1,882 matches
-
lui, cu o singur? excep? ie: Br? tianu era om de stat. ?i acest lucru nu poate fi trecut u? or cu vederea. Br? tianu, asemenea multor reprezentan? i ai clasei lui, posedă o lung? experien?? istoric? , nu �ntotdeauna edificatoare, dar instructiv? , era subtil �n judec?? ile pe care le emitea (�n care bună credin?? nu constituia elementul principal) ? i se dovedea uluitor de realist! A?a cum scria Iorga, �Br? tianu era inaccesibil (dup? izbucnirea Primului R? zboi Mondial) ? i lucra �ntr? o ț
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
ale Rom�niei, de? i excesele barbare comise �mpotriva evreilor, pe care rom�nii nu le puteau ? ine sub control, f? ceau că aceste interven? îi s? fie �ndrept?? ițe. Ar trebui aici s? ne g�ndim la o paralel? instructiv?. Alian? a israelit? a obligat statul rom�n victorios s? ? în? sub control excesele antisemite ? i s? acorde drepturi civile evreilor rom�ni neasimila? i (mul? i dintre ei abia ? tiau s? vorbeasc? rom�ne? te), dar atunci c�nd ? i
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
ealismul s? u na? ionalist�, form�nd ? i model�nd sufletul na? ional rom�nesc pe linia s? m?n? torismului sau orice nou �curent nes? n?tos� (venind din afara sau din interiorul Rom�niei) care ar fi putut interveni �n procesul instructiv? educativ al na? ionalismului cultural ? i �n formarea omului s? m?n? torist trebuia criticat, condamnat ? i pe c�ț posibil eliminat din literatura rom�n?. Acestora nu li se acordă acces liber la sufletul rom�nesc �n m? sura �n care acest lucru depindea de
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
i? a spus lui B. Snowcroft: �Ar fi oare bine că Imperiul Sovietic s? se destrame? Dar a? a ceva nu este cu adev? raț realizabil, nu? i a? a?� De? i f? r? s? urm? reasc? această, opozi? ia instructiv? a lui Bush fă?? de reformele democrate din aceast? regiune l? a ajutat pe Gorbaciov s? cread? c? �l? s�nd lucrurile s? mearg? (acolo) de la sine�, URSS? ul nu se pred? �n fă? a Americii �n R? zboiul Rece. Astfel, at�ț Bush
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
timp, că educarea indivizilor umani pe deplin maturi nu este nicidecum „altceva”, adică „mult mai ușor și mai... comod” doar pentru că „adulții sunt, oricum, adulți”, deja educați substanțial, responsabili și doritori să învețe, cunoscându-și clar interesele și nevoile, demersul instructiv și formativ la un asemenea nivel avându-și specificul lui pregnant, nefiind scutit de probleme și dificultăți, începând chiar cu comunicarea. Aceasta pentru că adulții își filtrează, își impregnează și își operaționalizează curent conduita comunicativă personală în raport cu un cuantum prealabil de
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
achiziționeze (abilități, cunoștințe și atitudini) la finalul programului. Aceste abilități, cunoștințe și atitudini pot fi transformate înrezultate, obiective, subiecte sau teme ale conținutului etc. (Burrow, Vella și Berardinelli, 1998). Al treilea pas este întocmirea programului educațional care să cuprindă material instructiv, activități și resurse selectate în funcție de cunoștințele, abilitățile și atitudinile identificate anterior, necesare a fi formate. Este momentul în care se concep și activitățile evaluative ca parte a procesului didactic, atât cele cu caracter formativ (mai ales pentru obținerea unui feedback
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
timp, că educarea indivizilor umani pe deplin maturi nu este nicidecum „altceva”, adică „mult mai ușor și mai... comod” doar pentru că „adulții sunt, oricum, adulți”, deja educați substanțial, responsabili și doritori să învețe, cunoscându-și clar interesele și nevoile, demersul instructiv și formativ la un asemenea nivel avându-și specificul lui pregnant, nefiind scutit de probleme și dificultăți, începând chiar cu comunicarea. Aceasta pentru că adulții își filtrează, își impregnează și își operaționalizează curent conduita comunicativă personală în raport cu un cuantum prealabil de
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
achiziționeze (abilități, cunoștințe și atitudini) la finalul programului. Aceste abilități, cunoștințe și atitudini pot fi transformate înrezultate, obiective, subiecte sau teme ale conținutului etc. (Burrow, Vella și Berardinelli, 1998). Al treilea pas este întocmirea programului educațional care să cuprindă material instructiv, activități și resurse selectate în funcție de cunoștințele, abilitățile și atitudinile identificate anterior, necesare a fi formate. Este momentul în care se concep și activitățile evaluative ca parte a procesului didactic, atât cele cu caracter formativ (mai ales pentru obținerea unui feedback
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
social] (probabil introdus în India de c]tre arieni în jurul anului 1500 î.Hr.), potrivit c]ruia societatea este organizat] într-o diviziune funcțional] compus] din patru „clase”, numite varna (textual, „culoare”), fiecare deținând atribuții specifice, si anume: brahmana (brahman) religios, instructiv kshatriya suveran, ap]rare vaishya agricultur], economic shudra casnic, munc] În mod ideal, sursele puterii sunt distribuite echitabil în diferite locuri; de asemenea, diferențele funcționale nu trebuie s] antreneze diferențe de interese, drepturi și privilegii. Dar rezultatul practic pare s
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
scop (chiar dac] nu este indicat). Dar dac] este vorba de un mandat, atunci persoană este obligat] s]-l înf]ptuiasc]. Mimamsa a dezvoltat riguroasă hermeneutic] a dharmei, care a adus recunoașterea școlii și care s-a dovedit a fi instructiv] pentru discursurile etice și legale de mai tarziu. Cele mai cunoscute texte, cunoscute sub numele de Dharmashastras, dintre care cele mai relevante sunt Cartea legilor lui Manu și tratatul de politic] al lui Kautilya, scot în evident] perspectiva legalist] (Manu
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
Aceast] fort] ar putea fi una subtil coercitiv] sau una agresiv] și violent] în mod evident. În acest punct, Gandhi consider] preceptul jainist ahimsa sau „a nu face r]u și a nu r]ni o alt] ființ]” drept extrem de instructiv. În mod evident, nu vom trece cu vederea faptul c] budismul pune accentul exact pe același aspect. Gandhi recunoaște aceast] înv]ț]tur] și utilizeaz] preceptul negativ al nev]ț]m]rii pentru a defini satyagraha, astfel încât s] nu apar
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
exist] o specificare clar] a „gradului de validare” acceptat de el, interpreții s]i conservatorii au considerat c], desi cunoașterea uman] a dreptului natural nu depinde de Dumnezeu, motivele noastre de ne supune acestuia depind de El. Aceast] perspectiv] e instructiv], de vreme ce multi filosofi contemporani au ajuns la o concluzie comparabil]; acordul filosofilor morali contemporani este mai mare asupra abilit]ții umane de a distinge între bine și r]u decât asupra sursei sau chiar asupra existenței unui motiv suficient de
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
și teoria individualist] a drepturilor, sunt vulnerabile în același punct; problemă obligației devine astfel una dintre cele mai importante preocup]ri ale filosofului moral contemporan. Dreptul natural și rivalii s]i moderni Observațiile lui Grotius asupra metodei sunt, de asemenea, instructive deoarece ne ajut] s] înțelegem mai bine relația dintre dreptul natural modern și principalul s]u rival, utilitarismul modern. El prezint] dou] metode de stabilire a ceea ce este în acord cu dreptul natural. Metodă a priori const] în „demonstrarea acordului
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
mai usor de justificat. Motivul este acela c] relativismul normativ nu este doar o doctrin] filosofic], ci o atitudine adoptat] fâț] de situațiile care pun probleme din punct de vedere moral. Antropologii se identific] uneori cu aceast] atitudine și este instructiv s] înțelegem cum a ap]rut aceast] identificare dintr-un context istoric și sociologic. Apariția antropologiei culturale în a doua jum]țațe a secolului al XIX-lea a fost parțial subvenționat] de c]tre guvernele colonizatoare care voiau s] știe
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
făcînd să mă aflu, recent, în spațiu francez, am constatat cu oarecare stupefacție nivelul precar al studiului de bază într-o academie franceză de arte. Infantilismul suficient, cel care-i și dădea nota distinctivă. Cupola ieșeană reflectă, dimpotrivă, seriozitatea actului instructiv academic, în incinta ei perindîndu-se numeroși mai vechi și mai noi absolvenți ai Institutului de-aici. Profesorii înșiși. Găzduind, din cînd în cînd, și invitați din alte orașe, sala cu vad norocos reușește, înainte de toate, să nu plictisească, sarabanda încă
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
o casă frumoasă, nealterată de avîntul înnoirilor, cu două minijupițe locale, sfidînd proletara ținută obligatorie. Pe verso: Vasele mari luminate. Multe străine, păzite de militari. Femeia neagră, croșetînd în ușa vasului alb. Nuntă cu acordeon (aceeași de anul trecut?!). Dialog (instructiv, evident; adn. 2004) cu activistul u.t.c., și el cazat la Farul, despre viitorul (luminos; adn. 2004) nou Porto Franco. Păcat! Noaptea somn adînc. Dimineață argintie, însorită, cu vînt. Sirenele vaselor, tube de filarmonică. Plaja: vînt puternic. Alerg pe
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
Scop Modelarea caracteristicilor de personalitate și dezvoltarea motivației studenților în medicină ca urmare a stabilirii unei metodologii adecvate de acționare în lecția de educație fizică universitară prin elaborarea și implementarea unui program strategic inclus în organizarea, conducerea și desfășurarea procesului instructiv - educativ, cu mijloace de acționare specifice jocurilor sportive: baschet, handbal și volei. Obiective Obiectivele se subordonează stabilirii unor baze teoretice și practice care reflectă informațiile din domeniul fundamental de științe educație fizică și sport, urmărind să demonstreze necesitatea abordării jocurilor
ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Carmen Răchită I., Elena Drăgănescu () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_801]
-
baschet, handbal și volei. Obiective Obiectivele se subordonează stabilirii unor baze teoretice și practice care reflectă informațiile din domeniul fundamental de științe educație fizică și sport, urmărind să demonstreze necesitatea abordării jocurilor sportive în contextul conceptului de sistem al procesului instructiv educativ în vederea modelării, consolidării, dezvoltării caracteristicilor de personalitate ale studenților în medicină. Dintre acestea amintim: • Identificarea elementelor de psihodiagnoză necesare constatării profilului psihologic de personalitate a studenților în medicină prin inventarul CPI 434 - California Psychological Inventory. • Identificarea profilului liniar și
ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Carmen Răchită I., Elena Drăgănescu () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_801]
-
rezultat direct al influenței variabilelor independente. Sarcinile cercetării Sarcinile cercetării experimentale constau din: • Organizarea fondului informațional în vederea fundamentării teoretice și metodologice a primei părți a tezei. • Elaborarea ipotezelor de lucru. • Selecționarea mijloacelor de cercetare și de acționare eficientă în procesul instructiv - educativ, ca variabile independente experimentale. • Stabilirea eșantionului, grupurilor experiment și control. • Elaborarea și experimentarea programului de mijloace specifice jocurilor sportive prin acționarea în cadrul procesului instructiv - educativ din lecția de educație fizică asupra grupelor de studenți. • Evaluarea calității și a eficienței
ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Carmen Răchită I., Elena Drăgănescu () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_801]
-
tezei. • Elaborarea ipotezelor de lucru. • Selecționarea mijloacelor de cercetare și de acționare eficientă în procesul instructiv - educativ, ca variabile independente experimentale. • Stabilirea eșantionului, grupurilor experiment și control. • Elaborarea și experimentarea programului de mijloace specifice jocurilor sportive prin acționarea în cadrul procesului instructiv - educativ din lecția de educație fizică asupra grupelor de studenți. • Evaluarea calității și a eficienței programului aplicat prin înregistrarea datelor. • Stocarea și prelucrarea datelor înregistrate. • Analizarea și interpretarea rezultatelor. • Dirijarea, controlul și evaluarea procesului instructiv - educativ din cadrul lecțiilor de educație
ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Carmen Răchită I., Elena Drăgănescu () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_801]
-
sportive prin acționarea în cadrul procesului instructiv - educativ din lecția de educație fizică asupra grupelor de studenți. • Evaluarea calității și a eficienței programului aplicat prin înregistrarea datelor. • Stocarea și prelucrarea datelor înregistrate. • Analizarea și interpretarea rezultatelor. • Dirijarea, controlul și evaluarea procesului instructiv - educativ din cadrul lecțiilor de educație fizică universitară, în vederea consolidării caracteristicilor de personalitate a studenților mediciniști. • Elaborarea concluziilor cu caracter general și aplicativ. Metode de cercetare În procesul investigațiilor științifice au fost utilizate următoarele metode: Metoda studiului informațional bibliografic (Analiza și
ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Carmen Răchită I., Elena Drăgănescu () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_801]
-
variabilelor dependente ale caracteristicilor de personalitate la studenții eșantionului experiment prin modificările valorilor inițiale față de cele finale la caracteristici de personalitate precum: responsabilitatea, dominanța, capacitatea de statut, socializarea, creativitatea, combativitate, voința, atenția și memoria. Experimentarea programei analitice noi în cadrul procesului instructiv educativ de educație fizică cu studenții facultăților de medicină generală, medicină dentară și farmacie, adaptând conținutul acesteia în concordanță cu obiectivele operaționale, au determinat îmbunătățiri ale parametrilor testați la momentul final al cercetării comparativ cu momentul inițial al eșantionul experiment
ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Carmen Răchită I., Elena Drăgănescu () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_801]
-
care a întreprins studii statistice sistematice și de anvergură. Astfel, preocupându-se de răspândirea bolilor psihice încă din 1910-1915, C. I. Parhon a stabilit unele date care ni se par interesante pentru istoria patologiei psihiatrice din țara noastră, permițând comparații instructive. Din datele sumare, referitoare la repartiția procentuală, pe diagrame, a internărilor în spitale de boli mintale, putem deduce unele corelații de actualitate. Reproducem, pentru exemplificare, următoarea repartiție pe diagnoze a bolilor psihice (cazuri internate) în România, în 1934. Paralizie generală
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
constrângerea și teama. Ca atitudine pedagogică, Augustin recomandă bunăvoința față de copil, combătând pedepsele corporale și, în general, tratarea prea aspră a acestuia. Jocul este foarte mult prețuit, deoarece se dovedește mai folositor în educație, în pofida discuțiile savante. Pentru reușita activităților instructiv educative, Fer. Augustin le pretinde profesorilor, în De catechizandis rudibus, să știe cum să trezească interesul elevilor, deoarece în acest fel se obține mai bine înțelegerea și adeziunea afectivă la ceea ce se comunică. Sentimentul de bucurie care trebuie să caracterizeze
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
plăcut. În acest sens, este necesar să li se cultive copiilor curiozitatea liberă și înclinațiile spre activitățile ludice. Învățătorul își poate stimula elevii la descoperire personală, ceea ce solicită din partea lui entuziasm, talent și tact pedagogic. În concepția sa, orice acrivitate instructiv educativă trebuie să fie o investigație, care se bazează pe spontaneitatea copiilor și pe actele lor de creație. Ei au dreptul să pună întrebări, să-și exprime liber opiniile, angajându-se chiar în discuții contradictorii cu învățătorul lor. Prin lucrarea
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]