73,117 matches
-
în țările lumii a III-a (în primii 6 ani de mandatură a făcut ocolul pământului de aproape 100 de ori, a stabilit contacte cu aproape 150 de șefi de state, a colecționat aproximativ 250 de 54 Trăistaru, M. - Politologie. Introducere în studiul teoriei politice, Editura Didactică și Pedagogică R.A., București, 1998, p. 97. Comitetul Internațional Olimpic ca miză politică în relațiile internaționale 102 medalii și distincții, a efectuat un turneu în Africa, are contacte permanente cu ONU, cu UNESCO, cu
Comitetul Internaţional Olimpic ca miză politică în relaţiile internaţionale by Oana Rusu Demmys Rusu () [Corola-publishinghouse/Administrative/753_a_1124]
-
cercetării, care a cuprins 7600 de persoane chestionate din 9 țări, a fost efectuată la mijlocul lui februarie 1999. Etapa a 2-a s-a desfășurat pe un eșantion de 8200 intervievați - la sfârșitul lui martie 1999. 57 Trăistaru, M. - Politologie. Introducere în studiul teoriei politice, Editura Didactică și Pedagogică R.A., București, 1998, p. 85. 58 Sursa datelor o constituie pagina web a CIO, http://www.olympic.org. Comitetul Internațional Olimpic ca miză politică în relațiile internaționale 105 Țări Agenția de cercetare
Comitetul Internaţional Olimpic ca miză politică în relaţiile internaţionale by Oana Rusu Demmys Rusu () [Corola-publishinghouse/Administrative/753_a_1124]
-
cu mult în fața ediției centenare de la Atlanta. Ultimele ediții ale JO de iarnă și vară au reprezentat vârful în ceea ce privește accesul telespectatorilor și tuturor celor interesați în vizionarea evenimentelor sportive datorită Comitetul Internațional Olimpic ca miză politică în relațiile internaționale 140 introducerii noilor media (informații live pe internet și cu posibilitate de accesare și de pe telefoanele mobile). Rezultatele cercetării CIO - de un optimism ridicat: CIO a efectuat o cercetare orientată către explorarea atitudinilor publicului asupra Jocurilor Olimpice, sportivilor olimpici și reformelor CIO și
Comitetul Internaţional Olimpic ca miză politică în relaţiile internaţionale by Oana Rusu Demmys Rusu () [Corola-publishinghouse/Administrative/753_a_1124]
-
-o bine fără TV timp de 60 de ani și cu siguranță o vom duce așa și în următorii 60 de ani” - Avery Brundage, președintele Comitetului Internațional Olimpic. 1958 Problema drepturilor de televizare a fost încorporată în Carta olimpică prin introducerea articolului 49: „dreptul va fi vândut Comitetul Internațional Olimpic ca miză politică în relațiile internaționale 148 de Comitetul de organizare cu aprobarea CIO și veniturile distribuite în concordanță cu instrucțiunile sale”. 1960 JO de la Roma. Aceste JO au fost televizate
Comitetul Internaţional Olimpic ca miză politică în relaţiile internaţionale by Oana Rusu Demmys Rusu () [Corola-publishinghouse/Administrative/753_a_1124]
-
pentru Comunicare al Guvernului României, București, 2000 24. Georgescu, F. Cultura fizică fenomen social, ediție revăzută, Editura Tritonic, București, 1998. 25. Gallagner, R.M; Fountain, S., Gee, L. - Recapitulări prin diagrame. Educație Fizică, editura ALL, București, 2000 26. Goodman, N. - Introducere în sociologie, Editura Lider, București, 1997. 27. Gruici, C. - “O contribuție valoroasă la dezvoltarea sociologiei educației fizice și Comitetul Internațional Olimpic ca miză politică în relațiile internaționale 188 sportului”, Revista de Educație Fizică și Sport, nr. 7/1972. 28. Iacob
Comitetul Internaţional Olimpic ca miză politică în relaţiile internaţionale by Oana Rusu Demmys Rusu () [Corola-publishinghouse/Administrative/753_a_1124]
-
Dicționar politic. Instituțiile democrației și cultura civică, ediția a II-a, Casa de Editură și Presă „Șansa” Srl, București, 1996 46. Tinbergen, J. (coord.) - Restructurarea ordinii internaționale (Raport către Clubul de la Roma), Editura Politică, București, 1978. 47. Trăistaru, M. - Politologie. Introducere în studiul teoriei politice, Editura Didactică și Pedagogică R.A., București, 1998. 48. Trăsnea, O.; Kallos, N. - Mică enciclopedie de politologie, Editura Științifică și Pedagogică, București, 1977 49. Bucur-Ionescu, Maria; Dogaru, V.; Manoliu, Lia; Popper, D.; Todea, S.; Vrabie, A. - România
Comitetul Internaţional Olimpic ca miză politică în relaţiile internaţionale by Oana Rusu Demmys Rusu () [Corola-publishinghouse/Administrative/753_a_1124]
-
zacuscă de hribi, câte o sticlă de afinată și omul nu mai știa cum să-i mulțumească și să laude darurile primite. Îl anunță telefonic de o "discuție de afaceri". La întâlnire, Petre n-a venit cu "mâna goală", așa că, introducerea fiind bine făcută, Petre își expuse propunerile: Domnule director Friederich așa îl chema produsele astea pe care le cunoașteți, și mă bucur că le apreciați, sunt produse naturale, pregătite pentru casă de gospodinele din satul Bucura, un sat de oameni
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
-
importante au fost dobândirea independenței de stat la 18771878 și Unirea tuturor Principatelor românești într-un stat unitar, România Mare, la 1918. Constituția din 1923 a antrenat la viața politică mai mult de jumătate din populația matură a țării, prin introducerea votului universal. V.S. Toader Ciuciudău, unul din inițiatori, și Niculai Pahome au fost răniți de gloanțe. Din dosarul 87/1907, fila 36 din Arhivele Statului din Iași, reiese că pretextul răscoalei a fost că „Moise Herșcovici ar fi vândut unuia
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
este format din: agent șef Florinel Chiriac, șef post ; ag. pr. Ciprian Țâmpău, adj. șef post ; ag. pr. Cristinel Potolincă. STAȚIA C.F.R. Heci-Lespezi a fost terminată și dată în folosință o dată cu calea ferată (1869). În 1963 a fost modernizată prin introducerea instalației electrodinamice, dirijate automat de la Pașcani. Stația prestează servicii transporturi marfă și călători de la înființare și până în prezent. Fluxul de mărfuri și de călători a fost foarte ridicat în perioada existenței târgului Lespezi, apoi între anii 1950-1980 începe să scadă
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
trebuie să vă supuneți, răspunse el, ferm. Am hotărât să mă prezint la datorie. A doua zi ploua. Un ofițer ne-a ținut un discurs. Noi eram aliniați la poalele muntelui. — Victoria este de partea noastră, a spus el în introducere. Victoria este sigură, dar dacă nu face toată lumea ce ordonă Armata, toate planurile noastre eșuează și vom avea parte de o nouă Okinawa. Trebuie să faceți negreșit tot ceea ce vi se cere. Și apoi, să vă feriți unul de altul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1863_a_3188]
-
pe la ora nouă s-a transformat în adevărată furtună cu grindină. Jaluzelele pe care le-am ridicat cu câteva zile în urmă zăngăneau din pricina vântului. Am stat în camera alăturată mamei și am citit, într-o stare de agitație teribilă: Introducere în economie de Rosa Luxemburg. Luasem cartea din camera lui Naoji cu câteva zile în urmă, fără să-i cer voie, împreună cu Opere alese de Lenin și Revoluția socială a lui Karl Kautzki. Le lăsasem pe birou. Mama a zărit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1863_a_3188]
-
4 Reproducerea (parțială sau totală) a prezentei cărți, fără acordul Editurii, constituie infracțiune și se pedepsește în conformitate cu Legea nr. 8/1996. Printed in ROMANIA MIHAELA ALEXANDRA IONESCU Brandingul de angajator Prefață de Aneta BOGDAN INSTITUTUL EUROPEAN 2008 Cuprins Prefață / 9 Introducere /13 Capitolul 1. Brandul de angajator o nouă stratagemă de cucerire a încrederii? / 25 Marca și brandul dincolo de controverse / 25 Brandul de angajator analiză de context / 35 Brandul de angajator concept interdisciplinar / 45 Implicații ale brandului de angajator la nivel
Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu [Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]
-
știe "încotro" și "cum", să înțeleagă, să simtă că aparține sau, mai mult, că se identifică cu un scop mai înalt. Pentru că, uman, funcționăm mai bine atunci când speranțele noastre au un anumit fundament de cunoaștere și de înțelegere. Aneta BOGDAN Introducere Conceptul de brand de angajator din perspectiva stadiului actual al cunoașterii este insuficient exploatat, deși este intens vehiculat în domeniul brandingului și în cel al managementului resurselor umane din mediul internațional. Indispensabil ca instrument de supraviețuire și de dezvoltare a
Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu [Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]
-
angajat al Toyota, întrebat cu ce se ocupă, a răspuns că lucrează la Toyota. Ba mai mult, întrucât o mare parte din viața noastră se petrece la serviciu (a se vedea profilul așteptărilor indivizilor de pe piața muncii actuală, prezentat în introducere), atunci când ne aflăm în timpul liber cu prietenii, discuțiile noastre au ca reper locul de muncă, și nu de puține ori, întrebați fiind ce mai facem, spunem că lucrăm la Orange, sau la Unilever, sau la BRD etc. "Brandul a devenit
Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu [Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]
-
element al puzzle-ului astfel încât, la final, să avem un tablou al interdependențelor și relațiilor esențiale care, odată lămurite, pot reprezenta un fundament pe baza căruia să fie clarificate beneficiile sale de natură emoțională, funcțională, strategică și financiară. Spuneam în introducere că employer brandingul a apărut în anul 1990, când părintele său Simon Barrow l-a folosit pentru prima dată în fața unui auditoriu. Notorietatea sa era încă mică în 2003, pentru ca începând cu 2006 să devină din ce în ce mai cunoscut, mai ales prin
Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu [Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]
-
afirmă: Preocuparea fundamentală a societății românești în prezent este modernizarea stilului său cu privire la relațiile umane, modelele sale de autoritate, modalitățile de luare a deciziilor colective și de guvernare"129. Dincolo de identificarea celor mai potrivite modele și stiluri de conducere, de introducerea rețetelor de motivare a resurselor umane sau de încercarea de aplicare a unui tip de ma-nagement inovativ, constatăm că scopurile organizațiilor econo-mice românești sunt orientate (încă) doar spre profit. Profituri realizează doar organizațiile dinamice, antreprenoriale sau creative pe termen scurt
Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu [Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]
-
ca în țările nordice. În Germania, apelarea numelui mic este accidentală în timpul serviciului, dar în afara lui poate fi prietenoasă; acolo se preferă folosirea titlurilor și funcției celui salutat ca formă a recunoașterii statutului acestuia. Pe de altă parte, în Franța introducerea se face prin madame sau monsieur, ca ecou al tradiției. În unele țări a vorbi despre timpul liber, cheltuirea banilor, despre familie sau prieteni este un lucru firesc și așteptat; în altele, acestea nu sunt subiecte de discutat cu colegii
Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu [Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]
-
la locul nostru de muncă, iar atunci când lucrurile se schimbă, învățăm din noua experiență. Problemele zilei de astăzi trebuie abordate în concordanță cu dinamica lor, într-un stil adaptativ subtil, din unghiuri de vedere diferite în raport cu cele de ieri. În introducerea cărții lor, Paul și Elder consideră că în era comunicării globale are loc o "revoluție pașnică"260, în care utilizarea Internetului aduce lumea în viețile noastre; informațiile de pretutindeni ne invadează gândirea, ne dau putere, dar ne alarmează prin creșterea
Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu [Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]
-
urmeze, a mijloacelor și resurselor. Teama de eșec este o cauză importantă a rezistenței la schimbare. Procedurile de rutină nu dau satisfacție, dar sunt lipsite de teama pierderii respectului de sine și al celorlalți, salvează "onoarea" și evită ridicolul. Dar introducerea de noi tehnologii induce rezistență tocmai pentru că indivizii se tem de pierderea stării de echilibru. Teama de eșec poate fi atenuată sau chiar înlăturată dacă managerii îi pregătesc din timp pe salariați pentru a accepta ideea schimbării; și în acest
Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu [Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]
-
ro, pp. 401-408. Ionescu, M.A. (2008b), "Brandul de angajator. O soluție pentru conservarea loialității angajaților", Calitatea, nr. 6, pp. 33-36. Ionescu, M.A. și Stanciu, Șt. (2008), " Impactul și notorietatea brandului de angajator în lume și în România. O introducere critică", Revista de Management și Inginerie Economică, vol. 7, nr. 2, pp. 45-56. Johnson, Ch. (2006), Stand for Something Stand out with your employer brand, http://www.shaker.com/in/sfs.html. Kapferer, J.-N. (2004), The New Strategic Brand
Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu [Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]
-
and less about spin, http://www.management-issues.com/2006/8/24/research/make-your-employer-brand-more-about-substance-and-less-about-spin.asp. Paul, R.W. și Elder, L. (2002), Critical Thinking: Tools for Taking Charge of your Professional and Personal Life, Financial Times Prentice Hall. Pop, D. (2000), Introducere în teoria relațiilor publice, Cluj-Napoca, Ed. Dacia. Pugh, S. și Hickson, D. J. (2004), Managementul organizațiilor o sinteză a celor mai importante lucrări în domeniu, București, Codecs. Reuters, http://www.employerbrand.com/casestudies.asp?id=14. Robbins, S.P. și De
Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu [Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]
-
p. 86. 83 Ibid., pp. 97-98. 84 Bernard Hodes Global Network, op. cit. 85 W. Olins, op. cit., p. 164. 86 C. Coman, Relațiile publice și mass-media, Ed. Polirom, Iași, 2004, p. 11. 87 M. Levine, op. cit., p. 12. 88 D. Pop, Introducere în teoria relațiilor publice, Ed. Dacia, Cluj-Napoca, 2000, p. 127. 89 M. Levine, op. cit., p. 17. 90 Ibid., p. 20. 91 Ibid., p. 21. 92 Ibid., p. 30. 93 Ch. Johnson, op. cit. 94 N. Hunt, The basics of employer brand
Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu [Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]
-
www.iventa.at/ps/tmp/iventa docudb/IVENTA GlobalBrand Study.pdf, 2006, 30 mars 2008. ---------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------- SOCIOLOGIA CULTURII Cuvânt înainte 2 1 FLAVIU CĂLIN RUS Campanii și strategii de PR 4 3 MIHAELA ALEXANDRA IONESCU Brandingul de angajator 18 17 BRANDINGUL DE ANGAJATOR Prefață Introducere Brandul de angajator o nouă stratagemă de cucerire a încrederii? Cum se construiește un brand de angajator? Despre rezultatele brandingului de angajator și despre bani Cultura organizațională: examenul de maturitate ... Cultura de tip employer of choice sau cum să fii
Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu [Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]
-
neînrudit cu zburdălnicia degajată a celorlalte trei interprete. În succesiune, o fază a discursului este încredințată mișcării, o alta împerechierii aleatorii a unor fragmente de propoziție (după formula dadaistă a scoaterii unor cuvite din căciulă) și, în fine, o alta introducerii unor obiecte și folosirii lor, bineînțeles inadecvat realității, dar adecvat unei logici iluzioniste: o interpretă leagănă la piept un crocodil, alta îl îndeasă într-o oală cu rufe, o a treia desfășoară un ghem de sforă pe o întreagă diagonală
Caleidoscop coregrafic (II) by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/7185_a_8510]
-
amintit, de pildă, că până în secolul luminilor au făcut oficiu de cultură generală umanitățile, întemeiate pe cunoașterea literaturii și a limbilor greacă și latină. După Revoluția franceză, ele au fost acuzate că făcea jocul Fostului Regim. Influența Enciclopediștilor a favorizat introducerea noțiunilor de știință și tehnologie. În timpul celei de-a Treia Republici dezbaterea a luat o nouă întorsătură prin sublinierea rolului pe care educația trebuie să-l joace în trecerea de la tinerețe la maturitate. Iar mai aproape de noi, prin anii șaizeci-șaptezeci
Cultura generală - ce se întâmplă cu ea? by Dumitru HîNCU () [Corola-journal/Journalistic/7189_a_8514]