4,097 matches
-
opresc aici, pentru ca, prin prelungirea meditației mele să-mi imprim mai adânc această nouă cunoaștere. Răspunsuri la cele dintâi Întâmpinări Am scris Într-un loc că ideea este lucrul Însuși conceput sau gândit În măsura În care se află În mod obiectiv În intelect, cuvinte care fac să se Înțeleagă cu totul altceva decât am zis, Înainte de a-mi dat ocazia să le explic mai pe Înțeles. A fi, spune el, În mod obiectiv În intelect, Înseamnă a Încheia ca un obiect actul intelectului
Principiile metafizicii carteziene by Ioan Deac () [Corola-publishinghouse/Science/2004_a_3329]
-
gândit În măsura În care se află În mod obiectiv În intelect, cuvinte care fac să se Înțeleagă cu totul altceva decât am zis, Înainte de a-mi dat ocazia să le explic mai pe Înțeles. A fi, spune el, În mod obiectiv În intelect, Înseamnă a Încheia ca un obiect actul intelectului, ceea ce nu e decât o denumire exterioară și care nu adaugă nimic real lucrului etc. Trebuie remarcat că există o distanță față de lucrul Însuși, ca ceva care se află În afara intelectului, față de
Principiile metafizicii carteziene by Ioan Deac () [Corola-publishinghouse/Science/2004_a_3329]
-
intelect, cuvinte care fac să se Înțeleagă cu totul altceva decât am zis, Înainte de a-mi dat ocazia să le explic mai pe Înțeles. A fi, spune el, În mod obiectiv În intelect, Înseamnă a Încheia ca un obiect actul intelectului, ceea ce nu e decât o denumire exterioară și care nu adaugă nimic real lucrului etc. Trebuie remarcat că există o distanță față de lucrul Însuși, ca ceva care se află În afara intelectului, față de care este Într-adevăr o denumire exterioară, care
Principiile metafizicii carteziene by Ioan Deac () [Corola-publishinghouse/Science/2004_a_3329]
-
În intelect, Înseamnă a Încheia ca un obiect actul intelectului, ceea ce nu e decât o denumire exterioară și care nu adaugă nimic real lucrului etc. Trebuie remarcat că există o distanță față de lucrul Însuși, ca ceva care se află În afara intelectului, față de care este Într-adevăr o denumire exterioară, care să fie În mod obiectiv În intelect; dar eu vorbesc despre o idee, care nu e niciodată În afara intelectului, și În raport cu care a fi În mod obiectiv nu semnifică altceva decât
Principiile metafizicii carteziene by Ioan Deac () [Corola-publishinghouse/Science/2004_a_3329]
-
exterioară și care nu adaugă nimic real lucrului etc. Trebuie remarcat că există o distanță față de lucrul Însuși, ca ceva care se află În afara intelectului, față de care este Într-adevăr o denumire exterioară, care să fie În mod obiectiv În intelect; dar eu vorbesc despre o idee, care nu e niciodată În afara intelectului, și În raport cu care a fi În mod obiectiv nu semnifică altceva decât a fi În intelect În maniera În care sunt de obicei obiectele. Astfel, de exemplu, dacă
Principiile metafizicii carteziene by Ioan Deac () [Corola-publishinghouse/Science/2004_a_3329]
-
există o distanță față de lucrul Însuși, ca ceva care se află În afara intelectului, față de care este Într-adevăr o denumire exterioară, care să fie În mod obiectiv În intelect; dar eu vorbesc despre o idee, care nu e niciodată În afara intelectului, și În raport cu care a fi În mod obiectiv nu semnifică altceva decât a fi În intelect În maniera În care sunt de obicei obiectele. Astfel, de exemplu, dacă cineva Întreabă ce se Întâmplă cu soarele, ca urmare a faptului că
Principiile metafizicii carteziene by Ioan Deac () [Corola-publishinghouse/Science/2004_a_3329]
-
Într-adevăr o denumire exterioară, care să fie În mod obiectiv În intelect; dar eu vorbesc despre o idee, care nu e niciodată În afara intelectului, și În raport cu care a fi În mod obiectiv nu semnifică altceva decât a fi În intelect În maniera În care sunt de obicei obiectele. Astfel, de exemplu, dacă cineva Întreabă ce se Întâmplă cu soarele, ca urmare a faptului că se află În mod obiectiv În intelectul meu, i se răspunde foarte bine că nu se
Principiile metafizicii carteziene by Ioan Deac () [Corola-publishinghouse/Science/2004_a_3329]
-
mod obiectiv nu semnifică altceva decât a fi În intelect În maniera În care sunt de obicei obiectele. Astfel, de exemplu, dacă cineva Întreabă ce se Întâmplă cu soarele, ca urmare a faptului că se află În mod obiectiv În intelectul meu, i se răspunde foarte bine că nu se Întâmplă nimic decât o denumire exterioară, anume cea care desăvârșește de maniera unui obiect operația intelectului meu; dar, dacă Întreabă ce este ideea soarelui și dacă i se răspunde că e
Principiile metafizicii carteziene by Ioan Deac () [Corola-publishinghouse/Science/2004_a_3329]
-
se Întâmplă cu soarele, ca urmare a faptului că se află În mod obiectiv În intelectul meu, i se răspunde foarte bine că nu se Întâmplă nimic decât o denumire exterioară, anume cea care desăvârșește de maniera unui obiect operația intelectului meu; dar, dacă Întreabă ce este ideea soarelui și dacă i se răspunde că e un lucru gândit, În măsura În care este În mod obiectiv În intelect, nimeni nu va Înțelege că e vorba despre soarele Însuși, În măsura În care această denumire exterioară se
Principiile metafizicii carteziene by Ioan Deac () [Corola-publishinghouse/Science/2004_a_3329]
-
Întâmplă nimic decât o denumire exterioară, anume cea care desăvârșește de maniera unui obiect operația intelectului meu; dar, dacă Întreabă ce este ideea soarelui și dacă i se răspunde că e un lucru gândit, În măsura În care este În mod obiectiv În intelect, nimeni nu va Înțelege că e vorba despre soarele Însuși, În măsura În care această denumire exterioară se află În el. Iar acest a fi În mod obiectiv În intelect nu Înseamnă a Încheia operațiunea sa ca un obiect, ci tocmai a fi
Principiile metafizicii carteziene by Ioan Deac () [Corola-publishinghouse/Science/2004_a_3329]
-
se răspunde că e un lucru gândit, În măsura În care este În mod obiectiv În intelect, nimeni nu va Înțelege că e vorba despre soarele Însuși, În măsura În care această denumire exterioară se află În el. Iar acest a fi În mod obiectiv În intelect nu Înseamnă a Încheia operațiunea sa ca un obiect, ci tocmai a fi În intelect În felul În care obiectele sale se află de obicei; astfel Încât, ideea de soare este Însăși soarele ce există În intelect, nu ca un adevăr
Principiile metafizicii carteziene by Ioan Deac () [Corola-publishinghouse/Science/2004_a_3329]
-
nu va Înțelege că e vorba despre soarele Însuși, În măsura În care această denumire exterioară se află În el. Iar acest a fi În mod obiectiv În intelect nu Înseamnă a Încheia operațiunea sa ca un obiect, ci tocmai a fi În intelect În felul În care obiectele sale se află de obicei; astfel Încât, ideea de soare este Însăși soarele ce există În intelect, nu ca un adevăr formal, așa cum se află pe cer, ci În mod obiectiv, adică potrivit cu felul În care
Principiile metafizicii carteziene by Ioan Deac () [Corola-publishinghouse/Science/2004_a_3329]
-
În mod obiectiv În intelect nu Înseamnă a Încheia operațiunea sa ca un obiect, ci tocmai a fi În intelect În felul În care obiectele sale se află de obicei; astfel Încât, ideea de soare este Însăși soarele ce există În intelect, nu ca un adevăr formal, așa cum se află pe cer, ci În mod obiectiv, adică potrivit cu felul În care obiectele se află de obicei În intelect: mod de a exista care este Într-adevăr mult mai imperfect decât cel În
Principiile metafizicii carteziene by Ioan Deac () [Corola-publishinghouse/Science/2004_a_3329]
-
se află de obicei; astfel Încât, ideea de soare este Însăși soarele ce există În intelect, nu ca un adevăr formal, așa cum se află pe cer, ci În mod obiectiv, adică potrivit cu felul În care obiectele se află de obicei În intelect: mod de a exista care este Într-adevăr mult mai imperfect decât cel În care există lucrurile În afara intelectului; cu toate acestea nu e vorba despre un nimic pur, după cum am spus deja mai sus. Iar, atunci când acest teolog savant
Principiile metafizicii carteziene by Ioan Deac () [Corola-publishinghouse/Science/2004_a_3329]
-
formal, așa cum se află pe cer, ci În mod obiectiv, adică potrivit cu felul În care obiectele se află de obicei În intelect: mod de a exista care este Într-adevăr mult mai imperfect decât cel În care există lucrurile În afara intelectului; cu toate acestea nu e vorba despre un nimic pur, după cum am spus deja mai sus. Iar, atunci când acest teolog savant spune că există un echivoc În aceste cuvinte, un nimic pur, pare să fi vrut să mă avertizeze asupra
Principiile metafizicii carteziene by Ioan Deac () [Corola-publishinghouse/Science/2004_a_3329]
-
există un echivoc În aceste cuvinte, un nimic pur, pare să fi vrut să mă avertizeze asupra a ceea ce tocmai observasem, de teamă că nu voi lua seama. Pentru că el spune, În primul rând, că un lucru, care există În intelect prin ideea sa, nu este o ființă reală sau actuală, adică, nu e ceva În afara intelectului; ceea ce e adevărat. Iar apoi mai spune că nu e ceva Îndoielnic pentru spirit, sau o ființă pentru rațiune, ci ceva real, care este
Principiile metafizicii carteziene by Ioan Deac () [Corola-publishinghouse/Science/2004_a_3329]
-
asupra a ceea ce tocmai observasem, de teamă că nu voi lua seama. Pentru că el spune, În primul rând, că un lucru, care există În intelect prin ideea sa, nu este o ființă reală sau actuală, adică, nu e ceva În afara intelectului; ceea ce e adevărat. Iar apoi mai spune că nu e ceva Îndoielnic pentru spirit, sau o ființă pentru rațiune, ci ceva real, care este conceput În mod distinct; cuvinte prin care admite În Întregime tot ceea ce am propus eu. Cu
Principiile metafizicii carteziene by Ioan Deac () [Corola-publishinghouse/Science/2004_a_3329]
-
distinct; cuvinte prin care admite În Întregime tot ceea ce am propus eu. Cu toate acestea adaugă, pentru că acest lucru este doar conceput, iar În mod actual el nu există (adică, pentru că nu e decât o idee, și nu ceva În afara intelectului), el poate Într-adevăr să fie conceput, dar nu poate În nici un fel să fie cauzat, adică nu are nevoie de o cauză pentru a exista În afara intelectului, ceea ce mărturisesc, căci cu siguranță are nevoie de o cauză pentru a
Principiile metafizicii carteziene by Ioan Deac () [Corola-publishinghouse/Science/2004_a_3329]
-
există (adică, pentru că nu e decât o idee, și nu ceva În afara intelectului), el poate Într-adevăr să fie conceput, dar nu poate În nici un fel să fie cauzat, adică nu are nevoie de o cauză pentru a exista În afara intelectului, ceea ce mărturisesc, căci cu siguranță are nevoie de o cauză pentru a fi conceput, și despre asta e vorba aici. Astfel, dacă cineva are În minte ideea unei mașinării foarte ingenioase, putem să ne Întrebăm pe bună dreptate care este
Principiile metafizicii carteziene by Ioan Deac () [Corola-publishinghouse/Science/2004_a_3329]
-
pentru a fi conceput, și despre asta e vorba aici. Astfel, dacă cineva are În minte ideea unei mașinării foarte ingenioase, putem să ne Întrebăm pe bună dreptate care este cauza acestei mașinării, iar acela care va spune că În afara intelectului această ideea nu e nimic nu ne va satisface, și prin urmare că nu poate fi provocată, ci doar concepută; căci aici nu se Întreabă nimic altceva, decât care este cauza pentru care este concepută. Nu ne va mulțumi nici
Principiile metafizicii carteziene by Ioan Deac () [Corola-publishinghouse/Science/2004_a_3329]
-
nu ne va satisface, și prin urmare că nu poate fi provocată, ci doar concepută; căci aici nu se Întreabă nimic altceva, decât care este cauza pentru care este concepută. Nu ne va mulțumi nici acela care va spune că intelectul Însuși Îi este cauza, prin faptul că este una dintre operațiunile sale; pentru că nu de asta ne vom Îndoi, ci vom Întreba doar care este cauza ingeniozității obiective ce se află În ea. Căci, dacă această idee conține o anume
Principiile metafizicii carteziene by Ioan Deac () [Corola-publishinghouse/Science/2004_a_3329]
-
Înțelege asta nu urmează că trebuiau să aibă un Început: la fel cum, din faptul că nu pot Înțelege o infinitate de diviziuni Într-o cantitate finită, nu urmează că aș putea ajunge la un sfârșit; ci, deduc doar că intelectul meu, care este finit, nu poate Înțelege infinitul. Iată de ce Îmi place mai mult să-mi sprijin raționamentele pe existența mea, care nu depinde de nici o suită de cauze, și care Îmi e cunoscută În cel mai Înalt grad; și
Principiile metafizicii carteziene by Ioan Deac () [Corola-publishinghouse/Science/2004_a_3329]
-
corpurile din afară noastră, dar nu care este natura lor, decât poate, arareori și din Întâmplare. Căci, după această reflecție, vom părăsi fără greutate toate prejudecățile ce nu sunt Întemeiate decât pe simțuri și nu ne vom sluji decât de intelect, căci numai În el se găsesc În mod firesc primele noțiuni sau idei ca semințe ale adevărurilor pe care suntem În stare să le cunoaștem. §4. Nici greutatea, nici duritatea, nici culoarea, etc. nu constituie natura corpului, ci numai Întinderea
Principiile metafizicii carteziene by Ioan Deac () [Corola-publishinghouse/Science/2004_a_3329]
-
o experiență socială, o aplicare în practică a unor idei care erau extrase adesea chiar din curentul pedagogiei sociale a epocii: educația prin muncă, accentul pe educația morală, primatul educației asupra instrucției, dezvoltarea integrală a personalității și nu doar a intelectului etc. A constituit, apoi, un laborator practic de formare a viitorilor profesori în spiritul concepțiilor noi despre educație, propuse de acel făuritor de școală care a fost Spiru Haret. Constatând caracterul nedemocratic, teoretic, rupt de realitățile vieții sociale a școlii
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
candidaților instrumente de lucru pentru orientarea activității lor. Între școală și viațătc "Între școală și viață" Punctul de plecare în conceperea naturii umane și a educației omului este coexistența a trei funcțiuni psihice care formează împreună „o unitate de viață” - intelectul, emoțiile și voința. Aplicat la educație - crede Găvănescul-, acest adevăr al științei psihologice justifică afirmația că educația inteligenței reprezintă numai o parte din educația integrală a omului. Nici o funcțiune psihică nu poate exista izolată și de sine stătătoare. Numai toate
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]