1,829 matches
-
mint, însă în Biblie, Vechiul Testament conține numeroase situații în care Iehova îi înșeală pe muritori. Recent, s-a sugerat un posibil argument în favoarea creaționismului, acela că aparentele dovezi ale imensei vîrste a Universului au fost fabricate de un zeu "destul de isteț încît să nu lase urme", după ce a creat Universul, în 4004 î.e.n. (Denness 1988; cf. Nature 1989). Scheibe (1980:16) afirmă că: Privită în contextul moștenirii noastre animale și culturale, obligația morală de a spune întotdeauna "adevărul" trebuie considerată o
by J. A. Barnes [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
fi mai ușor decât a spune că porcul său din ogradă este mai gras, deoarece stă slănina pe dânsul de o palmă; iară săracul plângea de potopea pământul, gândindu-se ca ce o să spuie el." (Petre Ispirescu, Fata săracului cea isteață) (f) "Împăratul avea trei fete: și așa multă grije îi dase trebile împărăției, încât uitase de fete că trebuie să le mărite. Într-una din zile, fata cea mai mare se vorbi cu surorile ei ca să ducă fiecare câte un
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
circumstanțial consecutiv propoziție subordonată circumstanțială consecutivă Termeni regenți regent de tip verbal: * verb: A câștigat, spre bucuria tuturor. * interjecție: El pleosc în baltă, spre amuzamentul celorlalți. * adverb: Deși mic, mergea foarte repede, spre surprinderea tuturor. * adjectiv: Era un copil foarte isteț, spre încântarea cunoscuților. regent de tip verbal: * verb: Recita,/ de-i uimea pe toți. * interjecție: El pleosc în baltă,/ de-au început toți a râde. * adverb: Micuțul mergea atât de repede,/ încât îi uimea pe toți. * adjectiv: Era un copil
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
încântarea cunoscuților. regent de tip verbal: * verb: Recita,/ de-i uimea pe toți. * interjecție: El pleosc în baltă,/ de-au început toți a râde. * adverb: Micuțul mergea atât de repede,/ încât îi uimea pe toți. * adjectiv: Era un copil foarte isteț,/ încât toți îi dădeau altă vârstă. Modalități de realizare complement circumstanțial consecutiv exprimat prin: * substantiv în cazul acuzativ: Muncește atât de mult, până la extenuare. * verb la modul infinitiv: Era prea atentă pentru a o păcăli. * verb la modul gerunziu: S-
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
ca să îngrijească de dânsele, ea le răspundea cu ciudă și în bătaie de joc" (Ion Creangă, Fata babei și fata moșneagului) (e) " Se ținea, vezi, norocul după dânșii ca pulberea după câini, cum se zice." (Petre Ispirescu, Fata săracului cea isteață) Formulați enunțuri în care jonctivele subliniate să introducă subordonate diferite de cele din text: (a) " Când văzură dar că juninca lui Păcală în curând are să fie vacă, oamenii se puseră pe gânduri.Știau ei cum au să urmeze lucrurile mai
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
-i vezi copitele. Apoi de, cucoane, capul meu nu mă duce așa departe, fără decât dau cu socoteală că nimic nu aleargă așa de iute ca gândul, răspunse și săracul. Tu ai dreptate. Cela aiurează." (Petre Ispirescu, Fata săracului cea isteață) (d) "Bătrâna dădu să-l sărute. Neghiniță, țâști pe nas, țâști iar pe mână! Încet, mamă, încet, că mă strivești, zise Neghiniță. Să te sărut, că-mi umpluși casa cu dragoste când îmi ziseși mamă. Încet, să nu mă sorbi
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
toba la urechea surdului. Adecă, de! Ce să zici? Ar fi fost și ei, poate, mai îngăduitori, și mai cu răbdare, dară burta le da ghies și îi făcea de multe ori să fie neînțelegători." (Petre Ispirescu, Fata săracului cea isteață) (e) "Săracul păru a se mângâia oarecum; dară numai inima lui știa." (Petre Ispirescu, Fata săracului cea isteață) (f) "Ce frumoasă ești tu, ce dragă-mi ești! A cui ești tu, fata mea? A Mamei-pădurilor, răspunse ea suspinând; mă vei
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
mai cu răbdare, dară burta le da ghies și îi făcea de multe ori să fie neînțelegători." (Petre Ispirescu, Fata săracului cea isteață) (e) "Săracul păru a se mângâia oarecum; dară numai inima lui știa." (Petre Ispirescu, Fata săracului cea isteață) (f) "Ce frumoasă ești tu, ce dragă-mi ești! A cui ești tu, fata mea? A Mamei-pădurilor, răspunse ea suspinând; mă vei iubi tu acuma, când știi a cui sunt? Ea încunjură cu amândouă brațele ei goale grumazul lui și
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
căzut o vită într-însa de și-a rupt junghietura. Judecă d-ta acum, nu e dator să mi-o plătească? El zice că n-are cu ce. Și ce-mi pasă mie de asta?" (Petre Ispirescu, Fata săracului cea isteață) (c) "Cincizeci de ani de când împăratul purta război c-un vecin al lui. Murise vecinul și lăsase de moștenire fiilor și nepoților ura și vrajba de sânge. Cincizeci de ani, și numai împăratul trăia singur, ca un leu îmbătrânit, slăbit
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
adună Răsărit și Apus, Miazăzi și Miazănoapte, ca să se veselească de veselia lui. Trei zile și trei nopți ținură petrecerile și se chefuiră și se bucurară, de o ținură minte cât trăiră. Băiatul de ce creștea, d-aia se făcea mai isteț și mai iscusit." (Petre Ispirescu, Aleodor Împărat) (d) "Și când învățam eu la școală, mama învăța cu mine acasă și citea acum la ceaslov, la psaltire și Alexandria mai bine decât mine, și se bucura grozav când vedea că mă
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
Săracul se arăta a fi mulțumit, dară se îndoia. Se înfățișă înaintea boierului. Bogătașul, mândru și cu pieptul deschis; săracul umilit și strâns la piept de sta să-i crape sumanul cel zdrențuit de pe dânsul." (Petre Ispirescu, Fata săracului cea isteață) (d) "Într-o zi zânele plecară la o sărbătoare, la alte zâne și avură grije să poruncească argatului, ca în minutu ce va auzi zgomot în cămăruța cu baia, să rupă o șindrilă din streașina casei, ca să dea de știre
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
se adunară pe lângă dânsul, se uita, dară nu cutezau să-l întrebe ceva. Începură și ei a plânge; și se făcu acolo la dânșii o plângere și o jelanie de te luau fiori de milă." (Petre Ispirescu, Fata săracului cea isteață) (e) "-Bine te-am găsit, împărate, deși mă tem că nu te-oi lăsa cu bine, pentru că am venit să ne luptăm greu, că destul ai viclenit asupra tatălui meu." (Mihai Eminescu, Făt-Frumos din lacrimă) (f) "Prințul nu se mișcă
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
iau din casa dumitale ce mi-o fi mai drag. Aceea am și făcut. Nimic nu mi-a fost mai drag decât bărbatul. Nu crez să mă ții de rău pentru că mi l-am luat." (Petre Ispirescu, Fata săracului cea isteață) V. Nivelul stilistic al limbii române Repere teoretice V.1. Delimitări conceptuale Stilul, ca rezultat al alegerilor 139 operate de un locutor/ creator din totalitatea posibilităților existente în sistemul unei limbi (alegeri inclusiv de a devia de la anumite norme, de
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
sân de rai; acum pricep eu ce odor de femei am dobândit. Și m-am suit pe o șea / Și am spus-o așa. / M-am suit pe o roată / Și am spus-o toată." (Petre Ispirescu, Fata săracului cea isteață) (b) " Articolul 26. 1. Orice persoană are dreptul la învățătură. Învățământul trebuie să fie gratuit, cel puțin în ceea ce privește învățământul elementar și general. Învățământul elementar trebuie să fie obligatoriu. Învățământul tehnic și profesional trebuie să fie la îndemâna tuturor, iar învățământul superior
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
gospodar al neamului său trimitea solii pe la vecini să mențină legăturile de bună prietenei cu ei dar și să iscodească de nu i s-a aprins vreunuia gînduri mișele de prăduire(T 27). Pentru ase-menea misiuni trebuiau oameni destoinici și isteți care să culeagă informații și să caute limbi de taină. Se pare că Macedonia trecea prin vremuri grele pentru că Bi-seto invită pe aliații acesteia să rupă înțelegerea iar el le va asigura protecția. Prestigiul statului get era foarte mare dacă
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
asemenea text. Odiseea gemenilor Claus și Lucas, continuată în următoarele romane ale trilogiei, La Preuve (Dovada) și Le troisième mensonge (A treia minciună) e un soi de manual cinic al traversării vicisitudinilor războiului și ale vieții familiale de către doi (?) copii isteți și descurcăreți, care se mișcă cu dezarmantă dezinvoltură morală într-o lume feroce, denaturată. Dar mai mult decît stilul abrupt și conținutul scandalos derutează narațiunea asumată de o indicibilă voce auctorială, cu bruște schimbări de focalizare (nu știi niciodată cine
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
care avea să îi aducă un oarecare succes: aforistica, prezentă în volumele Îndreptar de greșelile altora (1978), subintitulat „afurisisme”, parțial în Cele mai frumoase nerozii (1981), în Școala tăcerii (1991), precum și în Pe scurt - Bref, volum bilingv. Aforismele sunt ghidușe, istețe, deloc marcate de pedanterie, combinând fericit rigorile tonului gnomic cu dexteritatea manipulărilor lexicale, semantice și sintactice, neprevăzute și pilduitor hazlii („A greși e omenesc, a persevera în omenesc e diabolic”, „Peștele de la cap se parfumează”, „Cine sapă groapa altuia riscă
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290461_a_291790]
-
Demetriade (Glasul, Metempsihoza și un fel de texte de promovare turistică într-o izbutită haină literară, De la Călimănești, De la Govora, Șoaptele muntelui). Se mai reproduc pagini din volumul lui Ion Ghica Scrisori către V. Alecsandri, recent apărut, legenda populară Ion Istețul și povestea Popa care știa prea multă carte, comunicate de V.A. Urechia, precum și o lungă narațiune ce evocă episoade petrecute în războiul de la 1877. Rubricile „Felurimi” și „Întâmplările zilei” conțin informații despre evenimente mondene - balul Curții, baluri mascate, decernări
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290349_a_291678]
-
deasupra și Îl puneai apoi În funcțiune. În timp ce Fert-O-Matic face toată treaba, tu stai și-ți savurezi limonada. Scena era pregătită. Urma să cumpăr pachetul de 24 de bucăți, Împreună cu pliante care prezentau modele În patru culori. Dacă eram mai isteț, aș fi cumpărat doar o mașinărie, aș fi pus-o pe tejghea și mi-aș fi Întrebat clienții: „Ce părere aveți despre așa ceva?”. Convins de succesul pe care urmau să-l aibă aceste produse, am pus pliantul de prezentare chiar
[Corola-publishinghouse/Science/1890_a_3215]
-
Într-un climat de izolare și uscăciune, nici un contact cu elementele Însuflețitoare, fecunde din afară. Sub puterea modelelor lăsate de Înaintași, Nicolae meditează și el la alcătuirea și foloasele iubirii, zicînd, Într-un loc, că iubirea este „suflețire de duhuri istețe” (o definiție, În fond, frumoasă; trimite gândul spre dimensiunea spirituală a iubirii: Îndrăgostiții sînt cuprinși nu numai de suflețire, dar și duhurile (spiritele) lor au devenit istețe, subțiate, adică, de conștiința iubirii). În fine, iubirea, pentru a putea produce mîngîiere
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
și foloasele iubirii, zicînd, Într-un loc, că iubirea este „suflețire de duhuri istețe” (o definiție, În fond, frumoasă; trimite gândul spre dimensiunea spirituală a iubirii: Îndrăgostiții sînt cuprinși nu numai de suflețire, dar și duhurile (spiritele) lor au devenit istețe, subțiate, adică, de conștiința iubirii). În fine, iubirea, pentru a putea produce mîngîiere (să observăm suita de note medii), trebuie să fie blîndă („de-ai fi cu blîndețe”). Într-un vers nesigur: „ești inimă trufașe În trează plăcere”, dăm peste
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
deveniseră cîntece de mahala. Pann este el Însuși un intermediar, un popularizator, mai aproape de gustul publicului de jos decît autorii dinaintea lui. Corectările aduse de el poemelor merg În acest sens. Luniță luminătoare este un veritabil cîntec lăutăresc. Stilul acela isteț și imperativ, pe care Îl vom afla peste un veac În CÎnticele țigănești ale lui Miron Radu Paraschivescu, apare Întîi aici. Stil prin excelență muntenesc, iute și colorat, stil de petrecere În durere, de rîs În plîns cum! zice Nichita
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
să rîză vrodată, N-o puteai cunoaște cînd e mulțămită, Că ea-n toată vremea era necăjită.” Încerc să desprind din aceste istorii colorate un demers liric, o strategie față de obiect. Maliția indică o Înstrăinare, umorul o conciliere, abundența și isteața facilitate a versificatorului arată un spirit poetic fără complexe. Toate poemele lasă să se vadă plăcerea lui Pann de a petrece cu vorbe, proverbe, zicători, apoftegme... Un vers din O șezătoare la țară: „Ca să pritocesc În minte mii de spuneri
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
o mie de fețe și nu pot distinge, nici acum, masca de chipul adevărat. Viclenia lui nu era aceea a țăranului, fie el chiar și oltean, ci una aproape diabolică, ce întrecea, de multe ori, chiar și imaginația lui Machiavelli; isteț și șiret în orice împrejurare, ajungea deseori să fie perfid, fățarnic și ipocrit" (Curticeanu: 2008, 117). În ceea ce privește inteligența sa, Curticeanu nu are nici un dubiu. Pentru el, "Ceaușescu a fost dotat cu o inteligență nativă, afirmațiile referitoare la "prostia" lui fiind
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
toți anii de facultate, la alte cursuri. Maestrul Alexa Visarion m-a învățat ARTA regiei de film. Arta de a trăi regia! Mult mai valoroasă decât tehnica. Arta de a pune întrebări cu substanță care nasc forme noi, în detrimentul răspunsurilor istețe, rapide, la îndemână. Maestrul nu a participat la nicio filmare cu mine... Nici eu nu am asistat la nicio filmare a dânsului. Intrigant, nu? Mi-a fost profesor, totuși. Da, poate că mi-aș fi dorit. Dar acum, privind în
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]