2,480 matches
-
o călătorie istovitoare cu mașina, sute de kilometri, m-am trezit într-un București obișnuit : vară, cald, proiecte de vilegiatură. Sophie încă îmi mai reproșează și acum pentru cât de posomorât am stat seara, în grădină, la Fântâna Blanduziei. Mă irita însă sănătoasa poftă națională de râs care ne întovărășește dezastrele... Unii susțin că astfel am rezistat, eu mă întreb însă dacă nu cumva din ea vine pieirea noastră. Profesorul își pune ordine, cu o mână ușor tremurătoare, în hârtiile din
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
favorit al netrebnicului Ialomițeanu. Și i-am repetat, mai rar și mai explicit, fraza mea, fiind în acel moment aproape convins că nu înțelesese bine. C’en est trop !, a țipat ea și, cu acea nestăpânire a nervilor ce mă irită, a azvârlit coșul cu trandafiri ce s-au risipit, nemaipăsându-i că oricând și oricine ne putea vedea de la vreuna din ferestrele casei ce le aveam în spate. C’en est trop ! C’en est trop ! țipa, gesticulând, încât zadarnic
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
conversații, gândindu-mă că poate voi găsi în ele ceva interesant de notat în jurnalul meu. Din păcate, conversațiile celorlalți m au plictisit totdeauna peste măsură, încât și de astă dată m-aș fi ascuns să nu le mai aud, iritându-mă prin platitudinea lor. M-am uimit de complicarea relațiilor sociale unde s-a ajuns, pentru că o audiență atât de confidențială se dovedise a fi la îndemâna unei lumi atât de pestrițe. Ori să mă fi mințit domnul Ialomițeanu ? Cei din
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
dejunat la popotă și curând veți primi și uniforme ! am ricanat, în fața refuzului lor. Neatentă, Sophie continua récit-ul de război, foarte favorabil generalului Popovici, care ar fi pregătit cu atenție retragerea de la Sibiu, pe Valea Oltului. Ascultând-o, iarăși mă iritase oarba dăruire, pe care i-o recunosc după tonul entuziast ce de acum i l-am învățat atât de bine, auzind-o la fel vorbind pe rând despre Meyer-Lübke, Nicolae Grigorescu, Kimon Loghi, Anatole France, Paul Bourget, Richard Wagner, votul
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
economistă nu-i decît o biată contabilă cu diplomă de studii superioare. Așa că să-și vadă economiștii de economie! Trei: pentru buna desfășurare a întîlnirilor dintre noi, propun să nu te mai aud vorbind-mi de prietena ta. Deja mă irită! Bine? Tac mult timp amîndoi, fumînd în liniște. Doar cînd își întîlnesc pentru prima dată privirea, Liliana izbucnește într-un rîs scurt, spontan și se apleacă spre el, să-i șoptească de aproape: Ce fain știi să te înfurii! Zdrobește
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1470_a_2768]
-
doua zi dimineață, imediat ce ajunge în gară, Mihai caută un telefon interurban, s-o sune pe Violeta. Nu știe ce-i va spune. Doar își va cere scuze că nu a recunoscut-o. Atitudinea de cerber a secretarei însă îl irită și e gata să închidă. Bine! aude în telefon. Vlădeanu ați zis? S-o întreb dacă poate vorbi. Totuși, ce-am să-i spun?! se înspăimîntă el. O să întreb dacă mai vrea folii plastice..." Alo, domnul Vlădeanu? Bună dimineața! Vocea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1470_a_2768]
-
cu ușurință orașul Constanța, în ținutul de la Rodope, ce era de oarecare însemnătate, rase întăriturile lui și-naintă apoi cu vitejie contra cetății Varna ce se ridica lângă malul mării. Asediul se-ncepu sâmbătă în săptămâna patimilor. Prin aceasta se iritară sufletele susceptibile și fanatic-evlavioase ale garnizoanei, compuse în mare parte din mercenari latini și oameni aleși, care-i opuseră lui Asan o rezistență foarte cerbicioasă. Pentru scopul asaltului Ioannițiu puse să facă o mașină, proprie în felul ei, cu patru
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
generală spre a se arăta în genere de un esersător al acestei arte. În neci o arte influința nemijlocită nu e mai mare și mai puternică decât într-aceasta, pentru că ea aduce la prezință sensibilă simțirile și pasiunile cele mai iritate în cea mai vie a lor espresiune. De aceea la neci o arte nu e mai des fenomenul de-a ținea adică impresiunile vii esperiate de o provocare cătră sine însuși pentru de-a le și transfera iarăși asupra altora
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
în jos. Coprinsul estensiv al vocei îl măsurăm după mulțimea tonurilor pe care individul poate în adevăr să le facă să {EminescuOpXIV 299} Baza însă e tonul de mijloc fiecăruia natural, în care el se mișcă fără de-a fi iritat prin un afect oarecare. Curățenia și claritatea acestui ton fundamental relativ e prima cerință ce se face artistului dramatic. Căci acest ton e purtătorul unui destin de viață natural și depărtat de orce estrem, în genere tonul conversațiunei nobile. Cumcă
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
sufere o modificare prin care o parte a substanței sale pierde calitățile sale vitale, se desparte de partea vie, numindu-se cu oxigen, și se schimbă în materie anorganică și e eliminat din sistem. Când țiparii electrici din America de Sud sânt iritați a da mai multe descărcări se sleiesc așa încît i poate pipăi cineva fără pericol. Le trebuie repaos mult și hrană suficientă pentru a-și recâștiga puterea galvanică pe care au pierdut-o. Acelaș fenomen se constată și la om
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
primit Crucea pentru Merite Deosebite, care pentru unii ar fi un atu important. Și voi avea locul meu la Criminalistică. De Spain scutură niște scrum, care căzuse pe chimirul său lat. — Sunny Jim, putem vorbi pe șleau? Apelativul afectuos Îl irită pe Ed. — Bineînțeles, zise el. — Ei bine, ești bun și cu timpul ai putea deveni chiar foarte bun. Nu mă Îndoiesc absolut deloc că ai tenacitatea necesară. Dar tatăl tău era În același timp neîndurător și simpatic. Pe cînd tu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2036_a_3361]
-
ediție Kant, în unsprezece volume, a lui Bruno Cassirer. O vei cumpăra și timp de doi ani o vei citi din scoarță în scoarță." Am făcut imprudența să-l întreb - era o simplă curiozitate - cât costă. Faptul acesta l-a iritat teribil. "Cît costă? Ai să vezi imediat cât costă! Însă mai întîi am să-ți spun cui i-a aparținut ediția: lui Mircea Vulcănescu. Ai să te duci și ai să o cumperi - dar numai pentru doi ani - cu cinci
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
e minunat, dar previzibil și îți taie și mai mult pofta de mâncare. O dezabuzare stupidă ― și totuși explicabilă? ― a pus stăpânire pe mine: majoritatea cărților mă plictisesc, filozofia mi-a devenit de mult greu suportabilă, tonul scrierilor edificatoare mă irită. În cercetarea academică nu mai cred, eseurile mi se par futile, romancier nu am avut norocul să fiu. Singura formă de scris care mă interesează ar urma să rezulte din mișcarea neîngrădită pe teritoriul eului meu. De fapt, e vorba
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
complimentul lui Juan Lucas, rămase nemișcat, pe jumătate Întors, drept, cu fața-mbujorată și lingînd o Înghețată, așteptînd să mai primească laude de la stăpînul cel nou și fercheș. Juan Lucas fu cît pe-aci să-i trîntească un: ești dat naibii! iritat sau: ai o freză foarte șic, dar asta ar fi Însemnat să se coboare pînă la nenorocita Sodomă a lui Abraham, care tînjea după lumea bună, pînă la mizeria cumplită din Gomora corciturilor Îngrozitor de urîți, bucătari, pederaști și care se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
lui Ashling se va sfârși, ci a Lisei, era simplu. Bun, toată lumea o considera o târfă, dar ei nu puteau concepe presiunea în care se afla. Lisa expiră fumul cu un oftat lung - imaginea feței șocate a lui Ashling o irita, o făcea să se simtă aproape mizerabil. Înainte era mereu capabilă să își controleze sentimentele. Îi era ușor să le sacrifice într-un scop nobil, acela de a-și proteja slujba. Ar face bine să-și revină. 16tc "16" Zilnic
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
-
Curții sale : Tu care cu poeții trăiești în confrăție.../ Horațiu și Virgiliu posedă-o-mpărăție/ Ca tine ; al lor geniu, cu-al tău în zbor unit,/ Clădesc din timpul nostru un secol strălucit. Ea obține insă același răspuns din partea principelui iritat de versurile imorale : Azvârle-această carte ce mânele-ți pătează/ Și-n sân pe nesimțite otrava infiltrează (III 2). Nu are mai mult succes nici Mecena, care încearcă să anihileze calomniile lui Ibis și să-l disculpe pe Ovidiu de învinuirea
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
e puternic, mare, bogat și cu avânt/ De verde tinereță și o avertizează, paradoxal, că ar fi păcat ca ea să-și irosească anii tineri (de stai fără iubire în primăvara dulce,/ Trimite-ți tinereța în groapă să se culce). Iritat de pretențiile lui Postum, Gallus îl atenționează cu versul atribuit lui Horațiu Nu e mai tristă nebunie/ Ca strechea bătrâneței, iar Getta se bucură când un acces de tuse întrerupe declarațiile de amor ale vârstnicului crai : Prin tusa-i bătrânească
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
m-a ajuns pe mine singură, ci pe toți - II 5). Nunta eșuată a eroinei înseamnă moarte. În tragediile eline, Casandra este respinsă de cei din jur care îi întâmpină cu neîncredere profețiile socotind-o nebună. În Agamemnon, Clitemnestra este iritată de tăcerea captivei troiene înțeleasă ca dovadă de trufie (nu mai fi semeață), de incapacitate de a comunica (vorbește-o limbă necunoscută și barbară) sau de pierdere a rațiunii ( Desigur c-a înnebunit și că-și ascultă mintea rătăcită). Corifeul
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
ar fi inserat în dialogurile sale lucruri pe care Socrate nu le-ar fi spus nicicând (XXIV 35) ; notează că filosoful n-a fost văzut vreodată râzând în hohote (XXI 26) ; sau înregistrează schimbul de replici dintre Dionis cel Bătrân, iritat de flecăreala de filosof obraznic a interlocutorului, și oaspetele său atenian, nemulțumit de răspunsul demn de un tiran mărginit dat de suveranul Siracuzei (XIII 18). E adevărat, există și cazuri în care autorul român nu respectă informațiile lui Diogenes Laertios
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
mod inexplicabil în râpă, cea mereu acuzată că bate câmpii (III, p. 638) spune că simte prin fereastra deschisă un aer amar, care vine din cimitir [...] un aer uscat, fără oxigen, fad [...] care vine din altă lume (III, p. 639). Iritat de istorisirile dezordonate ale soției, făcute parcă să-l scoată din țâțâni, Ionel o interoghează despre mistrețul cu falca de aur văzut doar de ea, spre a evidenția astfel că trăiește într-o lume imaginară după ce și-a pierdut mințile
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
insolita capacitate de orientare a mamei : de-o lăsai în miezul pădurii, la miezul nopții, venea acasă cu ochii închiși... Parcă avea o busolă în cap (IV, p. 653). Cu calități senzoriale deosebite, Marghioala înregistrează și denunță toate anomaliile, fiind iritată mereu de mirosul porcilor, indiciu al corupției atotcuprinzătoare : Voi ați făcut combinatul ăsta, nu eu, porcăria asta !... Nu simțiți cum pute ? Mâlurile astea bălegăroase, care otrăvesc apele (III, p. 643). Se arată atentă la neregulile comise în mare parte de
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
-i fie rușine în societate, unde era obișnuit să apară ca un tânăr cu oarecare distincție și de viitor. Toate aceste concesii făcute sorții și toată această strâmtorare erau rănile lui profunde. De la un timp, orice fleac începuse să-l irite nemărginit, disproporționat de mult față de importanța pe care o avea; dacă acum Ganea acceptase să cedeze temporar și să rabde, n-o făcuse decât pentru că luase hotărârea să schimbe și să refacă din temelii această situație în viitorul cel mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
timp de două luni doar îl visase noaptea și-l făcea să înghețe de spaimă, să ardă de rușine: avea loc, în sfârșit, întâlnirea, ca între rude, a tatălui lui cu Nastasia Filippovna. Din când în când, întărâtându-se și iritându-se, încerca să și-l imagineze pe general în timpul ceremoniei de căsătorie, dar niciodată nu reușise să finalizeze acest tablou și renunța la el cât putea de repede. Poate că exagera prea mult incidentul; dar așa li se întâmplă întotdeauna
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
și de obicei avea multe vise; însă toate visele ei se distingeau printr-un fel de neobișnuită superficialitate și inocență, potrivite unui copil de șapte ani; așa că până și această inocență a viselor, cine știe de ce, a început s-o irite pe mama ei. Odată, Alexandra Ivanovna a văzut în vis nouă curci și din această pricină s-a ajuns la o ceartă fățișă între ele; de ce? - ar fi și greu de explicat. O dată, numai o singură dată, a avut norocul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
prinț, doar asta, în punctele știute, iată ce-i... Și, nepoliticos, bătu de două ori în masă și din această pricină râsul se înteți. Deși era în starea lui obișnuită „de seară“, de data aceasta Lebedev era prea surescitat și iritat de precedenta polemică „erudită“, iar în asemenea cazuri avea față de oponenții săi un dispreț infinit și sincer în cel mai înalt grad. — Nu-i așa! Prințe, acum o jumătate de oră ne-am înțeles să nu ne întrerupem unii pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]