4,226 matches
-
unei optimizări mai bune a procedurilor de evaluare rezidă în diferențierea permanentă a formelor diverse de informare, de apreciere și de reparare a diferitelor activități. Trebuie respectate interferențele și transferurile care există permanent între diferitele moduri și proceduri de evaluare, interferențe ce decurg din complexitatea procesului instructiv-educativ, în care evaluatul este omul o personalitate în formare. 1.4.2. Metode tradiționale de evaluare . Astfel, în evaluarea continuă, formativă, metodele tradiționale nu reprezintă ceva vechi, perimat, ci ele rămân metodele cele mei
Autoevaluarea : o treaptă spre progres by Adriana Apostol, Vergina Șerban () [Corola-publishinghouse/Science/295_a_1372]
-
control, scări de clasificare, inventare simple, scări analitice etc. care, corect proiectate și administrate de către învățător, pot sprijini educarea capacităților de autoevaluare la elevi. Reiese din practica evaluării, iar exemplele ce urmează o confirmă, că sunt inerente multiplele transferuri și interferențe între formele și instrumentele de evaluare, fapt absolut firesc atâta vreme cât supus evaluării este omul, cu personalitatea sa în formare. Exemplul II GRIL) DE AUTOEVALUARE Capacitatea: Exprimarea scrisă Rezultate Pozitive Negative Nr. crt. Subcapacități I II III I II III 1
Autoevaluarea : o treaptă spre progres by Adriana Apostol, Vergina Șerban () [Corola-publishinghouse/Science/295_a_1372]
-
din Transilvania: imagini ale Occidentului la românii ardeleni 213 Imaginea francezului În mentalitatea țărănească medievală 214 Franța și țăranii ardeleni: propagandă oficială și mentalitate populară 227 Italia la 1850, În conștiința publică a românilor din Transilvania 233 Carbonari și tribuni: interferențe revoluționare româno-italiene 243 Modelul irlandez și românii ardeleni 261 George Bariț XE "Bariț" și Friedrich Engels XE "Engels" despre problema irlandeză 279 O imagine americană: Benjamin Franklin XE "Franklin" și românii din Transilvania 285 Încheiere 291 Argument Oare câte cărți
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
sfera unei discipline diferite. Această manieră de prezentare reflectă mai fidel Însuși procesul de edificare a imagologiei comparate, În cadrul căruia unele discipline participante nu au evoluat nici până În prezent pe căi separate, ci, dimpotrivă, au contribuit Împreună, prin interacțiune și interferență, la conturarea unui domeniu de studiu al alterității. Este mai ales cazul literaturii comparate și al istoriei mentalităților (cărora li s-a asociat, mai apoi, istoria relațiilor internaționale), care și-au Împrumutat adeseori metodele și perspectiva, Împletindu-și demersurile Într-
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
de Dimitrie Popovici XE "Popovici" , Lucian Blaga XE "Blaga" și David Prodan XE "Prodan" , această direcție a fost ilustrată de profesorul Pompiliu Teodor și de discipolii săi, cu precădere În anii ’70 și ’80 ai secolului trecut. Cartea profesorului Teodor, Interferențe iluministe europene, sau volumul colectiv editat tot de acesta, Enlightenment and Romanian Society, sunt reprezentative pentru o istorie a ideilor politice și culturale, bazată pe comparatism și menită să evidențieze felul În care spațiul cultural românesc s-a integrat În
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
ardeleni poate fi lecturată și din punctul de vedere al interesului lor pentru Italia, modalitate de cercetare care permite, tocmai datorită poziției excentrice a unghiului de abordare, relevarea unor aspecte mai puțin evidente dintr-o perspectivă tradițională. Carbonari și tribuni: interferențe revoluționare româno-italiene la mijlocul secolului al XIX-lea: 1. Contextul general și cauzele receptării mesajului politic italian În perioada imediat următoare revoluției de la 1848 se Înregistrează o serie de contacte, de raporturi politice și ideologice, stabilite Între românii din Transilvania și
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
receptării mesajului politic italian În perioada imediat următoare revoluției de la 1848 se Înregistrează o serie de contacte, de raporturi politice și ideologice, stabilite Între românii din Transilvania și mișcarea risorgimentală italiană. În ambianța unei sensibilități revoluționare general-europene, aceste relații și interferențe surprinzătoare se explică prin factori cum ar fi apropierile ideologice, similitudinea obiectivelor urmărite de unii militanți români și italieni, nevoia de căutare a unor alianțe internaționale În vederea atingerii acestor obiective. Influențele exercitate de modelul politic italian În Ardeal nu pot
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
Bianchi și Strassoldo, la Timișoara și Sibiu, regimentele românești nr. 50 și nr. 61, la Veneția și la Treviso. Dezertările intervenite În regiuni atât de Îndepărtate vor determina consecințe dintre cele mai neașteptate, În ceea ce privește contactele personale dintre români și italieni. Interferența unor interese și idealuri comune celor două popoare va fi remarcată Îndeosebi de liderii politici radicali, care confecționau cu febrilitate proiecte mai mult sau mai puțin fanteziste de colaborare și de acțiune comună. Planurile de cooperare legitimate de ideea originii
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
acum să Își boteze copiii cu nume având o rezonanță latină. Când vor intra În contact cu realitățile italiene contemporane, din auzite sau prin lecturi, ei vor reuși să realizeze, treptat, un racord Între conștiința originii comune și conștientizarea unor interferențe la nivelul intereselor de actualitate. Chiar și În rândurile țăranilor, de la jumătatea veacului Încolo, se poate detecta prezența noului tip de solidaritate neo-romanică, venit În prelungirea conștiinței latinității. Peste decenii, Gheorghe Cârțan XE "Cârțan" va veni la Roma căutând, deopotrivă
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
și sensibilităților lor politice de ansamblu. 14. Concluzii Concluziile care se desprind În finalul acestei incursiuni la frontiera dintre mesajul risorgimental italian și societatea românească din Ardeal evidențiază, În primul rând, existența unui climat mental comun, favorabil afinităților, contactelor și interferențelor. El aparține, de altfel, ambianței general-europene a vremii, marcată de idealuri naționale, de elan emancipator, de iluzia transformării radicale a societății prin revoluție. Existența acestui climat poate fi explicată din două puncte de vedere. Pe de o parte, el se
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
ideea atragerii atenției opiniei publice europene, În speță a celei italiene, În direcția revendicărilor românești, metodă de acțiune politică și propagandistică ale cărei efecte se vor vedea până la „Pronunciamentul” din 1868 sau până la „Memorandum”. Ca un simbol sugestiv al acestor interferențe și contacte, asumate pe filiera mentalităților romantice, nu e o simplă Întâmplare faptul că la 1848 militanții români din Transilvania, Înrolați În legiunile revoluționare, cântau „Marșul lui Iancu XE "Iancu" ” pe o arie de Rossini. Modelul irlandez și românii ardeleni
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
simplă Întâmplare faptul că la 1848 militanții români din Transilvania, Înrolați În legiunile revoluționare, cântau „Marșul lui Iancu XE "Iancu" ” pe o arie de Rossini. Modelul irlandez și românii ardeleni (1838-1848) 1. Substrat comun, comparatism, momente de contact Studiul unor interferențe de civilizație din istoria a două națiuni atât de Îndepărtate sub raport geografic, cum sunt românii și irlandezii, poate pleca de la identificarea unui tipar cultural comun. În cazul de față, acesta ține, În mod indubitabil, de europenitatea esențială și ancestrală
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
și Organul luminării șOLȚ Studiile dedicate până acum ideologiei românești ardelene din prima jumătate a secolului al XIX-lea au scos În evidență, În primul rând, caracterul larg și eclectic al spectrului ideologic, dar și gradul ridicat de complexitate al interferențelor stabilite Între diversele doctrine, filosofii și curente de idei. Delimitările care au fixat o serie de surse, componente și trăsături ale acestui climat ideologic (iluminismul, romantismul, naționalismul, liberalismul, socialismul) pot fi Însă mult nuanțate. În acest scop, e necesar să
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
and Social Categories, Cambridge University Press, Cambridge, 1981. Tamborra, Angelo, Cavour e i Balcani, ILTE, Torino, 1958. Taylor, A. J .P., Monarhia Habsburgică.1809-1918, Editura ALLFA, București, 2000. Teodor, Pompiliu, Avram Iancu În memorialistică, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1972. Teodor, Pompiliu, Interferențe iluministe europene, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1984. Teodor, Pompiliu, Istorici români și probleme istorice, Fundația Culturală „Cele Trei Crișuri”, Oradea, 1993. Teodor, Pompiliu (coord.), Enlightenment and Romanian Society, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1980. Teodor, Pompiliu; Neamțu, Gelu, „Din istoria presei revoluționare românești
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
Papiu XE "Papiu" Ilarian XE "Papiu Ilarian" , Istoria românilor din Dacia Superioară, tom. II, Gerold, Viena, 1852, p. 106. Adrian Marino, „«Luminile» românești și descoperirea Europei”, Revista de istorie și teorie literară, 28, 1979, nr. 1, pp. 27-48. Pompiliu Teodor, Interferențe iluministe europene, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1984. Alexandru Duțu, „Europe’s Image with Romanian Representatives of the Enlightenment”, În volumul Pompiliu Teodor (coord.), Enlightenment and Romanian Society, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1980, pp. 143-151. Nicolae Bocșan, „Imaginea Europei În cultura iluministă a
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
XVIII-lea (1688-1821), vol. II, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1969, p. 139. Petru Pavel Aron, op. cit. (v. nota 442). Pentru influența acestor curente la românii ardeleni, vezi Pompiliu Teodor, „Ecouri janseniste și galicane În cultura românească”, În volumul autorului, Interferențe iluministe europene, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1984, pp. 83-98. I. Dumitriu-Snagov, Românii În arhivele Romei (secolul XVIII), Editura Cartea Românească, București, 1973, p. 87. Coriolan Suciu, „Blajul, Brașovul și Barițiu”, Cultura creștină, 1925, nr. 9, p. 317. Nicolae Stoica de Hațeg
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
pe care o regăsim și În cazul altor momente din istoria României: 1821, 1944, 1989. A.C. Gorgan (Al. Ciorănescu), „J.-P. Brissot XE "Brissot" et les Roumains de Transylvanie”, Revue des Études Roumains (Paris), I, 1953, pp. 161-175; Pompiliu Teodor, Interferențe iluministe europene, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1984, pp. 156-173: „Spiritul revoluției americane, J.-P. Brissot și răscoala lui Horea XE "Horea" ”. Ladislau Gyémánt XE "Gyémánt" , „Funcționalitatea tradiției răscoalei lui Horea XE "Horea" În viața social-politică a Transilvaniei (până la revoluția de la 1848
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
Foaie pentru minte..., XVIII, 1855, pp. 244-272. „Soborul cel mare al episcopiei Făgărașului”; „Mitropolia de Alba Iulia. O vorbă la tempul său despre libertatea și unitatea besericii românești”; „Discursul” de la Blaj. Pentru aspectele galicane conținute de acestea, vezi Pompiliu Teodor, Interferențe iluministe europene, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1984, pp. 102-104. Vezi supra, nota 1198. Theodor Trîpcea, „Din memoriile și corespondența lui Traian XE "Traian" Doda XE "Doda" ”, Studii. Revistă de istorie și filozofie, XV, 1962, 4, p. 927. Corneliu Diaconovici, op. cit., II
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
p. 2. Se detașează, dintr-o literatură mai vastă, volumul colectiv George Em. Marica, Ideologia generației române de la 1848 din Transilvania, București, 1968; Pompiliu Teodor, „Opțiuni sociale În mișcarea politică românească din Transilvania În epoca revoluției democratice”, În volumul său Interferențe iluministe europene, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1984, pp. 174-200; Nicolae Bocșan, „Opțiuni sociale și democratice În procesul constituirii solidarității naționale moderne. 1821-1848”, În volumul Națiunea română, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1984, pp. 338-377. George Em. Marica, Ideologia generației de la 1848
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
27.II.2006). Nearticularea lui N1 poate fi și consecința regimului unei prepoziții al cărei complement este: De unde o situație caracteristică: la confluența a două sfere culturale, fără afinități reale, profunde, între ele, cultura română modernă va fi plină de interferențe, de ambiguități și chiar de conflicte inevitabile (A. Marino, Pentru Europa). De multe ori, N1 este însoțit de alte determinări decât articolul, ca în exemplele: Exista vreo legătură între cele două momente? (EZ, 27.II.2006) Această ruptură între citit
[Corola-publishinghouse/Science/85021_a_85807]
-
intercurente. Particulele mari se transformă în unde atât de scurte, încât nu pot fi detectate și măsurate. În lumea cuantică, influența observatorului, a cercetătorului, a omului de știință este inclusă în rezultat. Observatorul poate transforma unda în corpuscul prin suprimarea interferenței, deci schimbă realitatea, anulând valoarea obiectivă a științei. Cu alte cuvinte, observatorul devine factor determinant-cauzal al realității cuantice (orice vorbim, orice privim, dovedește cunoaștere conștientă). Max Planck se întreabă (The Observer, 1931): "Poate conștiința sau observatorul să creeeze realitate?" Paradoxul
Spiralogia by Jean Jaques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84988_a_85773]
-
oicumenizare” compactă, fără a exclude varietatea tipurilor de habitat, tipuri influențate de potențialul socio-economic bine determinat al acestora. Varietatea tipurilor de habitat a fost influențată de o intensă valorificare, atât a spațiului montan propriu-zis, cât și a perimetrelor montane de interferență. Așa se poate explica mai ales și pătrunderea procesului de umanizare dincolo de limitele depresiunilor. Putem vorbi de un cadru funcțional favorizant al unei continue extinderi a umanizării în arealul montan, într-un proces permanent de roire, ce depășește cu mult
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
sau de "ezitările" în utilizarea structurilor corelative, ci de anumite "deplasări" din sistemul corelativelor românești. Contextul comunicării prin scris este stabil, mai "conservator" în raport cu acela al comunicării orale, acesta din urmă caracterizându-se prin stare continuă de mobilitate și de interferențe. Fenomenele de "gramaticalizare" sunt așadar mai vizibile în comunicarea prin texte scrise. Textele au fost grupate pornind de la sugestiile oferite de clasificarea textelor propusă de Ecaterina Mihăilă (Mihăilă 1995). Autoarea are în vedere pe de o parte domeniul de semnificanță
[Corola-publishinghouse/Science/85016_a_85802]
-
variante cu o foaie de hârtie poroasă preparată în mod special (cromatografie pe hârtie) sau cu un strat subțire de adsorbant fixat pe o placă de sticlă, cu ajutorul unui liant (cromatografie în strat subțire). Separarea compusului de analizat de potențialele interferențe este unul din pașii esențiali în analiza chimică. Cromatografia este una dintre cele mai frecvent utilizate metode pentru a realiza aceste separări analitice. Aplicațiile cromatografiei cresc exponențial cu timpul, în mare parte datorită faptului că ea își găsește aplicații în
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
reversibil pentru că la încetarea acțiunii acestor factori exteriori, sistemul revine la starea inițială. 2.5.2. Proprietăți optice Fenomenele optice ale sistemelor coloidale se pot grupa în fenomene optice generale, care se produc în toate sistemele fizico - chimice (reflexia, absorbția, interferența etc.) și fenomene optice coloidale, caracteristice sistemelor ultramicroeterogene (efectul Tyndall, opalescența, fluorescența etc.). 2.5.2.1. Opalescența La trecerea luminii printr-un coloid incolor se observă o difuzie a luminii, solul apărând opalescent, uneori cu schimbarea culorii. Fenomenul de
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]