2,948 matches
-
împreună cu alte metode de reducere a pagubelor în timpul inundațiilor; sunt mai puțin costisitoare comparativ cu alte metode; - reduc pagubele produse în timpul inundațiilor (clădire și bunuri); - reduc costurile potențiale pentru repararea deteriorărilor. - mutarea bunurilor depozitate în zona potențial inundabilă a clădirii, la un nivel superior, după emiterea avertismentului de inundație necesită timp; - clădirea se va inunda și va putea fi potențial contaminată de chimicale, dejecții sau alte materiale/substanțe din apa de inundații; aceasta va implica o curățare amplă după
REGLEMENTARE TEHNICĂ din 13 octombrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/275559]
-
se poate utiliza în siguranță este destul de mare; - evacuarea apei din clădire în scurt timp după o inundație, când terenul este încă îmbibat cu apă, poate conduce la deteriorări structurale; - necesită întreținere regulată; - se limitează funcțiunile permise în zona inundabilă a clădirii; - se pierde din suprafața utilă a clădirii; - sunt dificil de aplicat la clădirile existente; - nu au efect la clădirile amplasate în zone cu viteze mari de curgere a apei. ... ... 4.4.4. Măsuri de adaptare pentru instalații (1) Măsurile detaliate
REGLEMENTARE TEHNICĂ din 13 octombrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/275559]
-
asigură protecția instalațiilor atunci când clădirea este inundată. Măsurile prezentate pot fi aplicate atât clădirilor rezidențiale, cât și clădirilor nerezidențiale și reprezintă un minim ce trebuie asigurat. (2) Clădirile și structurile care se construiesc sau care sunt construite în zone inundabile, trebuie să fie proiectate și executate din punct de vedere al sistemelor de instalații în așa fel încât pericolul de distrugere sau de degradare al instalațiilor electrice, de încălzire, ventilare și aer condiționat precum și al instalațiilor sanitare, să fie
REGLEMENTARE TEHNICĂ din 13 octombrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/275559]
-
fi protejate cu elemente suplimentare (pereți, parapete etc.) împotriva eventualelor deteriorări fizice care pot apărea ca urmare a expunerii la inundații. (8) Se va urmări eliminarea elementelor care necesită prevederea de sisteme de canalizare în subsolurile clădirilor aflate în zone inundabile. În acest sens, instalațiile de canalizare ape uzate din subsol vor fi eliminate sau, în cel mai nefavorabil caz, reduse la minim. (9) Dacă există instalații interioare de canalizare în subsolul clădirilor, acestea vor fi complet separate de restul instalațiilor
REGLEMENTARE TEHNICĂ din 13 octombrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/275559]
-
de închidere. (12) Se vor prevedea măsuri suplimentare de etanșare a golurilor necesare străpungerii pereților clădirii de către conducte. ... 4.4.4.5. Măsuri pentru sistemele de alimentare cu apă potabilă (1) Sistemele de alimentare cu apă potabilă pentru clădiri aflate în zone inundabile trebuie concepute în așa fel încât posibilele inundații să nu contamineze apa potabilă și să nu inducă riscuri de îmbolnăvire. (2) Sistemele de alimentare cu apă pentru clădiri pot fi împărțite în: (a) instalații de înmagazinare, tratare și pompare apă
REGLEMENTARE TEHNICĂ din 13 octombrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/275559]
-
de alimentare cu apă vor fi protejate cu elemente suplimentare (pereți, parapete etc.) împotriva eventualelor deteriorări fizice care pot apărea ca urmare a expunerii la inundație. (7) Instalațiile și echipamentele de alimentare cu apă aflate la interiorul clădirilor în zone inundabile, se vor localiza la niveluri superioare deasupra planului Nivelului proiectat al inundației. Nu se recomandă prevederea instalațiilor interioare de alimentare cu apă la cote inferioare cotei 1,20 m peste Nivelul probabil al inundației. (8) Se vor prevedea măsuri suplimentare de
REGLEMENTARE TEHNICĂ din 13 octombrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/275559]
-
de ploaie, fiind preferate în zonele urbane cu sisteme de canalizare proiectate sub capacitatea actuală necesară - Costuri ridicate de realizare - Cerințe speciale structurale datorate încărcărilor structurale ... 4.4.6. Măsuri de adaptare pentru clădirile istorice sau situate în arii protejate din zonă inundabilă (1) Pentru clădirile istorice sau situate în arii protejate, se vor avea în vedere în primul rând măsuri de protecție a clădirilor astfel încât apa să nu pătrundă în clădire, așa cum sunt ele definite în "Ghid de bune practici
REGLEMENTARE TEHNICĂ din 13 octombrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/275559]
-
vedere în primul rând măsuri de protecție a clădirilor astfel încât apa să nu pătrundă în clădire, așa cum sunt ele definite în "Ghid de bune practici privind măsuri de protecție aplicabile clădirilor existente și clădirilor noi, situate în zone inundabile, indicativ RTC12-2022". (2) Dacă nu este posibilă protecția clădirilor astfel încât apa să nu pătrundă în clădire, se vor lua măsuri suplimentare adecvate acestui tip de clădiri descrise în acest capitol. (3) Se vor prevedea, dimensiona și amplasa la nivelul
REGLEMENTARE TEHNICĂ din 13 octombrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/275559]
-
al localități, ce se încadra foarte bine în specificul satelor și comunelor românești și mai ales al celor dobrogene, situate în zone unde nu prea ai din ce trăi, pământurile fiind mai mult dealuri și coline pline de bolovăniș, sau inundabile când Dunărea ieșea din matcă și se revărsa în luncă. Aici exista desigur agricultură, dar era și o zona care mai mult se preta creșterii animalelor decât agriculturii, chiar dacă localitatea se situa în Lunca Dunării, mai ales datorită frecventelor inundații
FINAL DE ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1584 din 03 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/379778_a_381107]
-
pe banii noștri, blocuri de locuit, viluțe tip german pe care le-am mai întâlnit și prin Africa, spitale, școli, sală modernă de sport, bazin de înot, terenuri de sport performante, cinematograf, magazine... Noi am luat-o încet de la baracă inundabilă pe malul Crișului Negru, la cameră în apartament comun și în final, la apartament. N-a fost ușor, dar, tineri fără copil, cu prieteni unul și unul, am supraviețuit șocului inițial și ne-am asigurat o carieră într-un domeniu
BORIS DAVID (II) de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 1513 din 21 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377812_a_379141]
-
mers vreo jumătate de kilometru, după părerea mea. Se părea că urmăm cursul unei ape, care nu putea fi decât Moldovița, chiar dacă nu se vedea, dar era vegetația specifică din apropierea unui râu și, mai apoi, din chiar o zonă ușor inundabilă, cu drum neamenajat și destul de întortocheat și accidentat, cu porțiuni nisipoase și arbori pitici cu frunze mici, ce-mi aminteau de terenurile din apropierea Istriei. Desigur, autocarul nu putea să facă deplasarea pe un asemenea drum. Am ajuns relativ repede. Priveliștea
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1422 din 22 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/372045_a_373374]
-
Legenda Ghiocelului, Legenda Inorogului sunt legende cărora doamna ... XXXIII. TOAMNA BURSUCILOR, de Gheorghița Durlan, publicat în Ediția nr. 1508 din 16 februarie 2015. TOAMNA BURSUCILOR Casa noastră tronează pe un deal, mai în jos se află Glavaciocul cu lunca lui inundabilă, pe unde cultivă sătenii porumburi, după care se ridică iar dealul ce duce spre pădurea Căldăraru. Din balconul dormitorului meu se văd sălciile pletoase, cu brațele lor fantastice, care mângâie apa Glavaciocului, dealul cu pășunea întinsă a vitelor satului și
GHEORGHIȚA DURLAN [Corola-blog/BlogPost/374639_a_375968]
-
stinse în depărtările cerului însoțesc zborul lin al aripilor ce ne părăsesc, mierea gălbuie a razelor de soare ne îndulcește întreaga ... Citește mai mult TOAMNA BURSUCILORCasa noastră tronează pe un deal, mai în jos se află Glavaciocul cu lunca lui inundabilă, pe unde cultivă sătenii porumburi, după care se ridică iar dealul ce duce spre pădurea Căldăraru.Din balconul dormitorului meu se văd sălciile pletoase, cu brațele lor fantastice, care mângâie apa Glavaciocului, dealul cu pășunea întinsă a vitelor satului și
GHEORGHIȚA DURLAN [Corola-blog/BlogPost/374639_a_375968]
-
adăpostește în scorburile sau sub scoarța copacilor, în fisurile din stânci, în construcții părăsite. Iernează în peșteri, mine, grote și beciuri, cu umiditate ridicată. Modul de hrănire: Iese la vânătoare o dată cu apusul soarelui. Vânează în apropierea râurilor sau a zonelor inundabile din preajma lor, însă, la depărtare de adăpost. Prinde insectele din zbor deasupra apei sau le colectează de pe suprafața ei. Se hrănește cu insecte mici, care trăiesc în vecinatatea apelor. În timpul unei nopți poate mânca până la 500 de insecte, care constituie
Mamifere cu aripi by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/1647_a_3099]
-
culoare. Culoarea abdomenului variază de la cafenie-gri la grialbicioasă, a spatelui de la maroniu la gri. Răspândirea: Se întâlnește în nordul și centrul Europei, în Asia. În România este o specie rară. Habitatul de adăpostire și de hrănire: Populează de obicei zonele inundabile din preajma râurilor. Preferă râurile ce au o curgere lină. Vara se adăpostește în podurile caselor, mai rar în scorburile și sub scoarța copacilor, peșteri și mine. Hiberneză în cavități subterane. Modul de hrănire: Perioada de activitate începe seara târziu. Vânează
Mamifere cu aripi by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/1647_a_3099]
-
de hrănire pentru un număr foarte mare de animale, biotopuri specifice pentru speciile vegetale rare? Păsările acvatice pot fi întâlnite în diferite habitate naturale, din ce în ce mai puține la număr, cum ar fi apele stagnante, vegetația plutitoare, stufăriș, mlaștini, ape curgătoare, terenuri inundabile cu faciesuri, grinduri nisipoase, insule, țărmuri, zăvoaie inundabile, băltiri de suprafață ocazionale, etc.? În lipsa zonelor umede naturale, păsările acvatice frecventează zonele umede artificiale (pescării, heleștee, lacuri de acumulare, canale de irigații, orezării, pământuri agricole inundate sezonier, cariere de piatră, etc.
MODALITĂŢI DE REALIZARE A EDUCAŢIEI ECOLOGICE by NICOLETA DURBACA () [Corola-publishinghouse/Science/1738_a_92268]
-
animale, biotopuri specifice pentru speciile vegetale rare? Păsările acvatice pot fi întâlnite în diferite habitate naturale, din ce în ce mai puține la număr, cum ar fi apele stagnante, vegetația plutitoare, stufăriș, mlaștini, ape curgătoare, terenuri inundabile cu faciesuri, grinduri nisipoase, insule, țărmuri, zăvoaie inundabile, băltiri de suprafață ocazionale, etc.? În lipsa zonelor umede naturale, păsările acvatice frecventează zonele umede artificiale (pescării, heleștee, lacuri de acumulare, canale de irigații, orezării, pământuri agricole inundate sezonier, cariere de piatră, etc.)? O zonă umedă are importanță internațională, dacă adăpostește
MODALITĂŢI DE REALIZARE A EDUCAŢIEI ECOLOGICE by NICOLETA DURBACA () [Corola-publishinghouse/Science/1738_a_92268]
-
găsim în ape lent curgătoare, în zone mai umbroase. Forma frunzei este ovala, lunguiață, cu o culoare verde închis până la verde roșcat. Bacopa amplexicaulis Face parte din familia Scrophulariaceae. Este răspândită în sudul și centrul Americii de Nord, unde populează mlaștinile, zonele inundabile, aici crescând mai mult emers. Bacopa caroliniana Este cunoscută și sub numele de Obolaria caroliniana, Monniera amplexicaulis, Bacopa amplexicaulis. Aparține familiei Scrophulariaceae. Originară din America Centrală, este o plantă care crește destul de greu. Frunzele sunt ovale și opuse, de o culoare
APA-SURSA VIEŢII by HRISCU GINA LILI [Corola-publishinghouse/Science/267_a_501]
-
ofere siguranță. Uraganele, tornadele, incendiile, inundațiile sunt fenomene ale naturii care au influențe devastatoare asupra comunităților și zonelor în care acestea trăiesc. Pentru unele comunități, singura soluție în asemenea situații este relocalizarea, adică mutarea definitivă de pe actualul amplasament, din văile inundabile, fuga din fața amenințărilor naturii. Pentru altele, dezvoltarea durabilă înseamnă limitarea numărului construcțiilor noi, în special în zonele vulnerabile, înălțarea structurilor pentru micșorarea pericolului de inundații sau construirea altora mai solide, mai rezistente, mai putin expuse la riscuri. Un lucru e
TURISMUL ŞI MEDIUL ÎNCONJURĂTOR. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” ediţia a II-a by Pop Aurica () [Corola-publishinghouse/Science/569_a_923]
-
nu mai puteau să inunde nici la niveluri excepționale terenul de luncă din stânga sa, pe care se afla așezarea civilă autohtonă și pe care romanii au edificat un puternic castru cu zidărie din piatră și cărămidă. Acest teren a devenit inundabil la ape mari după aceea, treptat, o dată cu progresul transgresiunii actuale, transgresiunea Valahă, care a ridicat nivelul Mării Negre cu cel puțin 4 m în ultimele 18 secole. Castrul roman, suprapus așezării civile geto-dace, având ca obiectiv apropiat paza și întreținerea podului
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]
-
la Sfântu Gheorghe unde a fost întâmpinată de către primarul Valsamache. De la Sfântu Gheorghe vasul "Ștefan cel Mare" s-a îndreptat spre canalul "Regele Carol", regele și regina "interesându-se (...) de lucrările ce se fac pentru punerea în valoare a terenurilor inundabile"3065. În acest sens, "domnii doctor Antipa, administrator Ionescu și inginer Vidrașcu au dat suveranilor toate explicațiile asupra acestor importante lucrări"3066. În dimineața zilei de 1 mai 1911 vasul "Ștefan cel Mare" a sosit în portul Tulcea, unde se
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
zonă de deal (Valea Ursului), urmată de șes (de la Băcești la Vaslui) sau marcată de îmbinarea dintre șes și coastă/șes și colină (zona sudică a Iașiului sau legătura dintre Vaslui și Tutova-Bârlad), finalizând parcursul cu o zonă de câmpie inundabilă, practic legătura cu Siretul (de la Tecuci la Galați). Pe lângă afluenții importanți, cu debit mare, ai râului Bârlad, mai există o serie de pârâiașe, care mărginesc câte o localitate (multe nesemnificative), majoritatea lor pierzându-se în masa bazinului hidrografic amintit, motiv
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
sondaje sau săpături sistematice, care să permită creșterea numărului siturilor arheologice, exhaustiv cercetate. Potrivit dinamicii siturilor (Anexa II, hărțile I-III), putem constata locuirea aproape totală a teritoriului Moldovei, favorizate fiind unele microregiuni, zonele evitate fiind rare (în special cele inundabile sau instabile geografic). Remarcăm preferința locuitorilor pentru terasele râurilor, pantele văilor, platourile înalte, de regulă zonele de podiș, întrucât puteau furniza condiții propice de viață: terenuri pentru agricultură, ape și păduri (datorită acestor factori, Podișul Central Moldovenesc și, implicit, Bazinul
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
intensă locuire și au facilitat posibilitatea comunicării, a legăturilor dintr-o parte în alta a spațiului moldovenesc. Condițiile geomorfologice denotă o dispunere uniformă a siturilor spre diferite forme de relief, cum ar fi platformele, terasele văilor, șesurile, mai rar zonele inundabile ale Bârladului (lunca acestuia). Cea mai recentă statistică (de la jumătatea anilor '90), la care vom face mai des referire, menționează, pentru spațiul românesc de la est de Carpați, descoperirea unui total de 300 de așezări, ce provin din aproximativ 250 de
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
Bârladului. În privința mormintelor nomade, membrii grupurilor respective au ales de regulă movile de pământ sau zone ușor înălțate, (Grivița, Matca, Drăgănești și Bârlad-Dealul Țuguieta), uneori situate pe văile râurilor (Pogonești, pe valea Tutovei și Umbrărești, pe valea Chineja), în lunca inundabilă a Bârladului (Banca) ori pe valea Bârladului (Bârlad-Parc și Bârlad-Moara lui Chicoș). Numărul mare al descoperirile funerare, din această etapă, față de perioadele anterioare și implicit al obiectelor din inventare, permite o analiză detaliată asupra evoluției ritului și ritualului funerar din
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]