1,876 matches
-
a unei teme antice. Nu spun că nu există suprapuneri, ba ele pot fi întâlnite foarte des. Dar fiecare dintre cele două versiuni ocupă prim-planul și este în spiritul unei anumite epoci, cu mentalitățile sale specifice. Insist: varianta inorogului ispitit de o fecioară aparține prioritar mentalității medievale, obișnuită să caute un înțeles simbolic și un potențial alegoric în orice discurs, să citească semnele scenariului hristic în orice manifestare a lumii reale sau imaginare (fără a face o distincție netă între
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
astfel alinat și dezarmat, poate fi capturat"33. Având deja două surse atât de influente, cum sunt Fiziologul (în varianta sa greacă și latină) și cea mai frecventată enciclopedie a gândirii medievale, datând din secolul al VII-lea, povestea unicornului ispitit cu ajutorul unei fecioare se răspândește pretutindeni, cunoscând minime variații; nu doar textele abundă, ci, poate într-o mai mare măsură, reprezentările grafice și iconografice. Bestiarele medievale care au imitat Fiziologul, de la cel al lui Guillaume Le Clerc de Normandie, din
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
este net deformat: inorogul nu mai este un simbol hristic, ci un exemplu de nesocotință. Atracția sa față de fecioară nu mai e una de ordin spiritual, echivalând cu o epifanie, ci o pornire erotică. De ce nu a "prins" legenda unicornului ispitit cu ajutorul fecioarei și în spațiul românesc? Probabil că ea depinde prea mult de o altă mentalitate, aceea cavalerească, străină de modul de a percepe lumea din Răsăritul european. Altă sensibilitate, altă epistemă alte reprezentări. Să ne întoarcem însă la șablonul
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
împingătoare, asupritoare, râdicătoare, lesnitoare, îngreuitoare, iușurătoare, lățitoare, strâmtătoare și altele asemenea acestora a-i vini și a i să tâmpla pot. Însă orice ar fi fapta de făcut, de bine sau de rău, de scădere sau de folos, a o ispiti, a o cerca, a o afla și într-o parte clătirea a-și alege singură șie stăpânitoare și în toate volnică ieste, atâta cât vădzind și înțelegând binele, din volnica voie răul a urma, a alege și a face poate
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
găsi mereu cele mai bune soluții: "Adevărat, între toate jiganiile nu numai bun și adevărat filosof, ce încă și ispitit, iscusit anatomic Lupul ieste. Căci și în mari, și în mici, și bolnave, și sănătoase jigănii, adése meșterșugul ș-au ispitit, atâta cât în toată lumea măcar un dobitoc, pociu dzice, că nu să va afla, al căruia mănuntăi vreodată de iuți și ascuțite bricile lui să nu fie fost despicate".18Constrâns să iasă în față, Lupul se eschivează cu pricepere: "Eu
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
anchetei, frecvența anchetelor, numele anchetatorilor, dacă aceștia erau totodată și torționarii, ce anume voiau să afle anchetatorii, tipurile de presiuni psihice la care au fost supuși, dacă au fost amenințați că vor avea de suferit familia, copiii, dacă au fost ispitiți să denunțe alte persoane în schimbul reducerii pedepsei, dacă au fost păcăliți de informatorii introduși de către securiști în celule pentru acumulare de informații suplimentare, tipurile de presiuni fizice la care au fost supuși, dacă au fost răniți grav ori și-au
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
Securității, dacă s-au opus și cum anume acestor tentative, dacă au mai avut sau nu de-a face cu Securitatea după detenție și în ce împrejurări. De asemenea, i-am întrebat pe foștii deținuți politici dacă n-au fost ispitiți să devină membri de partid pentru a-și ușura existența la locul de muncă sau pentru a promova sau dacă au fost presiuni exercitate asupra lor de către activiștii de partid pentru a deveni membri ai Partidului Comunist. Acestea au fost
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
noroc de oameni cumsecade și m-am putut și eu înfiripa printre ei ca să pot mânca o bucată de pâine, că dacă nu și astăzi eram vai de capul meu. C. I.: Cât ați stat pe la Movileni nu v-a ispitit secretarul de partid să deveniți membru? I. N.: Nu se apropia nimeni de mine pentru că era evreul șef-contabil la mijloc. Eu cred că șeful-contabil era omul lor, al Securității, "ciripitor", și răspundea și de toată averea Gostatului. Făcea toate intrările
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
apoi le centralizam și mă duceam la centrală și așa mai departe. Am stat la Podu Iloaei 18 ani șef de secție și am mai avut și secția de mixturi asfaltice. C. I.: Nici la Podu Iloaei nu v-a ispitit partidul sau Securitatea? I. N.: Nu, nimic! Că acum ei aveau nevoie de mine: trimiteau de la Mădârjac, de exemplu, să le dau câte o mașină de piatră, mai făceau oamenii de la partid câte un chef, se îmbătau... Că până la urmă
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
și globnici de acel ținut și deșugubinari și podvodari și olăcari și conăcari. Nime întru nimică să nu-i învăluiască nici unu lucru a Domniei miale nu vor lucra, ci de toate vor hie în pace. Iar cine se va ispiti să-i învăluiască preste cartea Domniei mele bine să știe că de mare certare va hi. Inac ne budet (Altmiterea nu va fi). U las. Vlet 7184. Genar 12”. (A se vedea și Mihai Lazăr în Glasul Bucovinei - Cernăuți București
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
tuturor, stând în picioare și domnul și arhiereii și cu toții au zis: Amin, și au blestemat să nu mai fie în veci aceste obiceiuri. Și s-au făcut 4 testamenturi: cu mare blăstăm legate și asupra acelor care s-ar ispiti să mai deslege, și unul s-au dat în vistierie, iară celălalt pe la Episcopii; și așa s-au rășchirat și soborul mulțumind țara lui Dumnezeu și Domnului de bucurie ca acesta, că se lipsesc acmu mulți pământeni de vite pentru
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
încercare în continuare pe Eumeu pentru a vedea până unde va merge ospitalitatea acestuia. Îl încearcă pe Eumeu: "ca să vadă dacă o să-i dea sumanul lui" (14.459)138* p. 28 II și mai târziu îl încearcă, iar "ca să-l ispitească pe porcar de vrea să-l mai țină în gazdă, ori îl trimite la cetate" (15.34-305)139*, p. 38 II. Acest test este capital pentru Ulise, ca să știe dacă să aibă încredere în el, dacă această ospitalitate este formală
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
bătaie unde se cuvine,/ La Salente-n piață, fără de rușine, De-aș veni acolo să-mi cat căpătâi./ Iar tu, grădina omului dintâi,/ Ce atâta faimă ai într-adevăr/ Din povestea veche "diavolul și-un măr"-/ Scormonesc degeaba belferi cu renume,/ Ispitiți să afle în ce loc anume/ Te găseai, grădină, rai cu tot dichisul;/ Unde-s eu acolo e și paradisul 186. Voltaire care face elogiul luxului, îl critică pe Fenelon pentru bucatele sărăcăcioase din Itaca, jalnică idilă. Fiecare are Itaca
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
pentru că nu au ce respecta în ea”. Există riscul reapariției oamenilor-cârlig căci, „dacă dintre tinerii care se ridică azi - și printre ei se ivesc, în sfârșit, după douăzeci de ani în întuneric talente - se află destui pentru a se lăsa ispitiți de confortul pozițiilor oficiale, case de creație și automobile, delegații în străinătate, covoare mai mult sau mai puțin persane, atunci povestea va fi luată de la capăt. Cu lipsa de solidaritate ce a caracterizat generațiile precedente, cu certuri și denunțuri, cu
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
de povara individualului, trecând granița particularului, îndreptându-se curajos spre ceilalți. 2.7 Puterea cuvântului Cuvântul devine astfel nu numai unitate de bază a comunicării lingvistice, fiindcă lui îi revine puterea de a trezi imaginația și a emoționa, fiind „mereu ispitit să se desființeze spre a face loc lucrului, emoției, gândului pe care îl reprezintă.” Cuvântul este mai mult decât un concept alcătuit numai din sferă și conținut”. Cuvântul are și înțeles și libertate dar și tăria realului fiind în același
Comunicarea eficientă a omului cu Dumnezeu şi cu semenii săi by Ștefan Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/694_a_1168]
-
al doilea val de arestări, care s-a desfășurat după-amiază; și nu toți polițiștii și jandarmii l-au luat În considerație când au Întâlnit bărbați evrei care l-au prezentat În drum spre casă. Unul dintre evreii care au fost ispitiți să iasă din ascunzători, a Înțeles prea târziu că „foile liber au fost folosite drept momeală”, adăugând: „Fiind de bună credință, am mers neridicat de nimeni Împreună cu tatăl meu și Încă 19 vecini. Eram Însoțiți de un agent de poliție
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
-
în somn pe povârnișul unui munte, deasupra unei prăpăstii; civilizațiile pot fi asemuite cu tovarășii acestor adormiți care tocmai au apucat să se ridice în picioare și să se cațere pe stâncile de mai sus. La prima vedere am fi ispitiți să facem o deosebire fundamentală între cele două grupe: să-i proslăvim pe cei care au început să se cațere ca pe autentici atleți și să-i disprețuim pe cei care zac trântiți pe povârnișuri ca pe niște paralitici; dar
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
câmpul vizual limitat la panta pe care se află toți și care am apărut pe scenă tocmai în clipa în care diferiții actori ai scenariului se întâmplă să fie tocmai în pozițiile menționate mai sus. La prima vedere am fi ispitiți să facem o deosebire fundamentală între cele două grupuri: să-i proslăvim pe cei care au început să se cațăre ca pe autentici atleți și să-i disprețuim pe cei care zac trântiți pe povârniși ca pe niște paralitici; dar
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
va nega, anume că singura șansă a cunoașterii, cît timp se mai pune problema exhaustivității ei, este un soi de diletantism. Din "ospețele" amateur-ilor de odinioară, îndrăgostiți de studiile lor, modernitatea va face niște cine discrete și frugale. Totuși, recuperări ispitite de, să spunem, "deplinătate", se mai petrec. Este cazul scrierilor lui Constantin Noica, la care, depășind enumerarea argumentelor pentru "rotunjimea" gîndirii eminesciene, Solomon Marcus revine. Deși înțelege cultura într-un sens foarte larg, Noica vede filosofia și știința ca tabere
Între muze și Atena by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11401_a_12726]
-
unor funcționari publici în condiții de suprasolicitare și nici prin proasta educație - iertați-mă că o spun - a acestor servicii occidentale în București. Am impresia că, de cîteva luni, mediul românesc pune niște probleme particulare țărilor occidentale... Eu sînt foarte ispitit să spun, ascultînd posturi de radio ccidentale, consultîndu-mă cu prietenii mei din Occident, din Franța pînă la Washington, la State Department, sînt foarte ispitit să văd aicea, fenomenologic vorbind, adică încercînd să extragem esențialul eidetic din evenimente, să văd simptomul
Un interviu inedit cu André Scrima - Despre spiritul Europei by Roxana Sorescu () [Corola-journal/Journalistic/16558_a_17883]
-
impresia că, de cîteva luni, mediul românesc pune niște probleme particulare țărilor occidentale... Eu sînt foarte ispitit să spun, ascultînd posturi de radio ccidentale, consultîndu-mă cu prietenii mei din Occident, din Franța pînă la Washington, la State Department, sînt foarte ispitit să văd aicea, fenomenologic vorbind, adică încercînd să extragem esențialul eidetic din evenimente, să văd simptomul unei noi faze a Europei, pe care am început-o într-un fel mai supreptice din 1989-1990 și care continuă pe un fel de
Un interviu inedit cu André Scrima - Despre spiritul Europei by Roxana Sorescu () [Corola-journal/Journalistic/16558_a_17883]
-
jos, a zborului liber, fără efortul necesar pentru zborul în sus. Și atîta timp cît privim doar, cît contemplăm metafizic doar, nu ne putem convinge că profunzimea aparentă e în realitate doar suprafață plată. Și de-abia atunci cînd sîntem ispitiți pe deplin, cînd ne desprindem, cînd ne prăbușim, dorind să zburăm, strivindu-ne de oglindă, simțim prea tîrziu suprafața plană a "adîncimilor Satanei" și ne convingem că n-avem unde zbura". Diabolica platitudine apare întruchipată, în creația lui Gogol, în
Un Gogol dezideologizat by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16608_a_17933]
-
sub auspiciile căreia ne naștem, ne continuăm drumul și apunem, atunci a mea este fără îndoială steaua baletului. M-am născut și am crescut sub lumina ei caldă și învăluitoare, mama mea, Maria Klein, fiind și ea balerină. M-a ispitit să-i descopăr tainele, să-i cunosc și să-i stăpânesc frumusețea și am ajuns balerină. La un moment dat, ca în poveștile cu final fericit, drept recompensă pentru stăruință și fidelitate, o stea reală a baletului a intrat în
INTERVIU CU MAESTRA DE BALET ANA VALKAY de CORNELIA TURLEA CHIFU în ediţia nr. 87 din 28 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349675_a_351004]
-
nu pot fi ătraduseă în fraze de comentariu, ele spun mai întotdeauna mult mai mult". S-ar afla aici "o filosofie" sui-generis, adică o profunzime a verbului deschis spre infinit, o precipitare de substanțe lirice care indică infinitul spiritului: "Sîntem ispitiți să credem că acesta este genul de profunzime ce înrudește poezia cu filosofia, a spune lucruri - a se observă că tot prin intermediul simțirii - care trec de translațiile explicative. E că în basmul oriental, unde un erou vrea să alunge un
Critica lui Ilie Constantin (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17640_a_18965]
-
care invalidează demersul exiguu al lui Florin Manolescu se înscrie, neîndoios, si Ilie Constantin însuși. Poet de prim plan al seriei afirmate în deceniul șapte, d-sa e și un comentator al literaturii avizat și tenace, despre care am fi ispitiți a spune (cu toata aparentă inconsecventa implicată în jocul terminologic, pe care ne-o asumăm!) că, în actul diversificat al recepției, își manifestă, pe de o parte, sensibilitatea acută, cu valente imaginative, a poetului, pe de altă exigenta sobra, metodica
Critica lui Ilie Constantin (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17657_a_18982]