29,866 matches
-
creditorului de a cere executarea silită s-a născut anterior intrării în vigoare a noului Cod de procedură civilă, însă formularea cererii de executare silită s-a făcut ulterior datei la care actul normativ a intrat în vigoare. ... 131. În ipoteza premisă expusă, instanțele judecătorești au avut abordări diferite în ceea ce privește norma incidentă prescripției dreptului creditorului ipotecar de a obține executarea silită a ipotecii, ridicată în cadrul procedurilor execuționale demarate după data de 15 februarie 2013, când a intrat
DECIZIA nr. 13 din 6 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259370]
-
de constrângere pentru executarea silită a dreptului său, în cadrul procedurii de executare silită. ... 149. În derularea raportului obligațional, izvorât din contractul de credit, debitorul poate fi obligat la plata unor plăți periodice a împrumutului, în forma ratelor de credit, ipoteză în care determinarea momentului de început al prescripției executării silite a creanței principale reclamă ca dispozițiile procedurale să fie completate cu dreptul comun, respectiv cu dispozițiile Decretului nr. 167/1958 sau ale noului Cod civil, după caz. ... 150. Un contract de
DECIZIA nr. 13 din 6 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259370]
-
a început să curgă înainte de 1 octombrie 2011 (intrarea în vigoare a noului Cod civil), atunci prescripția va fi supusă regimului Decretului nr. 167/1958, care, spre deosebire de regimul juridic actual (art. 2.526 din Codul civil), nu reglementează expres ipoteza prestațiilor unitare, divizate în mai multe tranșe, ci doar pe cea a prestațiilor succesive cu caracter individual, potrivit căreia „în cazul când un debitor este obligat la prestațiuni succesive, dreptul la acțiune cu privire la fiecare din aceste prestațiuni se
DECIZIA nr. 13 din 6 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259370]
-
creditului și alte accesorii ale creanței ipotecare, întrucât atât sub regimul Decretului nr. 167/1958 [art. 1 alin. (2)], cât și al noului Cod civil [art. 2.503 alin. (1) și art. 2.504 alin. (2)] acțiunile executorii pentru plata accesoriilor sunt, prin ipoteză, stinse prin prescripția executării creanței principale, întemeiată pe contractul de credit. ... ... C. Raportul de accesorialitate dintre ipotecă și creanța garantată. Cazul supraviețuirii acțiunii ipotecare 158. Momentul la care se naște dreptul de a obține executarea silită, în spețele ce au
DECIZIA nr. 13 din 6 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259370]
-
materia drepturilor reale 175. Odată stabilit, în conformitate cu dispozițiile noului Cod civil, că executarea silită în temeiul contractului de ipotecă poate fi declanșată de creditorul ipotecar, chiar dacă a intervenit prescripția dreptului la acțiune privind creanța principală (doar în ipoteza în care aceasta din urmă a început să curgă după data intrării în vigoare a noului Cod civil), trebuie stabilit termenul înăuntrul căruia poate fi pus în executare contractul de ipotecă. ... 176. Fiind un element al regimului juridic al prescripției
DECIZIA nr. 13 din 6 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259370]
-
prescripției executării ipotecii, relevant fiind, și în cazul analizat, momentul exigibilității obligației principale care își are izvorul în contractul de credit, întrucât din acest moment creditorul ipotecar va putea trece la valorificarea garanției ipotecare, cu precizarea că situația analizată exclude ipoteza în care prescripția creanței principale a început să curgă înainte de intrarea în vigoare a noului Cod civil (declararea scadenței anticipate anterior datei de 1 octombrie 2011), caz în care supraviețuirea ipotecii este înlăturată prin efectul prescripției executării creanței întemeiate
DECIZIA nr. 13 din 6 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259370]
-
ani“. ... 182. Dreptul de ipotecă fiind un drept real accesoriu, determinarea termenului de prescripție înscris în art. 405 din Codul de procedură civilă din 1865, respectiv cel de 3 ani sau cel de 10 ani, a cărui aplicare interesează pentru ipoteza în care prescripția valorificării pe cale silită a ipotecii a început să curgă în intervalul 1 octombrie 2011-14 februarie 2013, impune a fi clarificată, pe baza metodelor de interpretare gramaticală și istorico-teleologice, sfera acelor titluri care sunt emise în „materia
DECIZIA nr. 13 din 6 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259370]
-
înăuntrul termenului de prescripție de 10 ani, prevăzut de art. 706 alin. (1) teza a II-a din noul Cod de procedură civilă, atât timp cât dreptul de a obține executarea silită este, prin esența sa, prescriptibil. ... 197. În contextul ipotezei analizate, plasată sub regimul noului Cod civil, se impune a aminti că prescripția dreptului de a obține executarea silită stinge forța executorie a titlului executoriu, însă nu și dreptul subiectiv material, substanțial, care trebuie realizat prin punerea în executare a
DECIZIA nr. 13 din 6 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259370]
-
procedurii într-un termen rezonabil, drepturi pe care România, în calitate de parte semnatară a Convenției, este obligată să le respecte. ... 29. Mai mult, se face referire la art. 43 alin. (5) din Legea nr. 302/2004, arătându-se că, în ipoteza analizată, există posibilitatea revocării măsurii arestării provizorii, aceasta putând fi solicitată în baza art. 5 din Convenție. ... 30. Se susține că aspectele anterior menționate nu intră însă sub incidența controlului de constituționalitate exercitat de Curtea Constituțională, ci sunt de competența
DECIZIA nr. 332 din 26 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259912]
-
13, Curtea a constatat că, prin argumentele formulate în susținerea excepției de neconstituționalitate, autorul acesteia solicită, în realitate, instanței de contencios constituțional să completeze dispozițiile legale criticate cu o soluție legislativă pe care el o consideră adecvată, aceea ca, în ipoteza reglementată de textul criticat, judecătorul să poată dispune și o altă măsură preventivă decât cea a arestării. Or, Curtea a reținut că astfel de susțineri nu constituie veritabile argumente de neconstituționalitate, completarea legii fiind o intervenție legislativă aflată în competența
DECIZIA nr. 332 din 26 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259912]
-
prezentului articol nu suspendă derularea acordului de restructurare până la pronunțarea unei hotărâri judecătorești definitive. Articolul 15^11 (1) Procedura acordului de restructurare încetează prin pronunțarea unei hotărâri de închidere a procedurii de către judecătorul-sindic, într-un dosar asociat, în ipoteza: a) îndeplinirii prevederilor acordului de restructurare, la cererea oricărei părți sau a administratorului restructurării, adresată judecătorului-sindic. În acest caz, dacă prin acord sau prevăzut reduceri de creanțe, reducerile rămân definitive de la data pronunțării hotărârii de închidere a procedurii
LEGE nr. 216 din 14 iulie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257536]
-
pentru plata creanțelor salariale este cel puțin egală celei pe care ar obține-o în cazul executării silite, dar nu mai puțin decât ar primi în scenariul următoarei alternative optime. (3) Raportul de evaluare se va întocmi în funcție de ipotezele care stau la baza măsurilor de restructurare preconizat a fi propuse în planul de restructurare, astfel cum au fost indicate de debitor. Raportul poate fi consultat în format electronic de creditorii interesați. (4) Debitorul are posibilitatea de a include în
LEGE nr. 216 din 14 iulie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257536]
-
poate utiliza următoarele criterii care includ, dar nu se limitează la: a) natura creanțelor; ... b) natura și rangul cauzelor de preferință; ... c) acțiunile aflate la dispoziția creditorilor titulari în absența procedurii concordatului și gradul de îndestulare a acestor creanțe în ipoteza exercitării acestor acțiuni; ... d) apartenența la un grup de societăți, în sensul prezentei legi. ... (6) În vederea votării planului de restructurare se poate constitui categoria creanțelor creditorilor indispensabili. (7) Un plan de restructurare va fi socotit acceptat de o categorie
LEGE nr. 216 din 14 iulie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257536]
-
vor garanta, în principal, prin afectarea unor bunuri sau drepturi care nu formează obiectul unor cauze de preferință, iar în subsidiar, dacă nu există astfel de bunuri sau drepturi disponibile, cu acordul creditorilor beneficiari ai respectivelor cauze de preferință. În ipoteza în care acordul acestor creditori nu va fi obținut, prioritatea la restituire a acestor creanțe, prevăzută la art. 159 alin. (1) pct. 2, va diminua regimul de îndestulare al creditorilor beneficiari ai cauzelor de preferință, proporțional, prin raportare la întreaga
LEGE nr. 216 din 14 iulie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257536]
-
bunurilor confiscate către proprietarul lor, această dispoziție nu va putea fi pusă în executare imediat după pronunțarea sentinței, ci va fi pusă în executare ulterior expirării termenului de apel sau, în cazul formulării în termen a căii de atac, în ipoteza menținerii soluției de către tribunal. Desigur, nimic nu îl împiedică pe petent fie să formuleze o cerere de ordonanță președințială, invocând aparența în drept născută în urma sentinței primei instanțe, chiar nedefinitivă, fie să urmeze calea prescrisă de art. 449
DECIZIA nr. 170 din 24 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258405]
-
administrării probelor de o instanță în a cărei circumscripție se află locul de muncă în legătură cu care s-a născut conflictul de muncă. ... 6. Art. 269 alin. (2) din Legea nr. 53/2003 introduce o discriminare în sensul că în ipoteza în care reclamant este angajatorul, atunci competența aparține instanței de la sediul angajatorului. Această prevedere are urmarea imediată că, în cazul în care locul de muncă și/sau domiciliul angajatului nu se află în circumscripția instanței unde se află sediul angajatorului
DECIZIA nr. 335 din 26 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258434]
-
angajatului, textul criticat vizează ocrotirea sa, astfel încât acesta, care, de altfel, de cele mai multe ori are calitatea de reclamant, să nu fie obligat să introducă acțiunea la instanța de domiciliu/sediu al pârâtului, deci al angajatorului. Desigur că în ipoteza în care angajatul are domiciliul într-o altă localitate față de locul în care își desfășoară activitatea, el are obligația de a-și înscrie în actul de identitate adresa de reședință dacă locuiește mai mult de 15 zile la această
DECIZIA nr. 335 din 26 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258434]
-
în fapt, să desfășoare activități de gestionare sau administrare a patrimoniului persoanei juridice. Prin urmare, exercitarea în fapt a activității de administrare a unei asociații de proprietari nu este în sine suficientă pentru a determina concluzia că ne aflăm în ipoteza reglementată de art. 295 alin. (1) din Codul penal, fiind necesar ca printre activitățile desfășurate în concret de persoana care se ocupă de buna funcționare a asociației de proprietari, astfel cum sunt acestea prevăzute de art. 66 din Legea nr.
DECIZIA nr. 31 din 25 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258246]
-
sau administrare la care se face referire în conținutul art. 295 alin. (1) din Codul penal. Prin urmare, exercitarea în fapt a activității de administrare a unei asociații de proprietari nu este în sine suficientă pentru a determina concluzia existenței ipotezei reglementate de art. 295 alin. (1) din Codul penal, fiind necesar ca printre activitățile desfășurate în concret de persoana care se ocupă de buna funcționare a asociației de proprietari, astfel cum sunt acestea prevăzute de art. 66 din Legea nr.
DECIZIA nr. 31 din 25 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258246]
-
în materie penală). În raport cu obiectul cauzei în care a fost invocată necesitatea obținerii unei lămuriri a chestiunilor de drept prin intermediul mecanismului de unificare a practicii judiciare, cele două întrebări adresate de instanța de trimitere pleacă de la ipoteze aparent incompatibile, întrucât nu este posibilă reunirea în cazul aceleiași persoane a calității de administrator de fapt cu cea a existenței unui titlu în baza căruia exercită aceleași atribuții. Modalitatea în care instanța de trimitere a înțeles să formuleze chestiunea
DECIZIA nr. 31 din 25 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258246]
-
de către instanța de trimitere are la bază reținerea calității de administrator în fapt al asociației de proprietari, relația de condiționare dintre soluționarea fondului cauzei și stabilirea semnificației titlului în temeiul căruia s-ar fi exercitat însărcinările este exclusă prin ipoteza primei chestiuni de drept invocate. Cu alte cuvinte, nu există posibilitatea reținerii calității de administrator în fapt al persoanei juridice concomitent cu exercitarea acelorași atribuții de administrare în baza unui titlu. Or, având în vedere aspectele expuse, nu poate fi
DECIZIA nr. 31 din 25 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258246]
-
a observat că autorii excepției deduceau neconstituționalitatea textului de lege criticat dintr-un pretins tratament discriminatoriu aplicat persoanelor condamnate definitiv, determinat de renunțarea la aplicarea facultativă a legii penale mai favorabile în cazul hotărârilor definitive. Analiza a pornit de la ipoteza că ambele categorii de persoane între care se realizează comparația de către autorii excepției sunt persoane condamnate definitiv, ceea ce ar determina calificarea situației acestora ca fiind identică. Curtea a constatat însă că diferența rezidă în aceea că, în cazul
DECIZIA nr. 259 din 5 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258497]
-
ar determina calificarea situației acestora ca fiind identică. Curtea a constatat însă că diferența rezidă în aceea că, în cazul primei categorii, sancțiunile aplicate depășesc maximul special al noii reglementări, nemaigăsindu-și corespondent în noua legislație, situându-ne, astfel, în ipoteza aplicării obligatorii a legii penale mai favorabile reglementate atât de art. 14 din Codul penal din 1969, cât și de art. 6 din Codul penal actual, pe când în cazul celei de-a doua categorii, în care se găsesc și
DECIZIA nr. 259 din 5 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258497]
-
excepției de neconstituționalitate, autorul acesteia susține, în esență, că prevederile de lege criticate încalcă dispozițiile art. 16 din Constituție, deoarece creează un tratament inegal în situații comparabile. Se arată că dispozițiile art. 82 alin. (5) din Legea nr. 303/2004 reglementează ipoteza persoanelor care se pensionează la împlinirea vârstei legale, însă care, la momentul pensionării, ocupă o altă funcție decât cea care le conferă dreptul la pensia de serviciu. Potrivit aceluiași text de lege, acest drept ar fi conferit de ocuparea, anterior
DECIZIA nr. 199 din 7 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258473]
-
acestuia sunt supuse judecății în cadrul procedurii prin acțiuni specifice, generate de această procedură. Totodată, în cadrul acestei legi se prevede că lichidatorul are posibilitatea de a introduce acțiuni în vederea recuperării de creanțe, fără a se face referire la ipoteza restricționării acestor tipuri de acțiuni doar la cele care se judecă în cadrul procedurii sau și la alte acțiuni. De asemenea, potrivit dispozițiilor Legii nr. 85/2006: administratorul judiciar, respectiv lichidatorul judiciar pot introduce doar acele acțiuni care sunt de competența
DECIZIA nr. 240 din 3 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258474]