2,106 matches
-
calcul factorii de cultură apți să permită înțelegerea acestei ființe, care, de o manieră sau alta, diferă de sine. O astfel de experiență este câteodată fortuită; dar ea poate fi de asemenea căutată într-o grijă de observare, nu a insolitului, a excepționalului și a exoticului, ci a ceea ce este caracteristic și esențial, adică a faptelor care permit definirea precisă a fenomenelor. Doar odată cu considerarea datelor, alteritatea prinde într-adevăr substanță. Celălalt se erijează atunci în realitatea a ceea ce îl leagă
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
colectivă a familiei din care provin și abia în plan secund pe călători; sigur, percep, ca și ei, călătoria, dar constat totodată că și ei au fost oarecum modificați de grupul meu familial, adică de privirea mea absentă, prin latura insolită a prezenței mele în această călătorie. Interioritatea primă a memoriilor colective și istoria Halbwachs face aluzie, cel puțin în două rînduri, la călătorie, ca mit folosit pentru înțelegerea raporturilor dintre memoriile colective, deoarece această referire îi va fi utilă și
Memoria colectivă by MAURICE HALBWACHS () [Corola-publishinghouse/Science/987_a_2495]
-
deosebiri / 315 7.8. Repetare și substantiv propriu / 319 7.9. Pronominalizarea / 323 7.10. Anafora lexicală fidelă / 324 7.11. Anafora lexicală infidelă / 325 7.12. Un început de povestire / 328 7.13. Reluarea imediată / 331 7.14. Demonstrative insolite și de memorie / 337 7.15. Anaforă și text literar / 340 7.16. Coerență și literatură / 345 Concluzii / 347 Lecturi recomandate / 347 Exerciții / 349 Cheia exercițiilor / 355 Exercice d'application / 379 Index / 357 Studiu introductiv Disciplină deschisă filosofiei (prin interesul
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
anafora lexicală "această drumeață atât de murdară" reia nu atât "infanta", cât felul în care femeia de la fermă o vede pe tânără, o privire prin care personajul, până în acel moment fiica regelui, este plasat în categoria servitorilor. 7.14. Demonstrative insolite și de memorie Acesta nu servește doar la reluarea unui element din cotextul anterior. El funcționează și în textele literare pentru a desemna, într-un fel insolit 276, un referent care nu a fost introdus în text. Astfel, în acest
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
până în acel moment fiica regelui, este plasat în categoria servitorilor. 7.14. Demonstrative insolite și de memorie Acesta nu servește doar la reluarea unui element din cotextul anterior. El funcționează și în textele literare pentru a desemna, într-un fel insolit 276, un referent care nu a fost introdus în text. Astfel, în acest început de roman: Ideea să cumpere calul acesta li se păruse bună la toți trei. Chiar dacă n-o să ajute decât să aibă Iosif bani de țigări 277
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
ghilimele, 189 H heterodiegetic (narator ~), 94 hiperonim, 152 hipertemă, 312 homodiegetic (narator ~), 94 hotărât (determinant ~), 261 I imperfect, 104, 109, 142, 157 impresionist (adjectiv ~), 267 indirect (discurs ~), 204, 209 indirect liber (discurs ~), 220 infidelă (anaforă ~), 325 inserare de secvență, 290 insolit (demonstrativ ~), 337 insulă textuală, 235 interjecție, 175 intradiegetic (narator ~), 95 ironie, 179 istorie (vs narațiune), 106 italic, 192 iterativ (vs singular), 158 Î înglobantă (scenă~), 288 L lineară (progresie ~), 310 "locutor" (vs "subiect vorbitor"), 169 "locutor~L" (vs "locutor~λ
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
1968, p.109 273 La Fontaine, Fabule, II, 14. 274 Marguerite Duras, Iubitul, (trad. de Alexandra Emilian), Editura Univers, București, 1987, pp. 37-38. 275 La Fontaine, Fabule, VII, 11. 276 M.-N. Gary-Prieur și M. Noailly au vorbit despre "demonstrative insolite" (Poétique, nr. 105, pp. 111-121). 277 M. Duras, Stăvilar la Pacific. 278 Asupra acestei chestiuni a demonstrativelor de deschidere în romane, a se vedea articolul lui G. Philippe: "Les démonstratifs et le statut énonciatif des textes de fiction: l'exemple
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
nu-l mai poartă decât câțiva boieri bătrâni, care ar răci dacă ar înlocui blana orientală cu fracul sau cu haina ușoară de pichet“ (Din Modova). Într-un orășel din Muntenia, în ajunul Unirii, Pantazi Ghica înregistra și el prezența insolită a ultimilor „boieri bătrâni, cu biniș, giubea și șalvari, căror le lipsește numai ișlicul“ (Un boem român). Pe acesta din urmă, cum știm, păstrătorii vechiului port îl înlocuiseră de mult timp cu șapca. Dar dacă, în 1841, J.A. Vaillant
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
-
o altă ipoteză... Protocolul funebru al unei clase de mult dispărute nu accepta să dispară el însuși înainte de a fi parcurs toate treptele ierarhiei și nici înainte de a fi dăruit tuturor celor dornici de ele aparențele prestigiului și iluzia demnității. Insolitul spectacol îmi întărea o concluzie mai veche: egalitatea e diacronică. Mă veți întreba acum ce reprezintă toate acestea: vițelul din cabina autocamionului, elicopterul rănit de o săgeată, funeraliile „vieux style“ ale craiului de Curtea-Neagră... Sunt embleme ale comprimării timpului. Un
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
-
de libertate în mod figurat. Astfel "accente protestatare" descoperă Emil Manu în poeziile lui Dimitrie Stelaru, Cântec din neguri sau chiar în "madrigalul negru" dedicat Oliviei. Trimiterile la Geo Dumitrescu sunt iarăși bulversante: Aici au apărut câteva din cele mai insolite versuri ale lui Geo Dumitrescu; unele aveau să fie cuprinse în volumul Aritmetică. Poetul debutase cu un an înainte în revista antifascistă Cadran (semnat Vladimir Ierunca)"71. În realitate, Geo Dumitrescu nu putea să publice cu un an înainte (în
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
realitate, Geo Dumitrescu nu putea să publice cu un an înainte (în 1940!) în Cadran pentru că revista aceasta își încetase apariția după numărul din decembrie 1939. Totodată nu este foarte clar ce se poate înțelege în acest caz prin "versuri insolite", poemele din Albatros nu sunt printre cele mai nonconformiste ale poetului și nici nu adoptă un alt stil decât textele publicate ulterior. Se realizează, de asemenea, o enumerare și a altor poeme apărute în Albatros, fără a se insinta însă
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
cei de la Cadran, se confruntau toate revistele vremii. Dialogul odată început, Lucian Valea continuă pe aceeași linie precizând că "fără acoperire rămâne și o altă afirmație a lui Emil Manu", aceea conform căreia în Albatros apar ""câteva din cele mai insolite versuri ale lui Geo Dumitrescu; unele aveau să fie cuprinse în volumul Aritmetică". În realitate numai poemul Declin va fi introdus în volumul amintit, singurul reprezentativ publicat în Albatros."94 Nu putem decât să remarcăm că textul lui Lucian Valea
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
coborâre" în banal, în cotidian, atât la nivelul subiectelor alese, cât și la cel al limbajului, al modului în care sunt orchestrate temele, Geo Dumitrescu reușește, în 1946, să lanseze o provocare către cititor (aceea de a accepta un dialog insolit despre literatură, despre cultură, viață cotidiană, dar un dialog lucid din care nu lipsește analiza ironică și autopersiflarea) și să formuleze o sfidare la adresa retoricii tradiționale și a susținătorilor ei. În acest sens, titlul volumului Libertatea de a trage cu
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
Ca Li Tai Pe mă reîntorc spre casă/ Ori ca Villon topit de băutură -”. Alegerea numelor lui Edgar Poe și Verlaine nu e însă întîmplătoare. Și nici inedită. Alături de alți cîțiva, ei reprezentau „modernitatea”, adică o atitudine nouă, cu aspecte insolite. Literatura lor se potrivea cu climatul moral de la sfîrșitul secolului al XIX-lea și începutul secolului XX. La noi, Poe e (împreună cu Schopenhauer) „scriitorul preferat” al lui Maiorescu. Puternic, efectul lui asupra celor mai tineri e redat în următoarea pagină
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
de numeroase ori în presa și literatura vremii, inclusiv la Bacovia. Sarcasmul e una din expresiile cele mai clare ale contrastelor, clivajelor și rupturilor. După el nu mai pot urma decît anarhia și revolta. „Zborul cărților” Una dintre cele mai insolite bucăți ale lui Bacovia, apărută cu un an înaintea debutului său editorial, e poemul în proză „Zborul cărților”, inspirat de senzația existenței unei producții excesive de literatură. De altfel, lucrul e spus din prima frază: „S-a scris atît de
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
și că tot ceea ce vedea se „duce”, „cade”, „sfîrșește”. Ca și aceștia, avea oroare de „mediul cunoscut, uzat, deteriorat de obișnuință” (obișnuința care „lustruiește timpul”), însă n-a putut evada din el prin călătorii. Ca și Ionescu, îndeosebi, știa că „insolitul universului, banalitățile cotidiene sînt străbătute de ceva cumplit și fioros”. Ca și autorul Rinocerilor, autorul Plumbului a înțeles, în întregul lor dramatism, ce înseamnă „limită”, ce înseamnă „abis”, ce înseamnă „amețeală” existențială. Angoasele dramaturgului relevă că senzațiile poetului n-au
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
bestiala, senzuala, avida, naturalista. Vor urma și altele, dar toate prezentând, în ciuda sau din cauza diversității lor, singularitatea care le diseminează în lumea întreagă cu o certitudine atât de evidentă, încât arheologul Evans, descoperind pe o frescă din Cretă un profil insolit și un ochi ștrengar, nu a ezitat să-l numească "Pariziana". Preocupat de clasificarea "speciilor sociale", Balzac a făcut tipologia unei societăți, creând serii de personaje, înrudite în primul rând prin apartenența la acelasi mediu social: există în La Comédie
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
obscură de a transcende momentul istoric local, provincial" [1991, p.135]. 50 "la Parisienne, derrière l'exotisme de son image 1900, cache un symbole plus profond et plus riche. De ce passé, revécu en photographies, à notre présent, quelque chose d'insolite tremble et se précise: l'éternel féminin" [Juin, p.36]. 51 Românul naturalist descoperă alte motivații Evei păcătoase, mai ales de ordin medical: guvernată de fiziologie, supusă eredității sale, femeia devine o ființă inferioară, biologia explică slăbiciunea să morală și
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
Întrucât unitatea lor este indestructibilă. Asimilarea viziunii În expresie se realizează Într-un chip atât de desăvârșit, Încât poezia nu poate fi rezumată, ci doar sistematizată după structura motivului liric, reprezentat de Încercarea de a defini particularitățile unei creații artistice insolite. În poezia „Testament” se disting trei componente fundamentale, Într-o ordine coerentă din punct de vedere logic:mesajul testamentar al poetului către urmașul său, cu sublinierea izvoarelor și demnității bunului spiritual Încredințat; - dezvăluirea procesului de creație și a ipostazelor lui
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
modului în care lumea civilizată finlandeză s-a interesat de literatura și cultura țării noastre, și, în același timp, de ecoul pe care cultura și literatura finlandeză l-a trezit de-a lungul timpului în sânul societății românești. Din această insolită pasiune s-a născut într-un timp foarte scurt subiectul cărții de față, pasiune concretizată în cele din urmă în paginile lucrării pe care noi o salutăm cu extremă căldură, dat fiind faptul că ea a dus la realizarea primei
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
un an, pentru fapte de corupție. — Iar în același Parlament, Comisia juridică decide prin vot că nu respectă o decizie definitivă, irevocabilă, a Înaltei Curți de Casație și Justiție. Cum se cheamă asta? Cum se cheamă ceea ce fac? Este ceva insolit, ceva cu totul neobișnuit. Parlamentarii fac legile, iar magistrații le aplică. Aici era vorba de mai multe legi - a conflictelor de interese și a incompatibilităților - în baza cărora judecătorii au decis, irevocabil și definitiv, că doi parlamentari se află în
Preţul adevărului. Un procuror în luptă cu sistemul by Dan Tăpălagă, Daniel Morar () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1338_a_2715]
-
a acestor organe, fapte asupra cărora nu-mi propun să fac referiri, iar cazul a fost preluat de către Direcția a VI-a prin extinderea cercetărilor și pentru infracțiunea de propagandă. Încă de la început, m-a frapat un aspect cu totul insolit pentru mine: mi s-a comunicat că de acest caz se vor ocupa și, deci, vor avea cunoștință, exclusiv generalul-locotenent Gheorghe Vasile, șeful de atunci al fostei Direcții a IV-a - Contrainformații Militare, colonelul T., șef serviciu în cadrul aceleași unități
ANCHETE ALE SECURIT??II by GHEORGHE COTOMAN () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84041_a_85366]
-
și cenzorul său există o legătură strânsă, ca între tulpina firavă a unei flori și grija atentă a grădinarului care îi veghează creșterea. Iar prezența talentului nu vorbește doar despre o disponibilitate sau despre o înclinație plasate întâmplător în angajările insolite ale esteticului, ci despre o adevărată putere pe care o presupune înzestrarea autentică, despre o capacitate integral stăpânită și condusă către plenara sa funcționare. Din partea conștiinței de sine se cere aici efort, strădanie și insistentă implicare (ca în dezvoltarea oricărei
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
primat nuclear al ego-ului autentic în fața unei obiectivități discontinue. Tot ce s-a acumulat și a beneficiat de testul unei întrebuințări teoretice este întors acum în rețeaua lăuntrică a cunoașterii de sine și își așteaptă ultima și poate cea mai insolită confirmare de la raportările dinamice în care se integrează reflexivitatea pe latura sa cea mai activă. Dovadă de supremă înțelepciune (și în același timp caracteristică a unei modernități eliberate de canonul virtuților clasice străine de orice manierism tehnic), această preluare lărgește
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
trupul românesc era unul „bubos” politic sau chiar un „cadavru sângerând”, fie din cauza veneticilor, fie din cauze interne (Caragiale nu era obsedat doar de culpa străinilor, chiar dacă aceasta este adeseori pomenită). În articolul intitulat Rărunchii națiunii, Caragiale propune o soluție insolită: harakiri - România fiind proiectată în ipostaza unui bărbat care, ca să se curețe și purifice, trebuie să-și spintece burta pentru a extrage „puroiul” și „lăturile” din sine. Să fie acest gest singurul capabil să igienizeze România actuală? Oare acest lucru
Năravuri româneşti. Texte de atitudine [Corola-publishinghouse/Journalistic/2083_a_3408]