4,971 matches
-
îndeplinesc, prin vârsta și experiența lor de viață, atât de multe condiționări. Într-adevăr, adulții sunt mai buni ascultători decât tinerii și mai ales decât copii, fiind complet echipați neurolingvistic și dotați, din punct de vedere pur tehnic, cu abilitățile instrumentale necesare (orientare, concentrare, procesare) care le asigură, de regulă, drumul până la înțelegerea mesajului. Însă dincolo de abilitățile tehnice aferente, foarte importante și ele, fără îndoială, ascultarea este și trebuie să devină și o atitudine, și, mai departe, un răspuns specific, acestea
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
abilităților, a capacităților, modele acționale considerate, în principiu, ca „gen” (comportamente deschise, manifeste) în cazul adulților, se înregistrează pe două subniveluri (Rogers, 2002): - hard skills (abilități de bază), putând fi constatate imediat de evaluator, de natură motrică, senzorial-perceptivă sau cognitiv-elementară/instrumentală; - soft skills (abilități superioare, mai nuanțate), ceva mai greu de sesizat, de natură intimă, cvasiafectiv-motivațională, de relaționare, de autoorganizare, intelectual superioare etc. Nu trebuie însă să se înțeleagă că atenția pentru conduitele terminale este exclusivăși absolută în evaluarea din educația
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
distinge între evaluarea de bază și cea specifică. Evaluarea de bază presupune colectarea regulată a datelor asupra unor aspecte predictibile, pentru care există standarde predeterminate de performanță (de exemplu, înscrieri, rată de abandon etc.). Se obțin astfel niște date sintetice, instrumentale, fără să se poată surprinde nuanțe sau să se poată oferi explicații pentru cauzele care le-au determinat. De aceea, evaluarea specifică oferă date variabile (care să le completeze pe cele factuale), explicative la probleme specifice, date obținute în urma unei
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
achizițiile făcute, să-și elaboreze stilul propriu de lucru, să se poată situa personal în raport cu exigențele de învățare. Toate aceste metode complementare de evaluare asigură o alternativă la formulele tradiționale a căror prezență este preponderentă, oferind alte opțiunii metodologice și instrumentale care îmbogățesc practica evaluativă. Valențele lor formative le recomandă susținut în acest sens. Este cazul, în special, al investigației, proiectului și portofoliului, care în afara faptului că reprezintă importante instrumente de evaluare, constituie în primul rând sarcini de lucru a căror
METODE ALTERNATIVE DE EVALUARE. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” ediţia a II-a by Dumitru Rodica () [Corola-publishinghouse/Science/569_a_885]
-
Adus la Paris în 1646 de către Roger de Lorraine, cavaler de Guise, a intrat în serviciile Marii Domnișoare. La curtea din Tuileries și-a desăvârșit arta muzicală. În 1653 este numit la curtea regelui cu funcția de compositeur de la musique instrumentale. Comportamentul său lingușitor, atitudinea machiavelică și abilitatea pentru mașinațiuni politice l-a apropiat mult de Ludovic al XIV lea. Pe baza prieteniei care îi lega din tinerețe și contra informațiilor furnizate de Lully, Regele a trecut cu vederea înclinațiile sale
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
e folosit pentru circumstanțialul de relație: să-și asume răspunderea pe legea... (Antena 3, 19.X.2007), își va asuma răspunderea pe această lege (Antena 3, 23.X.2007), discuții ulterioare pe problema partajului (OTV, 15.XI.2007), pentru un instrumental: pe SMS (Radio InfoPro, 4.III.2008), pe agențiile de știri a venit o informație... (Antena 3, 19.X.2007), situațional (locativ sau temporal) - ceea ce s-a întâmplat astăzi pe conferința de presă... (Antena 3, 30.X.2007), pe radio
[Corola-publishinghouse/Science/85029_a_85815]
-
emisfera dreaptă. Aceasta întărește convingerea că "dreptacii" (indivizi cu o emisferă stângă dominantă în care sunt concentrate ariile de sinteză ale limbajului și gândirii abstracte) au în emisfera dreaptă zona asociativă a orientării spațiale, cu un rol important în muzica instrumentală, pictură, sculptură, desen. Leziuni hemoragice ale zonei asociative angulare a lobului parietal drept într-un caz de agnozie spațială stângă (neglect stâng) Sindromul Josef Gerstmann este o agnozie spațială bilaterală care se manifestă prin agnozia degetelor (inabilitatea distingerii degetelor mâinilor
Spiralogia by Jean Jaques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84988_a_85773]
-
include percepțiile celor trei tipuri de atribute individuale: trăsături, competențe și valori. Autoarea ne explică structura conceptului de sine ca fiind un set de cogniții relativ stabile care oferă fundamentul pentru așteptări, instrumente și valențe în cazul motivației de tip instrumental sau calculativ. Lucrarea își propune să dezvolte un model al conceptului de sine ca o construcție unitară, capabilă să reunească procese motivaționale cognitive și necognitive. Gabriella Losonczy ne atrage atenția că modelul surselor de motivație poate fi utilizat pentru a
Atitudinea față de bani by Gabriella Losonczy () [Corola-publishinghouse/Science/843_a_1654]
-
ne atrage atenția că modelul surselor de motivație poate fi utilizat pentru a contura analiza motivației bazată pe conceptual de sine. Autoarea pleacă de la premisa că există cinci surse ale motivației care se construiește în cadrul unei organizații: motivația intrinsecă, motivația instrumentală, motivația bazată pe conceptul de sine extern, motivația bazată pe conceptul de sine internalizat și interiorizarea scopului. Cercetarea experimentală care vine să susțină teoriile motivaționale asupra mediului organizațional la care se oprește autoarea își propune să determine relația dintre implicația
Atitudinea față de bani by Gabriella Losonczy () [Corola-publishinghouse/Science/843_a_1654]
-
2002). 3.3.3 Influența conceptului de sine asupra mediului organizațional Structura conceptului de sine poate fi considerată ca fiind un set de cogniții relativ stabile ce oferă o bază pentru așteptări, instrumente și valențe în cazul motivației de tip instrumentale sau calculative. În orice caz, există și o componentă expresivă a conceptului de sine, care se referă la modul în care individul procesează informația (feedback, observații, etc.) și utilizeazăn structura conceptului se sine pentru a filtra informațiile din exterior și
Atitudinea față de bani by Gabriella Losonczy () [Corola-publishinghouse/Science/843_a_1654]
-
intrinsec atunci când manifestă un comportament doar pentru că este distractiv. Cu alte cuvinte, motivația vine din munca însăși. Indiviziilor le place munca și consideră că sunt recompensați doar pentru că execută sarcina. Nu există control extern în cazul acestui comportament. 2. Motivație instrumentală: recompensele instrumentale sunt surse de motivație atunci când indivizii consideră că un anumit comportament al lor va aduce anumite beneficii, cum ar fi bani, premii etc. Avându-și rădăcina în teoria schimbului, presupunerea de bază este că indivizii și organizațiile constituie
Atitudinea față de bani by Gabriella Losonczy () [Corola-publishinghouse/Science/843_a_1654]
-
manifestă un comportament doar pentru că este distractiv. Cu alte cuvinte, motivația vine din munca însăși. Indiviziilor le place munca și consideră că sunt recompensați doar pentru că execută sarcina. Nu există control extern în cazul acestui comportament. 2. Motivație instrumentală: recompensele instrumentale sunt surse de motivație atunci când indivizii consideră că un anumit comportament al lor va aduce anumite beneficii, cum ar fi bani, premii etc. Avându-și rădăcina în teoria schimbului, presupunerea de bază este că indivizii și organizațiile constituie un schimb
Atitudinea față de bani by Gabriella Losonczy () [Corola-publishinghouse/Science/843_a_1654]
-
bugetar sau privat influențează atitudinea față de bani. 2. Să se afle cei mai buni predictori pentru atitudinea față de bani, luând în considerare tipul de implicare motivațională și tipul de organizație. 5.2 Ipotezele cercetării 1. Motivația hedonistă, internalistă, socială și instrumentală din sistemul bugetar/privat influențează factorul putere al atitudinii față de bani. 2. Motivația socială, internalistă, instrumentală și hedonistă alături de sistemul bugetar sau privat influențează factorul neîncredere al atitudinii față de bani. 3. Sistemul bugetar sau privat, dar și motivația instrumentală, internalistă
Atitudinea față de bani by Gabriella Losonczy () [Corola-publishinghouse/Science/843_a_1654]
-
atitudinea față de bani, luând în considerare tipul de implicare motivațională și tipul de organizație. 5.2 Ipotezele cercetării 1. Motivația hedonistă, internalistă, socială și instrumentală din sistemul bugetar/privat influențează factorul putere al atitudinii față de bani. 2. Motivația socială, internalistă, instrumentală și hedonistă alături de sistemul bugetar sau privat influențează factorul neîncredere al atitudinii față de bani. 3. Sistemul bugetar sau privat, dar și motivația instrumentală, internalistă, socială și hedonistă influențează factorul economie al atitudinii față de bani. 5.4 Lot experimental Subiecții care
Atitudinea față de bani by Gabriella Losonczy () [Corola-publishinghouse/Science/843_a_1654]
-
și instrumentală din sistemul bugetar/privat influențează factorul putere al atitudinii față de bani. 2. Motivația socială, internalistă, instrumentală și hedonistă alături de sistemul bugetar sau privat influențează factorul neîncredere al atitudinii față de bani. 3. Sistemul bugetar sau privat, dar și motivația instrumentală, internalistă, socială și hedonistă influențează factorul economie al atitudinii față de bani. 5.4 Lot experimental Subiecții care au completat chestionarele sunt toți angajați și activează atât în instituții bugetare cât și în organizații private. Cercetarea s-a efectuat pe un
Atitudinea față de bani by Gabriella Losonczy () [Corola-publishinghouse/Science/843_a_1654]
-
motivaționale („Self Concept Motivation Theory”, 1999) propun un cadru conceptual la care pot fi reduse majoritatea teoriilor care vizează implicarea motivațională. Acest cadrul conceptual face referire la patru dimensiuni care definesc caracteristicile esențiale ale implicării motivaționale individuale: intrinsic process motivation; instrumental motivation; external self concept-based motivation și internal self concept-based motivation. Pornind de la acest model teoretic sintetic am construit o probă de evaluare a caracteristicilor dominante ale motivației intrinseci vizând cele patru dimensiuni grupate în factori bipolari: motivație personală (plăcere) motivație
Atitudinea față de bani by Gabriella Losonczy () [Corola-publishinghouse/Science/843_a_1654]
-
motivation; external self concept-based motivation și internal self concept-based motivation. Pornind de la acest model teoretic sintetic am construit o probă de evaluare a caracteristicilor dominante ale motivației intrinseci vizând cele patru dimensiuni grupate în factori bipolari: motivație personală (plăcere) motivație instrumentală (recompensă), motivație internalistă (provocare) și motivație externalistă (recunoaștere). Pentru a reduce tendința de fațadă am operaționalizat factorii Chestionarului IM cu ajutorul unor aserțiuni afirmații cu două variante de răspuns, subiecții fiind forțaȚi să aleagă numai una dintre variantele puse la dispoziție
Atitudinea față de bani by Gabriella Losonczy () [Corola-publishinghouse/Science/843_a_1654]
-
sarcina este plăcută, captivantă el este motivat să lucreze eficient și în echipă. Este mulțumit este captivat de realizarea sarcinii în sine și dacă are sentimentul că are libertatea să își aleagă sarcinile și modul de realizarea a lor. MOTIVAȚIE INSTRUMENTALĂ (RECOMPENSĂ) Angajatul este motivat și face performanță dacă este convins că efortul și dedicarea lui vor fi avea drept consecințe directe, recompense materiale (salariu, bonusuri, premii, alte avantaje financiare) sau ierarhice (promovare, carieră etc.). Principale forță motivatoare este recompensa. Vede
Atitudinea față de bani by Gabriella Losonczy () [Corola-publishinghouse/Science/843_a_1654]
-
se recuperează 0,02 µg Hg dintr-un litru de apă). În mod asemănător, sulfura de plumb antrenează 1 µg de aur din 1000 litri (1 m3) apă de mare. 85 Mihail Tvet (1872 1919) Între metodele moderne de analiză instrumentală, o pondere deosebit de mare ca aplicabilitate și eficiență o dețin procedeele cromatografice, în special cele în fază de vapori și de lichide la presiune înaltă. Cromatografia reunește o serie de metode de analiză bazate pe separarea componentelor unei probe prin
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
sau cazuri multiple. O altă clasificare menționează o tipologie diferită a studiilor de caz (Mucchielli, 2000): -studiul de caz intrinsec se concentrează asupra unui caz foarte rar sau unic, greu accesibil și care poate permite descoperiri științifice; -studiul de caz instrumental se referă la o situație, un eveniment cu caracteristici tipice care constituie o oportunitate de ilustrare a unor modele teoretice elaborate în prealabil; -studiul de caz multiplu presupune identificarea elementelor constante și a celor repetitive din mai multe situații studiate
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCATIEI. In: GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
2006) [...] doamna Norica Nicolai, înfierată pe mapă profesională. (R. Dumitrescu, Realitatea TV, 11.I.2008) Suspendarea fostului ministru al Apărării nu s-a făcut pe calomnie; mai era o plângere... (Realitatea TV, 21.I.2008) - construcția are și o interpretare instrumentală V-ați inflamat degeaba pe ce spune domnul Văcăroiu. (S. Tănase, Realitatea TV, 8.XII.2007) Formațiunea dumneavoastră a cerut scoaterea UDMR de la guvernare cam pe temele discutate de noi aici. (A. Crețulescu, Realitatea TV, 23.II.2008) Oamenii se
[Corola-publishinghouse/Science/85009_a_85795]
-
de tip dicendi sau asemănător: (a) verb dicendi: Se discută mult pe niște informații care [...] (Realitatea TV, 23.VI.2006) Nu discutăm pe sentimentele mele, ci pe certitudinile actelor [...]. (A. Iorgulescu, Realitatea TV, 20.III.2007) - și cu o nuanță instrumentală Eu nu vreau să vă contrazic pe ceea ce spuneți. (N. Văcăroiu, Realitatea TV, 18.X.2006) Pe ce vrea să vorbească? (A. Crețulescu, Realitatea TV, 9.II.2007) Eu când merg la emisiunea de folclor vorbesc despre folclor. Am patru
[Corola-publishinghouse/Science/85009_a_85795]
-
didactice, cu finalități bine gândite. Calitatea și menirea sa îi cereau să se implice în activitățile cultural-artistice, în îndrumarea sătenilor privind îngrijirea și educarea copiilor. Încă de pe băncile școlii normale, Ioan Pavel a dovedit aptitudini deosebite pentru muzica vocală și instrumentală. În corul mare al școlii vocea sa de bas se distingea prin acuratețe, profunzime și vibrație, își însușea cu ușurință și temeinic teoria muzicală ajungând să descifreze, la prima vedere, cântecele din manualul de muzică și din partiturile pentru vioară
Acorduri pe strune de suflet by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/83169_a_84494]
-
complexe de metode, mijloace și tehnici, în raport de situația pe care o servesc. Metodele didactice au câteva funcții cu caracter general și comun și anume: - funcția cognitivă - de organizare, de dirijare a învățării, de elaborare a noi cunoștințe. - funcția instrumentală (operațională) - de intermediar între elev și materia de studiat, între obiectivele de îndeplinit și performanțe. - funcția normativă - de a arăta "cum" să se predea, "cum" să se învețe, astfel încât să se obțină cele mai bune rezultate; prin intermediul metodelor didactice profesorul
Abordarea ?tiin?ific? ?i metodic? a temei "Cuprul-propriet??i ?i combina?ii by Irina Ecsner () [Corola-publishinghouse/Science/83657_a_84982]
-
și corectă, citirea expresivă. Etapele necesare În formarea deprinderilor de citire sunt relativ aceleași pentru toți copiii, Însă timpul necesar parcurgerii fiecărei etape este diferit de la un copil la altul. Copiii deficienți de auz Întâmpină dificultăți În formarea acestor deprinderi instrumentale, problemele care apar fiind diferite În funcție de natura și gravitatea deficienței(M. Anca): Copiii cu pierderi de auz ușoare pot avea dificultăți În dobândirea sunetelor vorbirii, În discriminarea lor, slabe achiziții În domeniul ortografiei și citirii. * Copiii cu pierderi de auz
Ad-Studium Nr. 1 2. In: Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]