1,908 matches
-
și-au dat seama că nu vor scoate un ban de la mine. Un plan ingenios, presupun. Făcu o grimasă. Prostesc. Ca orice altceva. Pic. Mortimer închise ochii, ca și cum îl durea ceva. — Am dus o viață inutilă, domnule Owen. Mi-am irosit-o în cea mai mare parte. M-am născut bogat și, la fel ca restul familiei, am fost prea egoist ca să doresc să fac vreun bine cu ei. Dar spre deosebire de ei, cel puțin n-am făcut nimănui niciodată mult rău
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
-
aia lucra automat. E ca și cum ar fi fost conectată la fața lui Walcott și tot ce trebuia să facă Jack era să vrea să-l atingă. Când vine vorba de luptă corp la corp, Jack e calm și nu-și irosește energia. Știe totul despre lupta de aproape și știe cum să facă o grămadă de lucruri care nu se văd. La un moment dat erau În colțul nostru și atunci l-am văzut pe Jack cum Îl ține pe Walcott
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
azi situații î nsem nate în Stat sau își au asigurată o poziție socială bună, ar fi putut-o face fără concursul dezinteresat, sincer și plin de dragoste al lui Hamangiu? Câte energii și câte talente nu s -ar fi irosit, în cine știe ce colț de țară, fără mâna de maest ru care să-i descopere și să le dea posibilitatea să și valorifice merit ele, să-i încurajeze, să i ajute. Hamangiu nu a creat o școală, dar a strâns în jurul
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
mai eficient. Dacă, spre exemplu, Columb, atunci când a găsit America, o depunea aici, la Biroul Obiectelor Găsite, aveam America aici și nu acolo unde este, din păcate, acum. De aia, cum spunea și primul ministru, trebuie să depunem, nu să irosim și chiar din pierderi, daca le adunăm și adunăm și tot avem o creștere, indiferent cât de negativă ar fi ea. Dumneata ce ai găsit? O bancnotă de 10.000. Vreau s-o declar găsită, evident dacă așa ceva e posibil
CÂINELE DIZIDENT by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/505_a_1289]
-
dădu seama că vagile sale bănuieli fuseseră corecte. Apariția lui Clane în oraș făcea parte dintr-o manevră planificată, care putea să-și urmeze cursul fatal. Era o plăcere să știi că lordul Clane însuși fusese prins în capcană. Nu irosea nici un moment urmărind o bătălie pe care nici nu sperase s-o vadă, în detaliile ei, din palat. Nici nu avea senzația pe care o avusese Tews, cu câteva luni mai devreme, că era necesar pentru comandanți să știe unde
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85069_a_85856]
-
e bine când privim în urma noastră și vedem realizări frumoaase. Dar mai rău e când nu vedem nimic de folos. Eu pot privi în urmă și pot zice că am realizări, dar am și atâta timp pe care l-am irosit în zadar. Și nu-s eu unica. Noi toți nu știm a ne planifica timpul, în așa mod, ca să reușim în ceea ce ne-am propus. Uneori, am multe lucruri importante de făcut. Și-l fac pe cel care trebuia să
Şoapte by Svetlanu Iurcu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/101016_a_102308]
-
sigur că nu vita neștiutoare era nemernică, ci stăpânul hapsân), spunând tatei că o va lăsa să moară de foame - drept pedeapsă. Tata nu credea în ce spunea cel cu pricina, dar îl avertizează că, dacă o va mai găsi irosindu-i munculița lui, o va învăța el minte să mai poftească la porumbul său, de n-o să-i mai trebuiască nimic după aceea. Avertizarea tatei era mai mult decât un avertisment! La o săptămână, un vecin de-al lui Gritas
Călător... prin vâltoarea vremii : (călătoria continuă) , Vol. 4. : Din aproape, în tot mai aproape by Alexandru Mânăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/563_a_1317]
-
rezolvat. În anii de confruntări cu sovieticii nu s-a reușit o schimbare de regim, nu știu cum va fi rezolvată rezonabil și democratic situația din această zonă extrem de violentă. Vor fi necesare noi jertfe umane și uriașe valori materiale ce se irosesc în vânt. Din Germania d-na Maria-Vera Willinger îmi mai trimite încă 10 volume „Bat clopotele” în vederea unei viitoare lansări în cadrul Academiei Bârlădene la care adaugă încă două volume de poeme cu titlul „Mă nasc din mine” însoțite de rândurile
Călător... prin vâltoarea vremii : (călătoria continuă) , Vol. 4. : Din aproape, în tot mai aproape by Alexandru Mânăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/563_a_1317]
-
venea ușor, mai ales în urma alunecărilor din ultima vreme. Aștepta cu interes și inventaria toate gândurile puse în cuvinte de către draga lui soție. Le culegea din dorința de a-și vindeca rănile sufletești care mai sângerau încă. De la divorț, își irosise atâția ani consumându-și în mod gratuit un timp ce nu mai putea fi recuperat. Pentru a-i întări convingerile consoartei sale că el vrea ca această căsătorie să fie trainică, ținu să o asigure de buna sa credință. - Îmi
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3122]
-
decât să fie astupat și betonat. - Și ce-i de făcut? - Să ne legăm la rețeaua stradală. - Știi, meștere Lică, ce înseamnă acest lucru? - Bănuiesc! - Sigur că bănuiești, doar nu ești de ieri, de azi în construcții... - Deocamdată, ca să nu irosim timpul, am pus oamenii la alte lucrări, avem ce face, dar... - Bine, bine, am înțeles, mă voi ocupa de aprobări de la primărie, sau mai știu eu de unde, dar acum vezi bine, suntem cu lucrarea noastră la etajul doi și avem
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3122]
-
și-a dat seama că o privesc, și am observat că Îi trebuie doar două minute ca să Împacheteze perfect fiecare cutie În parte și alte cincisprezece secunde ca să o lege cu panglica albă de satin. Se mișca eficient, fără a irosi o singură secundă, și clădea cutiile gata Împachetate În noi grămezi În spatele ei. Mormanul cutilor Împachetate creștea necontenit, dar cel al cutiilor neîmpachetate nu părea să scadă câtuși de puțin. Am estimat că ar putea s-o țină tot așa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]
-
secundă mai devreme, că Întârziasem să spun „Biroul Mirandei Priestly“ o fracțiune de secundă peste cât era absolut necesar. Timpul ei era, după cum mi se reamintea fără Încetare, mult mai prețios decât al meu. — Foarte bine. Iar acum, după ce am irosit atâta timp, putem Începe? Ți s-a confirmat rezervarea domnului Tomlinson? a Întrebat ea. — Da, Miranda. Am făcut rezervare pentru domnul Tomlinson la restaurantul Four Seasons pentru ora unu. Știam perfect ce urmează. Cu doar zece minute În urmă mă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]
-
o femeie Însingurată, profund nefericită și adesea plină de cruzime care nu merita nici cea mai infimă frântură din afecțiunea și atenția pe care i‑o acordau? Mi‑a venit să plâng pentru Anita și pentru toate prietenele ei care iroseau atâta energie În Încercarea de a se transforma Într‑o Shalom, sau Stella, sau Carmen, pentru a impresiona sau flata o femeie care doar le‑ar lua scrisorile și și‑ar da ochii peste cap sau ar ridica din umeri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]
-
Încă vreun minut sau două, după care mi‑a luat rimelul din mână și mi‑a făcut semn să Închid ochii. Presupun că ai dreptate, am oftat, dar Încă refuzam să cred că seara mea de vineri avea să fie irosită Într‑o rochie de gală la Met, În Întâmpinarea unor tipi‑bogați‑dar‑tot‑țopârlani din Georgia și Carolina de Sud, cu o grămadă de zâmbete false pe fața mea prost machiată. Anunțul Îmi lăsase numai trei ore ca să găsesc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]
-
renunța. Orice-ar fi, oricât de Înspăimântătoare va fi stânca, trebuie să urc, trebuie ca, prin munte, să Încep o nouă viață. Patinajul mi-a secat sufletul de cele mai dragi clipe ale tinereții, nu mai se poate să-mi irosesc totul pentru gheață. Dar pentru a mă putea depărta de locul acela dureros și-atât de drag, trebuie ca timpul meu să fie plin, Încă prea plin, ca gândurile să nu se poată Întoarce așa, ca din Întâmplare, la gheața
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
mă puteți crede pe cuvânt și fără greșeală, că am o experiență veche de tot în chestii de agricultură și de țărani. Sunt acuma de șaizeci de ani fără unul și din ei vreo patruzeci tot la țară i-am irosit și între săteni. Am luat-o de jos, cum se cuvine, și la treizeci de ani țineam cu arendă o moșioară de peste cinci sute de pogoane în Teleorman. Iar de atunci mi-au mai trecut câteva și mai măricele prin
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
ce se va alege de biata asta de gospodărie când voi închide eu ochii. Nu știu de ce, dar mereu mă ispitește amintirea lui Teofil, fie iertat, și mi-e să nu mergi și tu pe urmele lui, de să se irosească toate pe aici și să rămâie numai praful și cenușa... ― Din partea asta poți fi liniștit, tată! glăsui Grigore simțindu-se în dreptul său. Iubesc și eu pământul cât și dumneata, te asigur, dar iubirea nu mă poate orbi să nu văd
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
spunea, la fiecare salt, câte un nume, de parcă Maestrul păpușilor răscolea prin cutie. Astfel încât, fie din cauza coroanelor rărite ale copacilor și a crengilor sleite de ani, fie din cauza trunchiurilor retezate, fie din cauza salturilor lipsite de prospețime, cei trei bărbați își irosiră, pe nebăgate de seamă, zestrea celor o sută de frunze. Nici nu ieșiseră bine din Bulevardul Gării, pentru a coti spre Biserica Armenească și cinematograful „Unirea“, către centru, că rămaseră nemișcați, cu privirile pierdute și mâinile goale. Dincolo de ceața subțire
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
nu râd. Fii atent la purtarea ta, An-te-hai. — Numai Domnia Voastră știți dacă mă port sau nu cum trebuie, doamnă. Rămân tăcută. Voi fi bucuros să beau otrava pe care mi-o dați, zice An-te-hai încetișor. — Fă-ți datoria și nu irosi vorbe. Zâmbesc. — Așteptați-mă, doamnă. O să vă arăt ceva. An-te-hai ia repede serviciul de ceai și pleacă. Se întoarce în câteva clipe cu o cutie din hârtie în mână. Înăuntru e o pereche de fluturi de viermi de mătase. — Am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
-
și îmi zice: — Mai bine m-ați trimite să-l înștiințez de îndată pe Majestatea Sa. Au de gând să vă chinuie până când pierdeți „sămânța dragonului“. Simt contracții. Înspăimântată, mă țin de burtă și îi zic lui An-te-hai să nu irosească nici o clipă. El ia un lighean și iese prin camera din spate, prefăcându-se că se duce după apă. Aud afară o voce care strigă să mă grăbesc cu îmbrăcatul: — Majestatea Sa Împărăteasa așteaptă! Nu știu dacă sunt eunucii mei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
-
mă viziteze. Nici soțul meu nu vine. Se consideră că „murdăria“ mea poate să aducă boala asupra Majestății Sale. Mi se servesc zece mese pe zi, dar nu am poftă de mâncare, și cea mai mare parte a bucatelor se irosește. Sunt lăsată singură, să plutesc pe rând între somn și veghe. În vise, fugăresc oameni care vin pe ascuns să-i facă rău fiului meu. Împăratul mă vizitează după câteva zile. Nu arată bine: roba pe care o poartă îl
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
-
Ce idee bună! Cu toate acestea, împărăteasa Nuharoo și cu mine nu ne-am simți în largul nostru ca Majestatea Sa să călătorească singur. Două săptămâni e o perioadă lungă pentru ca împăratul Hsien Feng să meargă fără să fie însoțit. Neirosind nici o ocazie de a se da mare din nou, prințul Yee sare cu altă sugestie: — Sunt sigur că oricare dintre noi va fi fericit să o însoțească pe Răposata Sa Majestate. Mi se permite mie această onoare? — Îl vreau pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
-
dacă am vreo problemă. Din fericire, am reușit să mă abțin să Întreb ceea ce Îmi trecea prin minte și anume: de ce nu ne deschisese nimeni ochii până atunci În privința miracolului poziției semilunii? De ce timp de atâtea secole, oamenii și-au irosit o treime din viață dormind când puteau sta aplecați timp de un minut și jumătate? Dar În loc de asta am mormăit ceva de genul „e un concept foarte mișto“ și m-am furișat afară când nu era atentă. Holul lui Philip
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2293_a_3618]
-
nu putea să ne vadă monitoarele din biroul ei, iar Elisa reușise să pună mâna pe câțiva metri de spațiu ideal. Mi-am lăsat laptopul pe masă și am scos cu grijă cafeaua din punga de hârtie, atentă să nu irosesc nici măcar o picătură aurie. Elisa gâfâia pur și simplu. —O, Bette, stai dracului jos mai repede. Spune-mi tot, de-abia mai suport. —Ce să-ți spun? M-am distrat foarte bine aseară. Mulțumesc pentru invitație. —Taci! țipă ea, căci
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2293_a_3618]
-
ciudată, m-am gândit, urmărind-o cum oprește un taxi. Am așteptat până când taxiul ei s-a Îndepărtat și am ieșit și eu afară. Aveam Întreaga după-amiază doar pentru mine pentru prima oară În istoria recentă și nu voiam să irosesc nici măcar o secundă din ea. 29 Tocmai terminasem A sosit poșta și eram la jumătate cu Dragostea nu are preț când sună telefonul. Am fost surprinsă când am văzut numărul Penelopei pe ecran - surprinsă și Încântată. Îi dădusem detaliile de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2293_a_3618]