2,070 matches
-
Jupân Dumitrache și Nae Ipingescu nu înțeleg nici lucrurile scrise în Vocea patriotului naționale, deși le admiră - simbol, și acesta, al neînțelegerii formelor noi, pe care totuși le admiră. În sfârșit, coaliția dintre aceste categorii noi - burghezime, organele guvernământului și intelectualitatea liberalismului - e simbolizată admirabil prin expresia triumfătoare, prin recomandația supremă, cu care se fac cunoscute personajele unul altuia, la sfârșitul piesei: "E d-ai noștri!"... Numai pentru "scîrțai-scîrțai", cum îl credea Jupân Dumitrache pe Rică, înainte de a-l ști cine
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
desigur, în intenție. Cornelia Emilian a fost soția profesorului Ștefan Emilian, coleg și prieten cu Ștefan Micle. Soțiile profesorilor universitari din Iași, între care și Veronica Micle, ba încă ea în primul rând ca soția rectorului, reprezentau înalta societate a intelectualității urbei, dădeau tonul purtării alese, inițiativelor umanitare, înaltelor simțiri și cugetări patriotice ori familiale. Ele au fost scandalizate de-a dreptul când au auzit apoi au și văzut că, după moartea rectorului, în august 1879, în loc să-și pună doliu și
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
importante la viața lui Mihai Eminescu. La numai câteva zile după reinstalarea poetului în București, el este invitat la această conferință. Digresiunea care urmează are importanța ei în economia biografiei târzii a lui Eminescu. Ascuns, oarecum, în lumea măruntă a intelectualității ieșene din ultima parte a secolului al XIX-lea, Eduard Gruber (1862-1896) se ascunde din nou, când îl privim mai de aproape, acolo unde-i este, poate, chiar locul: între două mituri, sau tradiții orale, sau șabloane mentale cum vrem
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
vârsta la care pe primul plan era condiția fizică), a apărut „sfatul bătrânilor” pentru decizii vitale și vracii - pentru vindecări și „legătura” cu divinitatea. Acești deținători de informații reprezintă germenii unei categorii sociale ce se va forma mult mai târziu intelectualitatea. Creșterea rezervelor de hrană a făcut ca surplusul să fie folosit de noi categorii sociale, care nu lucrau în agricultură și aveau ocupații distincte. Dacă la început a apărut o diviziune a muncii între femei și bărbați prin specificul activităților
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
de meșteșugari, ca răspuns la cerințele tot mai ridicate de unelte pentru agricultură, de obiecte pentru uzul curent, dar și de arme pentru război sau de alte produse pentru pătura socială conducătoare care devenea tot mai rafinată în cerințe. Apariția intelectualității (ca purtătoare de cunoștințe avansate) a fost legată de nevoile clasei conducătoare de a mări și de a administra posesiunile acesteia. În antichitate, odată cu apariția orașelor, ca centre mari comerciale sau de apărare, conducătorii aveau pe lângă ei oameni care dețineau
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
O prezentare mai detaliată a acestor mișcări o face în „Adevărul”, de astă dată în antiteză șarjată cu comportamentul tineretului intelectual român, inclusiv cel socialist, totul culminând într-o expunere vibrantă a crezului propriu. Prioritatea vădită a obiectivului privitor la intelectualitate îl determină să treacă imediat la propovăduirea lui, pentru care găsise și o tribună adecvată, la nou-apărutul „Evenimentul literar”, unde e secondat de câțiva tovarăși de idei, între care foarte activ se arată G. Ibrăileanu. Cu referire la limba literară
STERE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289921_a_291250]
-
Marcu. Tot Goga va fi și director al seriei a doua, alături de Alexandru A. Hodoș, redactor responsabil. În numărul inaugural, ca și în numărul 17/1908, în articolul-program Către cărturarii noștri, semnat de Octavian Goga, este reamintită obârșia țărănească a intelectualității române, precum și datoria cărturarilor de a retransmite cultura spre lumea rurală: „Să-i dăm carte țărănimii noastre; carte înțeleasă [...]. Să-i dăm țăranului o gazetă cuminte și cinstită”. Sub acest aspect, Ț.n. se aliniază sămănătorismului și poporanismului epocii. În
ŢARA NOASTRA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290068_a_291397]
-
serioasă instrucție civilă și militară, întrucât urma cândva să ia locul tatălui său. A învățat arta războiului, retorica, matematica, regulile de conduită în societate, a studiat Vedele și comentariile acestora. Viața pe care a dus-o era totuși lipsită de intelectualitate, căci în cultura vremii știința ocupa un loc foarte modest, iar literatură nu exista în afara tradiției orale vedice. Se spune că Siddhărtha a trăit în faimosul lux oriental. Toate hainele sale erau de mătase, se parfuma numai cu santal de
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]
-
arpacaș, atâta cât să nu mori... În Închisoare ați avut ocazia să Întâlniți personalități? La Gherla, unde-am stat un an de zile, eram treizeci și ceva În cameră, am fost cu foști miniștri. Am trăit Într-o atmosferă de intelectualitate cum nu am mai trăit nici În viața civilă. De exemplu, până la ora 12 ziua se vorbea numa’ În limba franceză, dup-aceea-n germană și În engleză. Mai Învățasem și la liceu aceste limbi, da’ am ajuns la un moment de
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
da’ am ajuns la un moment de le-am perfecționat foarte bine, Încât după aia am făcut abonamente la ziar..., dar numai la L’ Humanité, că ăsta era de stânga. Vreau să vă spun că a fost o atmosferă de intelectualitate cum rar am mai Întâlnit... Am Întâlnit acolo un om care era de statură mică și-a fost avocatul Legaței Franceze până la data Închiderii acesteia. Eu vă mulțumesc mult... N-aveți pentru ce... Ovidiu Mircea Mureșantc "Ovidiu Mircea Mureșan" S-
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
sigur că aci a izbucnit imediat o revoltă populară care-a cuprins Întreaga zonă, de la Borșa la Gutâi și de la Huta la Sighet. Adică, practic, Întreg județul vechi Maramureș era alarmat și revoltat... Evenimentele astea erau Încurajate și susținute de către intelectualitatea locală. Încă nu se Întorseseră mulți din refugiu În zona Sighetului, dar, câți au fost, sigur că s-au implicat. A fost prima mișcare de amploare, la care și țăranii simpli au participat, și primul semn că ceea ce se petrece
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
de actualitate. Pe vremea pe care o descriu exista cântărețul care, a doua zi după fiecare eveniment însemnat, îl cânta în versuri de actualitate. Astăzi, cântărețul a dispărut. După 50 de ani, acest gen vesel, curat, lipsit de obscenități, plăcut intelectualității, literar, nu-l mai cultivă nimeni. Neapărat, cauza este că nu mai rentează. Căci, să nu uităm că trăim azi o vreme în care supremul câștig bănesc este suprema aspirațiune. Vara Bucureștii nu aveau spectacole. Lumea din elită sau pleca
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
Această scrisoare a făcut mare zgomot pe vremea aceea, mai ales pentru ultimile cuvinte adresate lui Vasile Boerescu, despre care se spunea că ieșise dintr-o poziție foarte umilă.48 Arestarea lui Nicolae Fleva provoacă o mare agitație în București. Intelectualitatea era indignată, tineretul se agita, mahalalele erau în mare fierbere. Tot felul de vești sinistre începură să circule. Conform legii, biroul electoral de la Primărie fiind biroul central, acela libera certificatele aleșilor, însă acest birou era în mâna opoziției. Astfel că
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
său Abdul Hamid fiind desemnat ca succesor. La 18 decembrie 1876 este numit ca mare vizir Midhat pașa, unul dintre conducătorii organizației burgheze progresiste „Noii osmani“, acesta fiind însărcinat cu pregătirea unei constituții liberale. Exponent al burgheziei naționale și al intelectualității progresiste, Midhat-pașa (care va fi mazilit de sultan la începutul anului 1877 și apoi asasinat din porunca acestuia) a elaborat o constituție care - aplicată corect - ar fi îndrumat statul turc pe calea parlamentarismului și al unei de mocrații burgheze. Constituția
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
sînt, muncii sale. Circumstanțelor defavorabile și nefericirii propriei vieți marcate de boală (diabet) le opunea mun ca încrîncenată, împinsă către perfecțiune. Regizor și director al Teatrului de Animație, era (nu prin studii, ci prin atitudine) una din figurile marcante ale intelectualității băcăuane. Ne-am stimat reciproc, în mod constant. Fără vocea lui de stăpîn sastisit, fără „nevroza” lui, Teatrul de Păpuși îmi pare azi o fantomă. *Aseară, lungă discuție telefonică (peste un sfert de oră) cu Mihai. Inevitabil, am ajuns și
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
un „Aaaa, salut, George!” și doar știe care sînt relațiile mele cu el! S-au împlinit 10 ani de la moartea părinților. Ce puțin am făcut pentru memoria lor, ce puțin am făcut pentru mine! *Iată, „dragi tovarăși”, ce ne diferențiază: „Intelectualitatea este o fatalitate lăuntrică. Se naște cineva intelectual, după cum se naște cu ochii albaștri, de pildă; or, intelectualitatea e necesitatea organică de a pricepe viața și de a reacționa, potrivit firii tale potrivnice sau favorabile, față de acțiunea mediului” (N. Davidescu
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
de la moartea părinților. Ce puțin am făcut pentru memoria lor, ce puțin am făcut pentru mine! *Iată, „dragi tovarăși”, ce ne diferențiază: „Intelectualitatea este o fatalitate lăuntrică. Se naște cineva intelectual, după cum se naște cu ochii albaștri, de pildă; or, intelectualitatea e necesitatea organică de a pricepe viața și de a reacționa, potrivit firii tale potrivnice sau favorabile, față de acțiunea mediului” (N. Davidescu, „Lipsa de orientare”, în Aspecte și tendințe literare, p.153). *Sp. Îi declară lui Petre Cimpoeșu: „A doua
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
executive” etc. Adică de „forurile noastre democratice”? Dincolo de decepțiile individuale pe care le pot naște, asemenea „hotărîri” mă dor, întrucît afectează însăși imaginea revistei: vor fi destui care să creadă că din conformism ne-am sustras elanului aproape general al intelectualității românești de a-l omagia pe unul dintre cei mai merituoși exponenți ai ei. *„Caligraful” V.M. (specialistul nr. 1 al redacției în rapoarte și procese-verbale) și a făcut o manieră din a pune banalitățile pe bigudiuri. Iată cîteva din exprimările
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
aulă a Sindicatelor din Suceava, bine popularizată, cu serios afișaj. Vreau să vorbesc despre: ștefan cel Mare În contemporaneitatea istorică universală, făcând o comparație Între ștefan și contemporanii săi. Va fi ceva extraordinar de interesant și de util pentru Întreaga intelectualitate suceveană. Aceasta va fi În ultima decadă a lunii aprilie (22-30 apr.c.). 2. - Aș vorbi apoi la Fălticeni, În același circuit, despre: 351 Referire probabil la tov. Miu Dobrescu, care pe atunci era prim secretar al Comitetului Județean al
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
pe care ni le-au lăsat înaintașii. Dar ce putem face eu singur și alți câțiva arhitecți înspăimântați, când instituția oficială care se ocupă de arhitectură Uniunea Arhitecților nu are curajul să miște un deget? Nu mai vorbesc de toată intelectualitatea noastră care-și ascunde capul ca struțul în nisip. Poate că veți putea discuta această problemă cu oameni de cultură români care apără de departe, măcar cu vorba, moștenirea noastră culturală. Poate se va găsi un loc și în programul
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
vreodată. Emil Georgescu, autorul unor violente denunțuri publice făcute zi de zi la microfonul Europei Libere împotriva cultului personalității, a fost grav rănit într-un accident de circulație organizat de un grup de teroriști români. Monica Lovinescu, strălucită reprezentantă a intelectualității române din capitala Franței, care găsea întotdeauna cuvinte încărcate de emoție pentru a exprima setea românilor pentru libertate și justiție, a fost atacată și bătută în fața locuinței sale din Paris de un grup de palestinieni care au acționat în numele Securității
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
clovni... În relație, mai ales, cum și este, poate involuntar, cu scandalul simetric, de peste zece ani, prilejuit de data asta de o recenzie la un volum memorialistic al lui Mircea Eliade, În care cutezasem să reîmprospătez, cu extreme precauții, memoria intelectualității dintre cele două războaie mondiale și de după. În 1993, când injuriile contra blasfemiatorului alogen și transfug continuau În presa română (aveau să continue, sporadic, mai mulți ani, fără a amuți vreodată cu totul), am simțit nevoia, după lectura articolului „De ce
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
să dirijeze două concerte ale Filarmonicii bucureștene. Popasul clujean se datora invitației lui Andrei Marga. Convorbirea noastră la New York, cu un an În urmă, fusese Încurajatoare. Interlocutorul Îmi apăruse drept un spirit deschis, cu o viziune lucidă asupra României și intelectualității românești, atras de concretețea anglo-saxonă, inclusiv de pragmatismul american, și rezervat, În sfârșit!, mai rezervat decât atâția dintre colegii săi, asupra „subtilităților” pariziene de ultimă oră. Obținusem, Între timp, acordul Colegiului Bard pentru un proiect de a Înființa la Cluj
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
Ceea ce Îmi reproșez, totuși, este că nu am avut tăria să mă măsor cu obstacolele; am pierdut, În felul acesta, 1. o bătălie pe care n-aș fi avut dreptul să o pierd; 2. un climat de prietenie și de intelectualitate adevărată, pe care nu l-am mai Întâlnit nicăieri altundeva, ci numai În preajma voastră; 3. un climat cultural de vârf, legat de poziția pe care New York-ul o are pe harta spirituală a lumii. Necazul meu este că destinul nu
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
ba Încă și ilegalist, nu prea avea, să recunoaștem, datele unui reprezentant pentru România al celebrei firme americane! Mi se Întâmplase să descopăr, stupefiat, asemenea spontane izbucniri ale unui mai adânc fond rudimentar și mediocru la unele Înalte fețe ale intelectualității. Un rafinat și greu de citit amestec de fudulie și frustrare exploda, când nu te așteptai, pelicula cosmetică. Mi se mai Întâmplase și eram, totuși, de fiecare dată derutat de gafele țopești-„elitare” ale unor oameni pe care Îi prețuiam
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]