1,897 matches
-
și politica externă, în general, UE este încă la început având însă șanse de a fi dezvoltată în timp.1054 În noiembrie 2003, Institutul 1055 pentru Cercetarea Păcii "Tami Steinmetz" a dat publicității rezultatele unui sondaj de opinie în care intervievații ofereau răspunsuri la întrebarea: daca un stat bi-național reprezintă o soluție acceptabilă pentru conflictul israeliano-palestinian?; conform rezultatelor, 67% dintre israelieni erau îngrijorați de faptul că fără o soluție negociată, care să se bazeze pe principiul "două state pentru două popoare
[Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
-
nici Cisiordania palestiniană nu este lipsită de dificultăți în sensul că Israelul nu a încetat extinderea colonizării în regiune, așa cum își luase angajamentul în toamna anului 2010. C. O altă condiție esențială și prioritară, în viziunea mea, dar și a intervievaților din anchetă realizată, ar trebuie să fie respectarea și punerea în aplicare a tuturor acordurilor agreate și încheiate până la momentul actual. D. Nu în ultimul rând, este importantă cooperarea și implicarea terțelor părți interesate și cointeresate în instaurarea unei păci
[Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
-
au opinat că UE nu deține abilitățile necesare și suficiente în medierea/soluționarea crizei israeliano-palestiniene și deși numai un singur respondent s-a raportat la UE ca fiind un plătitor și nu jucător (payer not player), în esență comentariile celorlalți intervievați au condus către aceeași nuanță concluziv pesimista. În pofida faptului că acest conflict israeliano-palestinian excede cu mult problematică palestiniană (după cum remarcă Dl. Prof. Steinberg),1097 fiind unul din cele mai dificile conflicte etno-naționalo-religioase din perioada modernă, nu împărtășesc punctul de vedere
[Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
-
în special în zonele sărace și în rândul minorității rrome (tabelul 12). Datele rezultate din barometrul de opinie publică realizat în octombrie 2002 de către Fundația pentru o Societate Deschisă și Metro Media Transilvania au arătat că 83,6% dintre cei intervievați au apreciat că o asemenea măsură era necesară, iar 80% considerau că această măsură ar trebui extinsă și la elevii din clasele V-VIII. Deși acest tip de suport este mai bine primit de către familiile sărace, marea majoritate a populației
[Corola-publishinghouse/Science/2161_a_3486]
-
marea majoritate a populației (80%) consideră că el trebuie acordat tuturor copiilor (așa cum se întâmplă, de fapt, în momentul actual), și nu doar celor proveniți din familii sărace. La data realizării cercetării, evoluția programului era pozitivă, 92,2% dintre cei intervievați care aveau în întreținere copii în ciclul primar afirmând că aceștia au primit zilnic corn și lapte. Utilitatea acestui suport este neîndoielnică, afectând pozitiv o mare parte a copiilor școlari. Tabelul 12. „Pentru copilul dvs., cornul cu lapte...” (%)* Quintile de
[Corola-publishinghouse/Science/2161_a_3486]
-
bună, din familii cu nivel de trai scăzut. Selecția elevilor a fost realizată de către profesorii diriginți sau de cadrele didactice care predau la clasele a VIII-a. În această selecție s-a ținut cont și de posibilitatea ca părinții elevilor intervievați să poată participa la interviurile cu părinții pentru a obține o imagine cât mai completă asupra problematicii studiate. În general, elevii s-au arătat nu numai interesați de temele abordate pe parcursul interviului, ci au dovedit și o atitudine realistă vizavi
[Corola-publishinghouse/Science/2161_a_3486]
-
dovedit și o atitudine realistă vizavi de propria situație sociofamilială și influența acesteia asupra traseului lor educațional și profesional. Cel mai important aspect sesizat este faptul că situația materială precară a familiilor influențează direct participarea și performanțele școlare ale elevilor intervievați. Majoritatea elevilor au primit rechizite școlare gratuite, dar există, atât în mediul urban, cât și în mediul rural, elevi care nu au beneficiat de aceste rechizite și ale căror familii nu le-au putut asigura necesarul de rechizite. Calitatea pregătirii
[Corola-publishinghouse/Science/2161_a_3486]
-
asigura necesarul de rechizite. Calitatea pregătirii școlare a elevilor proveniți din familii sărace este influențată negativ de imposibilitatea părinților de a achiziționa manualele sau culegerile de probleme solicitate de cadrele didactice la materii precum matematică sau limbi străine. Dintre elevii intervievați, atât cei cu rezultate slabe, cât și cei cu rezultate bune la învățătură au obținut rezultate foarte slabe la simularea pentru examenul de capacitate, atât în mediul urban, cât și în rural. Notele de 6-7 au fost maxime, obținute la
[Corola-publishinghouse/Science/2161_a_3486]
-
învățătură au obținut rezultate foarte slabe la simularea pentru examenul de capacitate, atât în mediul urban, cât și în rural. Notele de 6-7 au fost maxime, obținute la geografie sau istorie, cele mai mici fiind obținute la matematică. Toți elevii intervievați, indiferent de mediul de rezidență, au declarat că intenționează să continue școala după clasa a VIII-a, dar opțiunile școlare sunt diferite în funcție de mediul de rezidență și de rezultatele școlare obținute atât pe parcursul celor patru ani de gimnaziu, cât și
[Corola-publishinghouse/Science/2161_a_3486]
-
școlare sunt diferite în funcție de mediul de rezidență și de rezultatele școlare obținute atât pe parcursul celor patru ani de gimnaziu, cât și la simularea examenului de capacitate din iarnă. Astfel, în mediul urban, după terminarea clasei a VIII-a, majoritatea elevilor intervievați intenționează să opteze pentru o școală profesională sau, în cazul în care rezultatul de la examenul de capacitate nu va fi satisfăcător, pentru o școală de arte și meserii. În cazul elevilor buni din mediul urban, există intenția continuării școlii la
[Corola-publishinghouse/Science/2161_a_3486]
-
și ale cadrelor didactice rezultă că în special elevii din familii numeroase sau cei cu rezultate foarte slabe la învățătură părăsesc sistemul de învățământ fără o pregătire profesională pentru a lucra în străinătate. În special în mediul rural majoritatea elevilor intervievați au în familie cel puțin un membru care lucrează în străinătate, mai ales în Italia. Pentru acești elevi, dar în special pentru băieți, alternativa muncii în străinătate constituie principala opțiune. O altă temă abordată în cadrul discuțiilor de grup a fost
[Corola-publishinghouse/Science/2161_a_3486]
-
aceste costuri este foarte scăzut. Din acest punct de vedere, un număr foarte mic de elevi, în principal cei cu rezultate bune din mediul urban, au participat pe o perioadă scurtă de timp la aceste cursuri. De asemenea, dintre elevii intervievați, numai unul - din mediul urban - are calculator personal. Având în vedere faptul că pe piața muncii foarte mulți angajatori condiționează angajarea de capacitatea de a lucra cu calculatorul, putem concluziona că mulți dintre elevii provenind din medii defavorizate au acces
[Corola-publishinghouse/Science/2161_a_3486]
-
asemenea, majoritatea speră să finalizeze o formă de învățământ secundar și să obțină o calificare profesională, ceea ce le-ar putea crește șansele de a găsi un loc de muncă și în țară. În ciuda acestor diferențe, nivelul de aspirație al elevilor intervievați este foarte scăzut, indiferent de mediul de rezidență, ei fiind realiști în evaluarea posibilității financiare a familiilor lor de a-i sprijini în viitor și de a le facilita accesul la forme superioare de educație, urmarea unei facultăți nefiind, de
[Corola-publishinghouse/Science/2161_a_3486]
-
ceea ce se predă la școală, și nu ca un înlocuitor al școlii, deși recunosc faptul că ceea ce se face la școală nu este de ajuns, iar copiii lor nu sunt destul de pregătiți pentru examen. Un alt caz în care părinții intervievați consideră că meditațiile sunt utile este cel al elevilor buni, ce merg la olimpiade sau vor să urmeze un liceu bun și, eventual, o facultate, având astfel nevoie de o pregătire solidă. Aceste afirmații sunt elocvente pentru situația materială a
[Corola-publishinghouse/Science/2161_a_3486]
-
precară din mediul urban au afirmat că mediul sociofamilial influențează această relație, în condițiile în care discuțiile din cadrul ședințelor cu părinții se concentrează în principal pe problema banilor pentru fondul clasei (reparații, activități extrașcolare etc.). Din cauza situației financiare precare, părinții intervievați nu pot contribui la aceste acțiuni, ceea ce conduce la o scindare a colectivului de părinți în săraci și bogați, primii autoexcluzându-se și fiind în același timp excluși de la deciziile clasei. La ședințele cu părinții, cele două „grupuri” se așază separat
[Corola-publishinghouse/Science/2161_a_3486]
-
de a face bani - în străinătate -, de a avea bani pentru a scăpa de așa o existență” (focus-grup cu părinți, mediu urban). Deși părinții au menționat unele aspecte negative legate și de contribuția cadrelor didactice la scăderea motivației elevilor, părinții intervievați sunt realiști în ceea ce privește rolul însemnat pe care îl joacă absența resurselor materiale și neimplicarea elevilor sau a lor, ca părinți, în situația școlară a copiilor. Faptul că nu au acces la o literatură adecvată, la materiale auxiliare (caiete de lucru
[Corola-publishinghouse/Science/2161_a_3486]
-
săli de clasă friguroase și neîngrijite. Atât elevii, cât și cadrele didactice aveau o ținută vestimentară în ton cu atmosfera din școală: modestă și mohorâtă. Unul dintre puținele aspecte comune între cele două școli este acela că toate cadrele didactice intervievate sunt de părere că școala în care-și desfășoară activitatea e amplasată într-o zonă defavorizată (cartier muncitoresc - în mediul urban, sat, comună foarte săracă - în mediul rural). Cadrele didactice intervievate înțeleg prin „zonă defavorizată” și „grupuri defavorizate” lipsa posibilităților
[Corola-publishinghouse/Science/2161_a_3486]
-
cele două școli este acela că toate cadrele didactice intervievate sunt de părere că școala în care-și desfășoară activitatea e amplasată într-o zonă defavorizată (cartier muncitoresc - în mediul urban, sat, comună foarte săracă - în mediul rural). Cadrele didactice intervievate înțeleg prin „zonă defavorizată” și „grupuri defavorizate” lipsa posibilităților financiare atât la nivel de comunitate, cât și la nivel individual, lipsa accesului la informație, familii cu mulți copii, dezorganizate etc. S-a conturat foarte clar ideea că nivelul de dezvoltare
[Corola-publishinghouse/Science/2161_a_3486]
-
din țară. Cadrele didactice au dovedit o bună cunoaștere a situației elevilor lor, venind cu exemple concrete, ceea ce dovedește că responsabilitățile pe care trebuie să și le asume în momentul de față un cadru didactic - și pe care cadrele didactice intervievate și le-au asumat - au depășit cu mult și de mult cadrul strict școlar: supravegherea copiilor ce locuiesc singuri, vizite frecvente la domiciliu, găsirea unui loc de muncă pentru părinții care sunt șomeri, a unei locuințe, sprijin în întocmirea dosarelor
[Corola-publishinghouse/Science/2161_a_3486]
-
părinții care sunt șomeri, a unei locuințe, sprijin în întocmirea dosarelor pentru a beneficia de ajutor social, anchete sociale pentru obținerea de sprijin financiar pentru copiii săraci, dar cu rezultate foarte bune la școală. Este, poate, motivul pentru care cei intervievați au apreciat că un bun cadru didactic „trebuie să dovedească, pe lângă competențe psihopedagogice, și competențe sociale” (consilier școlar). În opinia cadrelor didactice, majoritatea elevilor care frecventează școlile luate în studiu vor repeta traseul socioprofesional al părinților lor. Șansele elevilor de
[Corola-publishinghouse/Science/2161_a_3486]
-
absolvenților de învățământ profesional (croitorie, mecanici auto, comerț etc.); - sistemul de valori al tinerei generații s-a schimbat foarte mult: „elevii sunt mult mai pragmatici, se orientează spre profesii care permit aplicabilitate imediată și câștiguri rapide” (consilier școlar). Cadrele didactice intervievate au afirmat că abandonul școlar pe durata obligatorie de școlarizare nu este frecvent (câteva cazuri izolate în mediul urban). Participarea școlară nu înseamnă însă și interes pentru învățare, în special în mediul rural: „Cei mai mulți elevi vin la școală pentru alocațiiă
[Corola-publishinghouse/Science/2161_a_3486]
-
deloc mulțumit = 17,5%; nu prea mulțumit = 28,3%. La întrebarea „În ultimii 5 ani ați apelat la medic pentru consultație, tratament, intervenție chirurgicală și ați dat în schimb altceva (bani, cadouri sau servicii) decât taxele legale...?” 24% dintre cei intervievați au răspuns „Am apelat și am dat ceva” (FSD, CURS, octombrie 2003, Barometrul de Opinie Publică). Datele rezultate din Recensământul 2002 diferă cu +/10% la unii indicatori (în general condițiile apar ca fiind mai bune în ACOVI decât în Recensământ
[Corola-publishinghouse/Science/2161_a_3486]
-
care au lucrat, iar reușita construcției este grație amândurora. (numeral în cazul dativ); * apoziție: El, al doilea din rând, va fi perechea ta în acest joc. (numeral în cazul nominativ); A lăudat-o tocmai pe ea, pe a doua dintre intervievate. (numeral în cazul acuzativ); Părerea ei, a celei de-a doua dintre invitate, a făcut diferența. (numeral în cazul genitiv); Le-a spus și lor, amândurora, vestea. (numeral în cazul dativ), Tu, primul din șir, preia ștafeta! (numeral în cazul
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
794 107 118 109 107 240 113 Sursa datelor: Recensământul populației, 2002 În ce privește structura etnică, se remarcă o creștere a populației de rromi și o scădere a populației germane, acesta constituind de altfel un alt motiv de nemulțumire al celor intervievați. Între 1930 și 1992 populația rromă a crescut cu 36,6%, în timp ce populația germană a scăzut cu 83,3%. În 2002, în Ludoș (satul) mai existau doar două persoane de etnie germană. Din cei 531 de locuitori ai satului Ludoș
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
o serie de probleme. Dacă tradiționalul este raportat invariabil la obiceiuri, cutume, tradiții, se poate observa că subiecții (mai ales cei mai în vârstă) întâmpină probleme în legătură cu definirea a ceea ce înseamnă pentru ei sat modern sau om modern. Cuvintele celor intervievați sunt ilustrative pentru această dificultate: "Om modern? No...nu știu cum îi!" (G.F., 64, Tălmăcel); Alții identifică modernitatea cu tinerii și cu vestimentația "...Îmbrăcat la modă, haine mai bune pe el, se vede care-i modern....". Interesant este faptul că tot timpul
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]