe care aici îl va parcurge Țugunea
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
feciorul mătușei, împăratul - emitent al provo¬cării inițiatice, tânjește după „calul cu soarele-n pept și cu luna-n spate”. Instanța regală a ratat proba dobândirii ajutorului solar, ceea ce pune în pericol întreaga împărățieastfel ajungem la contextul prototip al traseului inițiatic, pe care aici îl va parcurge Țugunea. Calul se află în posesia răului în ipostaza lui superlativă: e călărit de zmeul mezin. Apariția așteptată este decodată imediat de eul narator, trădând un ochi cunoscător, în faza avansată a inițierii, când
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
și mai frumos decât în zilele celelalte, imediat îl sărută și cu diamantul inelului de aur îi dete în frunte formându-se o pecetie care nu se putea șterge” (Strâmbu - Dâmbovița). Metalul solar marchează apropierea totală de planul sacru, traseul inițiatic trecând prin etapa aramei și a argintului înainte de punctul zero al incursiunii eroice. „Culoarea aurului sau a aramei reprezintă culoarea specifică împărăției solare”, iar drumul spre tărâmul soarelui are trepte inițiatice ce marchează un crescendo al strălucirii: „A ajuns pân
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
Metalul solar marchează apropierea totală de planul sacru, traseul inițiatic trecând prin etapa aramei și a argintului înainte de punctul zero al incursiunii eroice. „Culoarea aurului sau a aramei reprezintă culoarea specifică împărăției solare”, iar drumul spre tărâmul soarelui are trepte inițiatice ce marchează un crescendo al strălucirii: „A ajuns pân’ pădurili dă aramă. A luat șî el cracă dân pădurea de aramă. A ajuns în pădurea dă argint. A luat șî el cracă dân pădurea dă argint. A ajuns în pădurili
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
a astrului vieții, flăcăul are un corespondent permanent în metalul nobil, considerat „lumină minerală” și „definit ca un produs al focului solar, regal, ba chiar divin” ce simbolizează cunoașterea. Conăcăria, ca rit integrat ceremonialului nupțial, înfățișează punctul final al procesului inițiatic, când flăcăul învingător devine mire în ipostaza cea mai înaltă: cea de împărat. Alaiul lui care merge la casa miresei dezvăluie originea și protecția solară sub care stă acțiunea eroică: „Mari oaste-o adunat:/ Două sute de grăniceri,/ O sută de
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
mări constituie culoarea soarelui. Popoarele care nu cunosc religia solară nu atribuie nici uneltelor năzdrăvane o culoare aurie”. Calul, ajutor năzdrăvan, ce frecvent devine maestru inițiator, este caracterizat cel mai adesea de cromatica aurie, dar și celelalte obiecte cu funcție inițiatică au, în mod recurent, materialitate prețioasă. O așezare sub pavăză solară vizează și unele descântece în acțiunea lor de a remedia răul. Adeseori finalul poeziei ce definitivează starea pozitivă a pacientului conține o comparație cu soarele. Alături de „argintul strecurat”, „aurul
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
Cu apî margatoari/ Di la râu șî di la Sfântu Soari,/ Soarili, luna șî stelili/ S-o liniștit,/ Bubili s-o mântuit” (Botoș - Suceava). În basmul Porcul cel fermecat din colecția Petre Ispirescu, Sfântul Soare devine personaj indicator pe drumul inițiatic: „ - Nu poate să știe draga mea, îi răspunse muma sântei Lune, dar du-te încolo, spre răsărit, până vei ajunge la sântul Soare; poate știe el ceva”. Prezența astrului modelează traseul inițiatic și îl protejează pe neofit de atacuri nefaste
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
Ispirescu, Sfântul Soare devine personaj indicator pe drumul inițiatic: „ - Nu poate să știe draga mea, îi răspunse muma sântei Lune, dar du-te încolo, spre răsărit, până vei ajunge la sântul Soare; poate știe el ceva”. Prezența astrului modelează traseul inițiatic și îl protejează pe neofit de atacuri nefaste. Accesibilitatea spațiului uranian este proprie saltului ontologic, fiind primul semnal că partea perisabilă a ființei a dispărut. Ascensiunea nu permite amestecul sacru - profan, după cum explică informatoarea basmului Fata răpită de soare din
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
soare nu este simbolică, ci are toate caracteristicile mitice: „Și nu-i soare răsărit,/ Și-i Ion împodobit,/ Călari pi-un cal gălbiu,/ Nu-i gălbiu de felu lui,/ Șî-i gălbiu deasudătoari” (Țepu - Galați). Harnașamentul lui, folosit în confruntarea inițiatică, nu este niciodată întâmplător, el fiind caracterizat de sclipiri nobile: „Dalbă șa că-i aruncară” (Coconi - Ilfov), „din văzduh se lasă un cal alb și frumos, având în cap un căpăstru de aur presărat cu pietre nestemate” (Strâmbu - Dâmbovița). Râvnit
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
motiv al vivificării naturii se deschid toate cu o dimensiune eterică: „Ce mi-e negru sus, pă cer?”, „Ce zboară, zboară,/ Pe lângă ceruri?”, „Sus, mai sus, pe lângă cer” sau într-o formă poetică mai recentă: „Sus, în poarta raiului”. Drumul inițiatic pe care revine eroul acestor texte conține explicația pentru abilitățile ieșite din comun ale perechii cal-călăreț. Cerul unde apare voinicul înainte de a înfăptui gesturile magice reprezintă spațiul privilegiat al zeilor și al eroilor trecuți prin „rituri de ascensiune celestă”. „Intrarea
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
joacă cum să-l joace,/ Mi-l desuce șî-l întoarce/ După lună când îi plină,/ După soare cum răsare.” (FeregiHunedoara). „Eroizarea se produce sub protecția unei divinități cerești și în special solare, care favorizează ascensiunea și victoria în proba inițiatică”. De aceea, toate elementele rituale trebuie să emane cât mai multă energie solară: „Scoase murgul gălbioru,/ Gălbior binenșelatu/ Tot în d-aur e scăldatu.” (LeșnicHunedoara). Jocul după mersul astrelor de care depinde viața pe pământ nu este familiar planului mundan
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
poate fi înstrăinat. În colinda citată mai sus primim un indiciu pentru eșecul regal: acțiunile împăratului înfocat după cal sunt caracterizate de perfectul compus indicativ, și nu de imperfect, așa cum am văzut în fragmentele referitoare la flăcăul ce depășește probele inițiatice. Instanță supremă în planul uman, împăratul este însă inevitabil limitat de vreme și supus duratei, trecerii. Gesturile lui nu repetă tipare sacre și nu au continuitate într-un timp al eroilor, sunt acte omenești ce trec odată cu clipa. Iată de ce
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
în 1925 din Țăndărei, Ialomița, datorită formelor închegate ale structurilor verbale, fixe ca ale unei incantații, și traseului complet pe care îl parcurge calul în actul său recuperator. Colinda cântă doar despre ultima etapă și cea mai spectaculoasă a procesului inițiatic prin care a trebuit să treacă flăcăul ajuns la vârsta însurătorii. Anterior, el a ieșit din spațiul uman pentru a-și cunoaște strămoșul și a afla de la el marile mistere ale lumii. Ființa istorică a voinicului s-a topit prin
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
vocale, ci și prin efectul consoanelor alternante r și s, corespondente încordării și relaxării din săritură sau al stridentului z ca sonorizare a căderii pe podul de aramă. Revenind la indiciile directe ale solarului, o altă ipostază zoomorfă a adjuvantului inițiatic o reprezintă boul. Integrându-l în simbolistica taurului, descoperim un animal cu încărcătură uraniană, dată mai ales de coarnele sale, descrise în colinda de fată mare: „Da cărarea cine-o face?/ Face-o, face-o boul sur,/ Cu copite potcovite
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
neagră dăruită de naș: „Ăllant e soarili cu coarnili șî-l mutî spri răsărit.” (PiperaBucurești). Remarcăm utilizarea prezentului indicativ exclusiv pentru acțiunea readucerii soarelui la răsărit, gest care poate fi o metaforă a revenirii ab origo, ce guvernează întreg ritualul inițiatic. Ridicarea soarelui în coarnele boului ce-l slujește pe flăcău marchează de fapt ruptura dintre durata profană și saltul în sacru, acolo unde eroul trebuie să îi imite pe strămoși pentru a porni lumea din nou, purificată. Șoimul, ca ajutor
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
Ș-a luat-o,/ În celar că mi-a băgat-o,/ În celar,/ În păunar”. Confuzia provocată de pasărea solară este compensată în alt colind de fecior, în care fiara infernală vânată este revelată prin mijlocirea astrului, devenit adevărat adjuvant inițiatic: „De Cerb mi-a d'aflat/ În trei cornari de mare/ Sub poală de soare,/ Sub un păltinel,/ Sub poală de cer” (Limanscoe - Republica Moldova). Invocarea soarelui înainte de lupta cu zmeii: „Coconașu ce-m' făcea?/ La răsărit săntorcea,/ Cruce cu dreapta-ș
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
-i ostenit,/ Di moarti trudit!” (Negrilești - Vrancea). Potrivirea ritmului existențial cu cel astral în momentele cruciale din viață înscrie omul religios în armonia netulburată a firii și astfel modelul arhetipal continuă să modeleze lumea. Ca punct terminus glorios al procesului inițiatic, obiceiurile de nuntă metaforizate poetic îl arată pe eroul, recunoscut deja, plecând sub același semn al luminii matinale, devenită marcă a victoriei: „Șî pe la răsărit de soare/ Am plecat la vânătoare” (CoșulaBotoșani). La fel ca în planul mitic, feciorul devenit
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
galbân teoi încăleca,/ Ghici de aur în mânî ț-oi da” (Slobozia Blăneasa - Galați). În basme, ursita ideală trebuie să fie definită de spectrul metalului nobil prin tot ceea ce o definește: podoaba capilară, pasărea ei devin factori declanșatori ai căutării inițiatice. Simpla găsire a cosiței de aur sau a unei pene în pădurea labirintică creează, la nivel primar, suspiciunea unei legături amoroase, însă întâmplarea are valoare premonitorie și de consacrare. În basmul Șperlă Voinicul, viitoarea soție a eroului vine în chip
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
lui” (Șieu - Maramureș). Iată de ce mărul este atât de prețios, iar jefuirea lui constantă sleiește și îmbătrânește natura umană, în timp ce cuminecarea din fructul sacru revigorează și întoarce timpul la gloria dintâi. Un al treilea factor ce atrage după sine procesul inițiatic ține tot de o predestinare, dar una cu voce maternă. În balada Șarpele I(7), feciorul este blestemat din leagăn să-și cunoască strămoșul cu evidente însemne solare: „Ș-ai liu, liu, liu cu mama,/ Pui de șarpe ti-ar
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
coerența imaginilor poetice ce transcend genurile folclorice semnalează faptul că ne aflăm în fața unui imaginar mitic bine definit. Protecția astrului diurn continuă inclusiv în momentul pășirii pe tărâmul sacru, potrivirea temporală dintre răsărit și ajungerea în planul mitic asigurând izbânda inițiatică: „La Vidros că mi-ș pornea;/ Toată noaptea că mergea,/ Mare cale că făcea,/ La Vidros cân' ajungea/ La vărsatu zorolui,/ Răsăritu soarelui,/ Când îi toana peștelui” (Ciuperceni - Teleorman). Ca și plecarea din planul profan, momentul sosirii în inima sacrului
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
Plecat din lumea albă, voinicul trebuie să treacă prin tărâmul morții pentru a se putea naște într-o formă superioară. Casa solară reprezintă un nucleu vital din care emerge viața și la care se întoarce ciclic. Implicația funerară, specifică traseului inițiatic, a casei luminoase este susținută de cultul funerar egiptean, care vorbește despre o casă de aur din viața de dincolo. Aceasta a fost decodată de specialiști drept ipostază a cavoului (evoluție a casei de pe mormânt, credință încă foarte puternică în
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]