3,057 matches
-
-lea. În ceea ce privește publicațiile de izvoare, o parte Însemnată a memorialisticii maghiare cu privire la revoluție este cuprinsă În corpusul Izvoarele răscoalei lui Horea XE "Horea" , la care se adaugă lucrarea lui Magyari András consacrată reflectării răscoalei În sursele de epocă. Nici În istoriografia maghiară nu a existat o atenție mai deosebită față de subiectul care ne interesează, fiind de amintit doar lucrările ce tratează cadrul istoriografic general al perioadei, cum sunt cele ale lui Lékai Lajos XE "Lajos" , referitoare la scrisul istoric din intervalul
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
cele ale lui Lékai Lajos XE "Lajos" , referitoare la scrisul istoric din intervalul 1790-1830, monografiile dedicate de Márki Sándor XE "Sándor" și Pamlényi Ervin lui Horváth Mihály, precum și cele două volume consacrate de R. Várkonyi Ágnes perioadei de trecere de la istoriografia romantică la pozitivism. Veress Endre, În Bibliografia româno-ungară, cuprinde o serie de trimiteri la pasaje despre răscoala lui Horea XE "Horea" , prezente În publicații din intervalul 1785-1878. 2. Corpusul de texte analizat Dacă alcătuim un mic corpus al lucrărilor maghiare
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
răscoalei, desfășurarea și Înăbușirea ei, doleanțele răsculaților, profilul lui Horea XE "Horea" etc., sau Istoria maghiarilor a lui Horváth Mihály, cel mai important istoric al perioadei, care problematizează Într-un mod cu totul nou cauzele răscoalei, identificându-le, În spiritul istoriografiei sociale romantice, În proasta Întocmire a relațiilor agrare. Imaginea de ansamblu a răscoalei, degajată din aceste lucrări, conține, de asemenea, În mod cert, o componentă negativă importantă. Chiar În acele scrieri În care se vorbește despre păcatele nobilimii, iar situația
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
el. Din punct de vedere al concepției și sensibilității care prezidează Întreaga sa operă, Kőváry, la fel ca George Bariț XE "Bariț" la români, a fost un tipic reprezentant al conjuncției dintre iluminism și romantism, formulă spirituală atât de specifică istoriografiei și culturii ardelene. Cele mai importante lucrări ale sale conțin ample referiri cu privire la români, care conturează o imagine completă și nuanțată a acestora, În oglinda scrisorilor istoricului maghiar. În primul rând, este cazul cărților și studiilor sale cu caracter istoric
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
naturale ardelene, cum ar fi Descrierile de călătorie din 1840, Statistica Transilvaniei, apărută În 1847, Antichitățile Ardealului, din 1852, sau Familiile renumite ale Ardealului, din 1854. 2. Originea daco-romană și continuitatea românilor În mod firesc (ținând cont de predilecția pentru istoriografie a intelectualului ardelean), cele mai multe reprezentări ale românilor se leagă de istoria acestora. În acest sens, o primă temă abordată de Kőváry este cea a originii daco-romane a românilor. Kőváry e un bun cunoscător al istoriei dacilor autohtoni, considerați „cei mai
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
nord de Dunăre. Astfel, pe de o parte, la fel ca În tinerețe, Kőváry vorbește mai Întâi despre varianta prezenței românilor În Ardeal la venirea maghiarilor, pe baza cronicii lui Anonymus XE "Anonymus" , dar, pe de altă parte, afirmă că istoriografia mai recentă susține teza strămutării populației din Dacia la sudul Dunării, sub Aurelian XE "Aurelian" , conform spuselor lui Flavius Vopiscus XE "Vopiscus" , Sextus Rufus XE "Rufus" sau Eutropius XE "Eutropius" . Totuși, se poate spune că istoricul maghiar nu dorește, nici
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
-lea XE "Iosif al II-lea" , de consecințele acestui eveniment. Teza transmiterii unui mesaj social de proveniență franceză În direcția țărănimii - prin emisari francezi, lideri iacobini, elite locale sau chiar agenți guvernamentali (cum s-au acreditat, În epocă și În istoriografie, diferite variante În spiritul teoriei conspirației) - nu poate oferi o explicație satisfăcătoare cu privire la izbucnirea acestor conflicte. Cel mult, se poate vorbi de un vag ecou al evenimentelor din Franța, provocat de propagarea indirectă, de-a lungul Europei, din sat În
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
al evenimentelor din Franța, provocat de propagarea indirectă, de-a lungul Europei, din sat În sat, a unui val de violență, provocat, prin fenomene de contagiune mentală, de expansiunea Marii Spaime din lumea franceză. Cât privește citatele mult vehiculate În istoriografia problemei, care ar dovedi „influența” Revoluției asupra populației ardelene, ele sunt, de regulă, fie exagerări ale autorităților locale, dornice să atragă atenția forurilor superioare asupra dificultăților pe care le au de Întâmpinat, fie expresia speranțelor și autoiluzionărilor intelectualilor „iacobini”, care
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
mare audiență În Cehia. În deceniul premergător revoluției, jurnalistul Karel Havliček XE "Havliček" -Borovský XE "Havliček-Borovský" , unul dintre liderii aripii liberale a mișcării politice cehe, va consacra un larg spațiu problematicii irlandeze, În coloanele gazetei Pražské Noviny. De altfel, În istoriografia problemei, apariția acestor articole este văzută ca unul dintre cele mai importante momente ale luptei politice din Vormärz-ul ceh. Surprinzătoare este asemănarea dintre această acțiune de presă a lui Havliček și cea similară a lui George Bariț XE "Bariț" . La
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
general-românesc. În Transilvania, mesajul irlandez poate fi sesizat În primul rând la nivelul presei politice românești, Începând cu anul 1838, data apariției Gazetei Transilvaniei, și până la Începutul lui 1848, când izbucnirea revoluției atrage atenția opiniei publice În alte direcții. În istoriografia românească, această problemă a fost remarcată de către cel mai bun cunoscător al presei ardelene a epocii, George Em. Marica; acesta s-a limitat Însă la semnalarea ei În câteva propoziții, fără a o analiza mai În amănunt. Lectura integrală a
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
o clară selecție, după normele unui program ideologic propriu. O ultimă chestiune de natură contextuală privește raportul dintre imaginea de ansamblu a Marii Britanii și imaginea Irlandei, așa cum se reflectă ele În presa și opinia publică ardeleană. S-a evidențiat, În istoriografie, faptul că Anglia reprezenta În această vreme modelul politic și de civilizație de cel mai mare interes În Transilvania, datorită regimului său constituțional și parlamentar, apreciat drept cel mai liberal și democrat din Europa. Ca urmare, e posibil ca atenția
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
că pentru a demonstra una dintre cele mai cunoscute teze ale Capitalului, privitoare la formarea plusvalorii prin supramuncă, Marx a folosit tocmai aceste două exemple aparent incompatibile: cel al industriașilor britanici și cel al boierilor proprietari de pământ din Principate. Istoriografia problemei - și mă refer doar la cea de bună calitate, chiar dacă datează din perioada de dinainte de 1989 - s-a dovedit extrem de atentă la asemenea apropieri inedite. Fără Îndoială, interesul său a fost stimulat de conjunctura ideologică a epocii comuniste. Un
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
1971. Isopescu, Claudio, Il viaggiatore transilvano Ion Codru Drăgușanu e l’Italia, Anonima Romana Editoriale, Roma, 1930. *** Istoria Învățământului din România (coord. Ștefan Pascu), vol. I, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1983. *** Istoria românilor, vol. I, Editura Academiei, București, 2001. *** Istoriografia literară românească. 1944-1984, Editura Minerva, București, 1984. Jancsó, Elemér, Studii literare, Editura Kriterion, București, 1983. Kann, Robert A., Das Nationalitätenproblem der Habsburgermonarchie, vol. I-II, H. Böhlaus, Graz-Köln, 1964. Kaplan, Robert D., La răsărit, spre Tartaria. Călătorii În Balcani, Orientul Mijlociu
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
În anul 2000, Editura ALL, București, 2000. Muțiu, Maria, „La participation des régiments des gardes-frontières roumains de Transylvanie et de Banat aux campagnes contre Napoleon”, În Revue Roumaine d’Histoire, IX, 1970, nr. 2. Nastasă, Lucian, Generație și schimbare În istoriografia română (sfârșitul secolului XIX și Începutul secolului XX), Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca, 1999. Nastasă, Lucian (coord.), Studii istorice româno-ungare, Fundația Academică „A.D. Xenopol”, Iași, 1999. *** Nation-Building and Contested Identities: Romanian and Hungarian Case Studies, Regio Books, Polirom, Budapesta-Iași, 2001. *** Națiunea
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
morala cuplului În societatea românească la Începutul secolului XIX”, În Secolul 20, 1996, nr. 7-9. Vaida, Aurel, Revoluția de la 1848-1849 În nordul Transilvaniei, Editura Academiei, București, 1998. Várkonyi, Ágnes R., A pozitivista történelemszemlélet a magyar történetírásban șConcepția istorică pozitivistă În istoriografia maghiarăț, vol. I-II, Akadémiai Kiadó, Budapesta, 1973. Vărzaru, Simona, Prin țările române. Călători străini din secolul al XIX-lea, Editura Sport-Turism, București, 1984. Verdery, Katherine, Compromis și rezistență. Cultura română sub Ceaușescu, Editura Humanitas, București, 1994. Veress, Andrei, Pictorul
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
Transilvaniei. Specific regional și deschidere europeană, Asociația Istoricilor din Transilvania și Banat, Cluj-Napoca, 1994, p. 223. Ibidem. Pascal Bruckner XE "Bruckner" , Tentația inocenței, Editura Nemira, București, 2002, pp. 17-105: „Copilul este oare viitorul omului?”. Lucian Nastasă, Generație și schimbare În istoriografia română (sfârșitul secolului XIX și Începutul secolului XX), Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca, 1999. Ibidem, pp. 32-33. Vezi Constantin C. Giurescu XE "Giurescu" , „O nouă sinteză a trecutului nostru”, Revista Istorică Română, I, 1931, pp. 337-382; II, 1932, pp. 1-45, 164-220
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
Georges Duby, „Histoire sociale et idéologies des sociétés”, În Faire de l’histoire, volumul I, Paris, 1974, pp. 147-168; concluzii similare ale istoricilor literari atenți la istoricitatea normelor estetice sugestiv expuse În studiul lui Alexandru Duțu, „Reconsiderarea literaturii vechi”, În Istoriografia literară românească, Editura Nemira, București, 1984, pp. 184-185. Despre comprehensiune, În accepțiunea pe care i-o acordă „hermeneutica filosofică” a lui Hans Georg Gadamer, vezi Andrei Marga, Introducere În filosofia contemporană, Editura Științifică și Encilopedică, București, 1988, pp. 216-223; tot
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
tratare a acestor surse potrivit unei intenționalități imagologice, vezi lucrarea lui Dan Amedeo Lăzărescu, Imaginea României prin călători, vol. I-II, Editura Sport-Turism, București, 1985, 1986 (explicații cu privire la demersul imagologic al lucrării În volumul I, la pp. 13-26). Situație specifică istoriografiei și culturii române, căreia Îi găsesc două explicații: În primul rând, izvoarele externe, precum și aceste relatări de călătorie, În particular, au o pondere foarte mare În ansamblul surselor istoriei României, ceea ce face ca recursul la izvoare străine În vederea reconstituirii unui
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
face ca recursul la izvoare străine În vederea reconstituirii unui fenomen românesc să fie, adeseori, obligatoriu; În al doilea rând, există un interes deosebit, aproape obsesiv, pentru identificarea și consemnarea opiniilor străinilor despre noi, databil cel puțin din perioada romantică, a istoriografiei militante, În care se căutau În străinătate referințe cu autoritate, În vederea susținerii dezideratelor naționale. Ea se manifestă, de regulă, În forme superlative (selectarea obstinată a opiniilor laudative), polemice (atacarea virulentă a celor care nu ne-au Înțeles, prezentându-ne Într-
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
Marcu, A. Amzăr, D. Găzdaru etc.); Nicolae Iorga XE "Iorga" , Românii În străinătate de-a lungul timpurilor, Tipografia „Datina Românească”, Vălenii-de-Munte, 1935; Dan Berindei, Cultura națională română modernă, Editura Eminescu, București, 1986, cap. VII: Imaginea celuilalt. Numărul lor mare În istoriografia românească nu permite, din nou, decât Înșirarea câtorva repere: Iorga XE "Iorga" (relațiile cu Franța, Anglia, Italia, Rusia), R. Ortiz (Italia), R. Bossy, N.N. Condeescu (Franța), V. Papacostea (Peninsula Balcanică), N. Corivan, M. Berza (Italia), D. Berindei, P. Cernovodeanu (Anglia
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
des Sociétés Savantes, I, Paris, 1978, pp. 67-83; Michel Vovelle, „Les deux Italies dans l’imaginaire français de la fin du XVIIIe siècle”, În Mélanges de l’École Française de Rome - Temps Modernes, 96, 1984, 2, pp. 1079-1103. Se remarcă, În istoriografia românească, cercetările aplicate de imagologie ale lui Alexandru Duțu: „Imaginea neamțului și a turcului după asediul Vienei”, În volumul său, Călătorii, imagini... ed. cit., pp. 102-117, și studiile anexate În finalul volumului Cărțile de Înțelepciune În cultura română, Editura Academiei
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
1959, pp. 120-131, apud Richard Clogg, „The Vlachs of Macedonia: Some British Perspectives”, În volumul Anglo-Romanian Relations after 1821, Editura Academiei, Iași, 1983, p. 17. Georges Castellan, op. cit., pp. 50-56. Richard Clogg, op. cit., pp. 17-19. Georges Castellan, op. cit., pp. 56-57. Istoriografia românească a abordat frecvent (atât prin publicații de documente, cât și prin studii și monografii) imaginea României la nivelul opiniei publice internaționale, Îndeosebi prin cercetarea „ecourilor” marilor evenimente În conștiința publică a străinătății, de la răscoala lui Horea XE "Horea" până la
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
Stoica de Hațeg" , op. cit., p. 311. Constatare semimalițioasă, valabilă cel puțin la data la care era redactată versiunea inițială a acestui studiu (1987). Oare câte s-au schimbat de atunci, din punctul de vedere al subiectului În discuție, În peisajul istoriografiei românești? Pentru imaginea „bunului Împărat”, vezi Doru Radosav, Arătarea Împăratului. Intrările imperiale În Transilvania și Banat (sec. XVIII-XIX). Discurs și reprezentare, Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca, 2002. Pentru „politica românească” a lui Iosif al II-lea XE "Iosif al II-lea
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
populară ardelenească din anul 1838”, textul poeziei și o analiză a acesteia. Ibidem. Argumente convingătoare pentru o istorie literară care să țină cont de criteriile estetice ale epocii pe care o abordează, la Alexandru Duțu, „Reconsiderarea literaturii «vechi»”, În volumul Istoriografia literară românească. 1944-1984, Editura Minerva, București, 1984, pp. 175-206. Vezi E. Lovinescu, Istoria literaturii române contemporane, vol. I, Editura Minerva, București, 1981, pp. 149-162. Vezi eseul „Istoria literară ca știință inefabilă și sinteză epică”, În volumul George Călinescu, Principii de
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
Răscoala lui Horea XE "Horea" , I-II, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1979; o ediție revăzută, la aceeași editură, În 1984. Gheorghe Gorun, Reformismul austriac și violențele sociale din Europa centrală. 1750-1800, Editura Muzeului Țării Crișurilor, Oradea, 1998. Pompiliu Teodor, „Istoriografia răscoalei lui Horea XE "Horea" ”, În volumul Nicolae Edroiu, Pompiliu Teodor (coord.), Răscoala lui Horea (1784). Studii și interpretări istorice, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1984, pp. 7-75; republicat În volumul Pompiliu Teodor, Istorici români și probleme istorice, Fundația Culturală „Cele Trei
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]