2,710 matches
-
forme esențiale: simț comun de primă mână și simț comun de mână a doua. Simțul comun de primă mână reprezintă ansamblul cunoștințelor spontane fondate pe experiența directă a agenților cunoscători. Un jurist cu experiență de multe ori își dă seama intuitiv de partea cui este dreptatea. În mod spontan simte că o mărturie este falsă. Dacă respectivul jurist a citit lucrări de psihologie și sociologie judiciară, va utiliza cunoștințele dobândite, făcând apel la ceea ce se numește simț comun de mână a
Principii de bază ale cercetării știinţifice by Ruxandra Postelnicu () [Corola-publishinghouse/Science/91486_a_93182]
-
autorul celebrei lucrări Filosofia existenței (1938), dădea următorul exemplu pentru a sublinia importanța înțelegerii: când asistăm la pedepsirea unui copil de către părinții lui, ne explicăm imediat ce s-a întâmplat, pentru că noi înșine am trecut prin astfel de experiențe. Dar cunoașterea intuitivă a socialului nu este suficientă. Uneori intuiția ne conduce la rezultate eronate. A explica înseamnă a atribui un fapt principiului său sau o teorie unei teorii mai generale. Raymond Boudon (1969) conchide că metoda comprehensivă, singură, nu este suficientă în
Principii de bază ale cercetării știinţifice by Ruxandra Postelnicu () [Corola-publishinghouse/Science/91486_a_93182]
-
dimensiunile etice, politice și epistemologice ale cercetărilor etnografice, ca o parte integrală a producerii cunoștințelor despre alții. Există, conform autorului anterior citat, patru stiluri de reflexibilitate: - reflexibilitatea subiectivistă, care respinge principiul obiectivității și acordă cercetătorului, cu capacitățile lui autoreflexive și intuitiv empatice, cu experiențele lui, un rol primordial în cunoaștere;reflexibilitatea ca suport al obiectivității, prin reflecția asupra condiției cercetătorului și a metodelor și tehnicilor utilizate. O astfel de reflexibilitate este necesară pentru a arăta obiectivitatea distanței și condițiile sociale care
Principii de bază ale cercetării știinţifice by Ruxandra Postelnicu () [Corola-publishinghouse/Science/91486_a_93182]
-
sociologic, cultural și spiritual. Ceea ce interesează însă în mod aparte o teorie a imaginarului medieval este mai ales "ontofania imaginii", precum și posibilitățile de exprimare a teologiei iconodule sau iconoclaste, sensul epifaniilor, teoria și imaginea Întrupării, ca reprezentare figurală sau măcar intuitivă a alterității divine, dar și a i-reprezentabilului. În ceea ce privește arta figurativă cu subiect religios, imaginea se cere a fi analizată sub aspectul capacității ei de a exprima sensul imanent sau transcendent, în raport cu intelectul imaginativ care a creat-o și cu
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
cale de apropiere de natura Creatorului însuși. Sufletul credincios este capabil, prin intermediul imaginii sacre, să-și reprezinte cu precizie valoarea divină în trei moduri: prin vestigium (orice tip de viziune asupra Creației), prin imaginea propriu-zisă și prin similitudine sau imaginea intuitivă (Durand, Aventurile imaginii 136). "Doctrina" franciscană a impulsionat rapid și decisiv numeroasele scheme compoziționale de Imitatio Christi, precum și răspândirea cultului sfinților călugări, aflați într-o adevărată competiție a "legendelor aurite", precum și estetica iconografică a creștinismului occidental, dezvoltată în paralel cu
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
Obiectivul major care a stat la baza abordării noastre a fost de a releva anumite fenomene sau trăsături semantico-sintactice caracteristice clasei formate de aceste unități. În cele câteva studii românești care fac referire la clasa verbelor de percepție se trimite intuitiv la comportamentul unor unități lexicale individuale - de regulă, a vedea și a auzi -, fără a se surprinde unitatea/eterogenitatea întregii categorii; în urma acestei observații am considerat necesar să facem și câteva precizări asupra structurii câmpului lexico-semantic al verbelor percepției (vezi
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
o percepție directă, senzorială, verbul a mirosi selectează în poziția obiectului direct referenți cu trăsătura [+Emisie de miros]138: (187) Miroase parfumul/florile. Selectând obiecte directe al căror referent este [+Abstract], verbul se deplasează spre zona anticipativă, redând o percepție intuitivă, fără legătură cu domeniul senzorial: (188) Am mirosit intenția lor de a pleca pe furiș. * Verbul a atinge 139 desemnează în utilizarea primară ("a lua contact cu") percepții directe senzoriale, selectând nominale cu trăsătura semantică [+Concret]. În construcțiile de acest
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
direct se realizează prin nominal (283-285), nu și în contextele în care acesta are realizare propozițională (286). A simți cu obiect direct realizat propozițional acceptă pasivizarea în contextele în care nu mai desemnează percepția senzorială, ci o observație de natură intuitivă (286'): ACTIV PASIV (283) Simt miros de ars. > (283') Se simte miros de ars. (284) Simt gustul de prune. > (284') Se simte gustul de prune. (285) Simt frigul la mâini. > (285') Se simte frigul la mâini. (286) Simt că mă
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
capitol am deschis cercetarea prin încercarea delimitării clasei lexico-semantice a verbelor de percepție. Am considerat absolut necesară integrarea perspectivei lexicale în analiza propusă, fiindcă, în studiile anterioare care menționează sub orice formă clasa în discuție, se opera cu un inventar intuitiv de unități, făcându-se mereu referire la trăsături disparate ale acestora, fără a se surprinde în mod sistematic și unitar particulăritățile "de clasă". Am pornit de la definirea percepției, coroborând două definiții: cea din psihologia cognitivă cu cea dintr-un dicționar
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
strânsă între domeniul vizual și cel cognitiv, între cel auditiv și cel al comunicării interpersonale etc. Ultimul capitol, al patrulea, este conceput ca un model de analiză sintactico-semantică a unităților reprezentative pentru clasa verbelor de percepție. Pornind de la observația inițial intuitivă că verbele din interiorul clasei analizate au proprietăți de construcție comune și proprietăți distinctive, ne propunem să sistematizăm aceste trăsături pentru a avea o privire de ansamblu asupra problemei. În interiorul capitolului, verbele a vedea, a auzi și, uneori, a simți
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
este de ordinul zecilor, deși la o inventariere minuțioasă putem ridica cifra metodelor și tehnicilor cu mult peste o sută. Cea mai generală clasificare (adoptată de A. Kaufmann, M. Fustier și A. Drevet) le împarte în două mari categorii: metode intuitive (imaginative sau psihologiceă pe de o parte, și metode analitice sau raționale, pe de altă parte. Acestea din urmă se subdivid în: metodele listelor și metodele matriciale. Unele metode se bazează pe o stare de relaxare, pe îndepărtarea criteriilor raționale
Problematica Creativităţii by MARILENA CRĂCIUN () [Corola-publishinghouse/Science/91590_a_92997]
-
orice dat al percepției. Nu mai avem de-a face cu o singură idee care explică totul, ci cu o infinitate de esențe care dau un sens unei infinități de obiecte. Lumea devine imobilă, dar se luminează. Realismul platonician devine intuitiv, dar rămâne tot realism. Kierkegaard se pierdea în Dumnezeul său, Parmenide rostogolea gândirea în acel Unu. Aici, gândirea se cufundă într-un politeism abstract. Mai mult decât atât: halucinațiile și ficțiunile fac și ele parte din "esențele extratemporale". În noua
[Corola-publishinghouse/Science/85119_a_85906]
-
constituit din aspecte vizuale, auditive sau de alt tip ale personajelor sau locurilor ce sunt reprezentate în operă și pot fi percepute în mod cvasi-senzorial27. Obiectele reprezentate, care pot fi expuse prin intermediul stării lucrurilor, nu oferă spațiul necesar obținerii înțelegerii intuitive, necesare aparenței intuitive a obiectivităților reprezentate. Aspectele obiectivităților reprezentate devin un start de sine stătător care este înțeles de Lessing "ca metodă determinatoare și artistică de introducere a momentului intuitiv în opera literară, mergând spre esența imaginii poetice"28. Înțelegerea
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
vizuale, auditive sau de alt tip ale personajelor sau locurilor ce sunt reprezentate în operă și pot fi percepute în mod cvasi-senzorial27. Obiectele reprezentate, care pot fi expuse prin intermediul stării lucrurilor, nu oferă spațiul necesar obținerii înțelegerii intuitive, necesare aparenței intuitive a obiectivităților reprezentate. Aspectele obiectivităților reprezentate devin un start de sine stătător care este înțeles de Lessing "ca metodă determinatoare și artistică de introducere a momentului intuitiv în opera literară, mergând spre esența imaginii poetice"28. Înțelegerea stratului aspectelor schematice
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
expuse prin intermediul stării lucrurilor, nu oferă spațiul necesar obținerii înțelegerii intuitive, necesare aparenței intuitive a obiectivităților reprezentate. Aspectele obiectivităților reprezentate devin un start de sine stătător care este înțeles de Lessing "ca metodă determinatoare și artistică de introducere a momentului intuitiv în opera literară, mergând spre esența imaginii poetice"28. Înțelegerea stratului aspectelor schematice necesită înțelegerea relației dintre lucrurile percepute și aspectele în care ele apar. La aceasta se adaugă particularitatea că există o afiliație strictă între paricularitatea percepută a obiectului
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
reale determinate. În mod teoretic, obiectele reprezentate aparțin aspectelor schematice. A "aparține" oferă doar o condiție între aspectele schematice posibile și corespondența cu obiectivitățile reprezentate. Prin urmare, rolul aspectelor schematice este dublu: primul, aspectele la îndemână ne permit să înțelegem intuitiv obiectele reprezentate în modurile predeterminate ale aparenței, al doilea, aspectele au propriile proprietăți și constituie propriile calități estetice care se exprimă individual în cadrul polifoniei operei literare. 1.1.4. Stratul obiectivităților reprezentate și vicisitudinile lor30 Prezența operei literare presupune înțelegerea
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
only quasi-dreamt". Roman Ingarden, The literary work of art, p. 218. 33 Ingarden face deosebire între spațiul imaginat și spațiul imaginațional. Spațiul imaginațional este imanent în experiența imaginațională, "it is its genuine "real part" and it cannot be removed from intuitive imaginational experience". Roman Ingarden, op. cit., p. 227. 34 Rudner identifica entitatea abstractă ca obiect de bază operei literare, fapt ce intră în contradicție cu procesul creativ al artei. Dacă opera de artă este creată, atunci ea nu poate dispune de
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
să devină un obiect al cercetării științifice." [2] În aceeași lucrare, Achim Mihu definește sociometria ca fiind "tratamentul cantitativ al relațiilor interumane preferențiale." Preferința manifestată prin alegere, respingere sau indiferență dintre persoane, presupune spontaneitate afectivă, trebuie să fie neelaborată, exprimată intuitiv și imediat. 5.2 Ce determină alegerea sociometrică? După N. Ralea și T. Herseni: "Oamenii se atrag, se resping sau își sunt indiferenți, în primul rând nu după sentimentele lor, ci după trebuințele lor, după interesele lor social materiale. Desigur
Polo pe apă by Silviu Şalgău () [Corola-publishinghouse/Science/91527_a_92972]
-
la scris (teme multe și mariă, creează o „crampă a scrisului”. Ca urmare, copilul scrie urât și în același timp capătă aversiune pentru activitatea respectivă. Totodată, exercițiile prea multe de socotit care se desfășoară în familie, deseori mecanic, fără material intuitiv, frânează dezvoltarea interesului copiilor față de disciplina respectivă, uneori pentru toată viața. Iată de ce problema temelor pentru acasă, mai ales a temelor scrise la clasele I, trebuie privită cu multă rezervă. În funcție de particularitățile de vârstă trebuie să se varieze conținutul temelor
COLABORAREA ŞCOLII CU FAMILIILE ELEVILOR DE CLASA I by Maria Covăsneanu () [Corola-publishinghouse/Science/642_a_1000]
-
modificare a acestora - procedură de căutare. Mai multe proceduri de căutare înrudite vor constitui un demers creativ. Mai multe demersuri creative de acceasi categorie vor constitui grupa de demersuri creative, care, sub aspectul continutului corespunde în mare masură unor tehnici intuitive de creație. Știința, și în particular inventica, este o activitate de creație. Ceea ce se întâmplă în exteriorul inventatorului și în lumea sa internă sunt procese interdependente. Inventatorul poate descoperi un eveniment sau un proces în lumea externă numai dacă posedă
Cercetarea din punct de vedere euristic a evoluţiei tricotajelor şi acelor de tricotat de la origini şi până în prezent by Mihaela Băsu () [Corola-publishinghouse/Science/543_a_871]
-
materialele colectate și instrumentele folosite. Valorificarea ulterioară a excursiei s-a făcut într-o întâlnire în laboratorul de biologie, unde sub supravegherea profesorului materialul colectat a fost prelucrat, presat, uscat, conservat în vederea păstrării sale în laborator și folosirii ca material intuitiv în lecțiile de biologie. S-au făcut o serie de referate ca: Fauna ce populează pădurea Bârnova, Păsări din pădure, etc. Sarcini de lucru pentru fiecare grupă de elevi I Botaniștii (5 elevi ) Obiectiv: determinarea și recoltarea plantelor, observarea adaptărilor
Aspecte ecologice ale avifaunei din unele parcuri ieşene : valorificarea instructiv-educativă a studiului avifaunistic by Magdalena Dorina Culbec () [Corola-publishinghouse/Science/335_a_652]
-
construcții ideatice de ordin inferior (sub aspectul abstractizării), dar și pe traiectul inductiv, prin conceptualizarea și "desprinderea" de realitate, prin decantarea unor cadre idealizate de operare, ce garantează pătrunderea și explicare mai nuanțată și mai adâncă a realității. În funcție de materialul intuitiv avut la dispoziție, se pot ipostazia mai multe tipuri de demonstrații. Astfel Ioan Cerghit identifică demonstrația pe viu a unor obiecte și fenomene sau acțiuni, în starea lor naturală, de existență și manifestare (experimentul de laborator, demonstrația operațiilor motriice, a
?ABILIT??I PRACTICE by Laura Savin () [Corola-publishinghouse/Science/83166_a_84491]
-
Cerghit, Ioan, 1980, Metode de învățământ, E.D.P., București, p. 23. footnote> Spre deosebire de descoperire, care are un rol inventiv, demonstrarea are un caracter ilustrativ, conducând la reproducerea, oarecum pasivă a unor acțiuni sau la asimilarea unor cunoștințe pe baza unor surse intuitive. Demonstrația presupune folosirea de către învățător și a unor materiale intuitive pentru a arăta elevilor diferite modalități de materializare a ideilor, informațiilor etc. Se pot folosi planșe, albume de artă, diafilme, diapozitive, benzi magnetice audio și video etc. Avantajele demonstrației sunt
?ABILIT??I PRACTICE by Laura Savin () [Corola-publishinghouse/Science/83166_a_84491]
-
footnote> Spre deosebire de descoperire, care are un rol inventiv, demonstrarea are un caracter ilustrativ, conducând la reproducerea, oarecum pasivă a unor acțiuni sau la asimilarea unor cunoștințe pe baza unor surse intuitive. Demonstrația presupune folosirea de către învățător și a unor materiale intuitive pentru a arăta elevilor diferite modalități de materializare a ideilor, informațiilor etc. Se pot folosi planșe, albume de artă, diafilme, diapozitive, benzi magnetice audio și video etc. Avantajele demonstrației sunt: precizia, evitarea înțelegerii greșite a problemelor și clarificarea scopului urmărit
?ABILIT??I PRACTICE by Laura Savin () [Corola-publishinghouse/Science/83166_a_84491]
-
un obiect nou sau când li se predă o nouă operație de prelucrare a unui material. Nu este exclusă folosirea acestei metode și în celelalte etape ale lecției. Formele pe care le ia demonstrația în predare sunt determinate de materialul intuitiv folosit, de procedeele de muncă practică și de mânuirea uneltelor. Astfelîntâlnim următoarele forme ale demonstrației: demonstrația folosită în prezentarea diferitelor materiale intuitive, a obiectului model; demonstarea procedeelor de mânuire a diverselor unelte și instrumente de lucru; demonstația făcută pentru arătarea
?ABILIT??I PRACTICE by Laura Savin () [Corola-publishinghouse/Science/83166_a_84491]