2,990 matches
-
și AN), locul genitivului (GN, NG), natura adpozițiilor (prepoziții, postpoziții, prepoziții și postpoziții etc.), locul auxiliarului (AuxV, Vaux) etc. Compararea unor structuri sintagmatice elementare poate constitui un teren de aplicații practice pentru diferite taxinomii teoretice: română nu știu 3 2 italiană non șo 3 2 spaniolă no sé 3 2 franceză je ne sais pas 1 3 2 3' engleză I do not know 1 4 3 2 germană ich weiss nicht 1 2 3 daneză jeg véd det ikke 1
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
cazul sîrbo-croatei, noi vorbim de o singură limba - sîrbo-croată, de ce, desi vorbitorii de portugheză și spaniolă se înțeleg, vorbim de două limbi deosebite, de ce, desi vorbitorii piemontezi și calabrezi nu se înțeleg între ei, vorbim totuși de o singură limba - italiană, vedem că singurul motiv este limba istorică, pe care o recunoaștem ca atare, si ca recunoaștem că există o limbă istorică ca atare, dacă s-a stabilit o limbă comună". Firește, conceptul de limbă comună nu se referă aici la
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
Belgia, Elveția etc. Bolivia are 37 de limbi oficiale, recunoscute prin Constituție (alături de spaniolă, alte 36 de limbi indigene sudamericane). Eritreea nu are precizată în Constituție o limbă oficială (toate limbile au drepturi egale), dar tigriña, arabă, alături de engleză și italiană sînt de facto limbile folosite în documentele oficiale. Și SUA au doar de facto o limbă oficială: engleză americană. India are 22 de limbi oficiale, dar doar hindi are statut transnațional, alături de engleză (statut asociat) și sanscrita (limba de cult
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
număr redus de cuvinte, iar gramatică aproape că nu există, verbele fiind folosite, cel puțin la început, la modul infinitiv. Ethnologue consideră că o varietate a acestui pidgin se vorbește astăzi în insulele Mării Egee, avînd un vocabular tot cu predominantă italiană, la care se adaugă cuvinte din spaniolă, catalana, franceza, iudeospaniola și turcă, dar cu o sintaxa predominant arabă. Astăzi sintagma lingua franca apare uneori în relație de sinonimie cu cea de limbă vehiculara, care însă nu este în mod obligatoriu
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
Paris, 1984. Devoto, Giacomo, Origini indoeuropee, Edizioni di Ar, Padova, 1962, 20082 Erhart, Adolf, Das indoeuropäische Verbalsystem, Univerzita J.E. Purkynĕ, Brno, 1989 Fortson, Benjamin W. IV, Indo-European Language and Culture. An Introduction, Wiley-Blackwell Publishing, 20102 Francescato, Giuseppe, Rumeno, dalmatico, ladino, italiano: premesse e prospettive per una classificazione, în rev. "Studii și cercetări lingvistice", XXIV, nr. 5, 1973, pp. 529-537. Friedrich, Paul, Proto-Indo-European Trees. The Arboreal System of a Prehistoric People, University of Chicago Press, Chicago&Londra, 1970 Giacalone Ramat, Anna; Ramat
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
langue d'oïl (265 mîl., dintre care 65 de mîl. în Franța), occitană / langue d'oc (între 1,5 și 12 mîl. - surse diferite -, nici un monolingv) Grupul italo-romanic: italiană (62 mîl.), sarda (2 mîl., în majoritate bilingvi, vorbitori și de italiană), retoromana (1 mîl.), dalmata (l.m. - ultimul vorbitor, Tuone Udaina - it. Antonio Udina -, zis Burbur, a murit în anul 1898), română (28 mîl.) Bibliografie specială: Adams, J.N., Social Variation and the Latin Language, Cambridge University Press, Cambridge, 2013. Adams, J.N., The
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
1980. Cunița, Alexandra, Le verbe et șes arguments, Tipografia Universității București, 1979. Deroy, Louis, Padasas. Manuel pour commencer l'étude du sanskrit même sans maître, 2 vol., Peeters, Louvain, 19842. Devoto, Giacomo, Îl linguaggio d'Italia. Storia e strutture linguistiche italiane dalla preistoria ai nostril giorni, Rizzoli Editore, Milano, 1974. Dimitrescu, Florica, Note asupra poziției romanei printre limbile romanice, în rev. "Cercetări de lingvistică", anul XXXVIII, nr. 1-2, 1993, pp. 67-74. Ernout, A.; Meillet, A., Dictionnaire étymologique de la langue latine, Klincksieck
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
2 74 16. marathi indo-europeană, indo-iraniană India 1 71,8 17. turcă uralo-altaică Turcia 8 70,9 18. tamil dravidiana India 6 68,8 19. vietnameza austro-asiatică, mon-khmer Vietnam 3 67,8 20. urdu353 indo-europeană, indo-iraniană Pakistan 6 64 21. italiană indo-europeană, romanica Italia 10 63,8 22. malaeza austroneziana, indoneziana Malaezia 13 60,5 23. persana (dări și iraniană) indo-europeană, indo-iraniană Iran 6 57 Observație O singură limba are peste un miliard de vorbitori, opt limbi au peste o sută
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
Cehă croată hrvatski Croația daneză dansk Danemarca engleză English Regatul Unit, Irlanda, Malta estona eesti Estonia finlandeză suomi Finlanda franceză français Franța, Belgia, Luxemburg germană Deutsch Germania, Austria, Belgia, Luxemburg, Italia greacă ελληνικά (ellinika) Grecia, Cipru irlandeză Gaeilge Irlanda italiană italiano Italia letona latviešu Letonia lituaniana lietuvių Lituania maghiară magyar Ungaria malteza malti Malta neerlandeza Nederlands Olanda, Belgia polona polski Polonia portugheză português Portugalia română română România slovaca slovenčina Slovacia slovenă slovenščina Slovenia spaniolă español Spania suedeză svenska Suedia, Finlanda O dată cu
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
a limbii 19, 33, 34, 35, 50, 55, 82, 117, 132, 139, 147, 150, 157, 158, 173, 232, 237, 240, 257, 294, 355, 360, ~a limbii literare 19, 237, ~a normelor 82, ~a sistemelor 82, primatul ~i 36, proto-~ 120 italiană 18, 19, 21, 36, 38, 55, 68, 79, 93, 97, 98, 104, 105, 107, 110, 111, 112, 115, 145, 147, 148, 149, 154, 155, 157, 160, 228, 231, 233, 270, 271, 272, 280, 283, 296, 298, 301, 321, 322, 323
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
de la ―Dacia literară. Mi-a plăcut literatura universală și în special cea germană în frunte cu Goethe care afirma ―să locuiesc cu liberul popor pe libera câmpie , literatura franceză cu Voltaire și Victor Hugo, literatura engleză cu marele Shakespeare, cea italiană cu Dante Aligheri și cea rusă cu marele Tolstoi și Gogol, cu Dostoevschi și Pușchin. In zilele noastre munca oamenilor s-a mai ușurat. Femeile de la țară lucrează mai puțin în timpul iernii. Distanțele s-au micșorat. Din Hudești pleci seara
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
coroborare a limbajului luminii 70; a limbajului costumelor 71; a limbajului machiajului; a limbajului arhitectural reflectat în tipul de scenă 72, închisă/deschisă, în variațiile decorului 73 simultan/succesiv/unic și în tipul de cortină 74: germană/verticală, grecească/laterală, italiană/fluture, franceză, de lumină, de apă etc.; a limbajului sculpturii utilizat în construirea păpușilor de diferite tipuri); se poate vorbi, astfel, în teatru, de "intertextualitate" ce implică, de fapt, coroborarea textului scris cu cel vorbit, cu "textul gesturilor, cel al
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
viol pentru ca toți românii de acolo să fie taxați drept violatori! O generalizare nepermisă și infinit păguboasă. Mai regăsesc în exemplul discriminării românilor din Italia și expresia actuală a ritualului de tip pharmakos, cel prin care o comunitate majoritară (cea italiană) își sacrifică constant alteritatea (străinul din Carpați) pentru a-și defula umorile, tensiunile, frustrările și neputințele de orice fel. Oarecum la fel se întâmplă și cu musulmanii europeni, (auto)stigmatizați după interzicerea construirii noilor minarete în Elveția. 3. Prostia ca
by NICU GAVRILUŢĂ [Corola-publishinghouse/Science/990_a_2498]
-
unui italian cu care corespondează și încercînd să deslușească sensurile fiecărui cuvînt scris de italian. Conștienți că pedeapsa cu închisoarea îi va stigmatiza și după eliberare, mulți își făuresc viitorul în alte țări. De aceea învață limbi străine, mai ales italiana, spaniola și engleza, dicționarele și cursurile fiind cele mai traficate cărți de la o celulă la alta. Cunoscătorii ajung rapid profesori apreciați, cerînd tarife mari de la necunoscătorii dornici să învețe (plata făcîndu-se cel mai adesea în țigări). Religia animă și ea
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
Nu, Yuri Temirkanov! Eram ca în transă atunci, am venit, am cântat și am plecat. Un loc divin era acolo, aveam senzația că îmi merge vocea peste tot Forul! Cântasem lucrarea și la Verona, cu niște ani în urmă, în italiană, pentru că așa voia Commendatore. Mie îmi plăcea mult să cânt în rusă, ca și în germană... — Fierabras de Schubert... — Da, la Perugia! Nu mai vorbesc de câte rarități, de la Baroc la modern, am făcut la RAI, atât la Roma, cât
Cortez by Mihai Stan, Viorica Cortez, Leontina Văduva () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1357_a_2698]
-
considerabil prestigiu. Prestigiu pe deplin me ritat, dacă judecăm excelenta interpretare pe care Cortez a oferit-o în aceste zile la Teatro Verdi din Trieste, rolului Carmen, foarte potrivit aptitu dinilor sale și interpretat de ea pentru prima dată în italiană. Voce clară de mezzosoprană, plăcută și caldă, omo genă în culoare și intensitate sonoră de-a lungul întregului am bitus, voce pe care o stăpânește cu o tehnică sigură ăde remarcat de exemplu, unele sunete atacate a mezza voce, intensificate
Cortez by Mihai Stan, Viorica Cortez, Leontina Văduva () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1357_a_2698]
-
îi spunea directorului, tușind din toate cele, "nu sunt bine!". La Lisabona, la premiera operei Carmen, era absolut splendid ăse întâmpla în 1973) și, deodată, în actul al II-lea, începe "Il fior che tu m’avevi dato", direct pe italiană! Eu m-am blocat, el a ținut-o tot așa până la sfârșit, după care toate ziarele au scris de Carmen a noastră... bilingvă. Țin minte, cântam tot Carmen la Verona și venea la mine, invariabil, cu textul "Vioricchina, nu pot
Cortez by Mihai Stan, Viorica Cortez, Leontina Văduva () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1357_a_2698]
-
sunau toți, de altfel) să mă roage să termin eu seria. Noroc că aveam o fereastră la Berlin, m-am întors, am cântat, iar Franco a mai rămas, pentru că mai avea o operă de-ale lui de cântat, ceva în italiană. — Dar și atunci ați cântat Carmen tot în italiană! — Așa e, deși îi spusesem directorului că e mai mare ru șinea, la un asemenea nivel. M-am luptat până ce am reușit, mai târziu, să o cânt în franceză. Oricum, mi-
Cortez by Mihai Stan, Viorica Cortez, Leontina Văduva () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1357_a_2698]
-
eu seria. Noroc că aveam o fereastră la Berlin, m-am întors, am cântat, iar Franco a mai rămas, pentru că mai avea o operă de-ale lui de cântat, ceva în italiană. — Dar și atunci ați cântat Carmen tot în italiană! — Așa e, deși îi spusesem directorului că e mai mare ru șinea, la un asemenea nivel. M-am luptat până ce am reușit, mai târziu, să o cânt în franceză. Oricum, mi-a spus că i-au lipsit vorbele mele bune
Cortez by Mihai Stan, Viorica Cortez, Leontina Văduva () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1357_a_2698]
-
lume nu o cunoșteam și, în plus, într-o limbă "supranatural" de inventată. Summum al com pli cației, ei erau de toate naționalitățile: finlandezi, ruși, en glezi, francezi, japonezi, germani... Mi se comunicase că unii vor besc puțin engleza, puțin italiana, majoritatea rusa și germana. Eu eram obișnuit să repet într-un limbaj pur "teatral", cu atât mai dificil de transmis, întrucât viziunea mea era radi cală, to tal diferită de cea tradițional în uz în acele timpuri. Avansând pe coridoarele
Cortez by Mihai Stan, Viorica Cortez, Leontina Văduva () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1357_a_2698]
-
eram la Milano și am rugat pe cineva să meargă la Roma, să o ia de la aeroport și să mi-o aducă acasă, în Piazza Santo Stefano. De acolo am plecat la Paris. — De ce ați vrut cetățenie franceză, și nu italiană? — Noi, românii, suntem francofoni de la pașopt. Literatura și istoria o confirmă. Nu ai să auzi de român care să nu știe cine a fost Napoleon, după cum nu ai să auzi de român cu o oarecare cultură care să nu îți
Cortez by Mihai Stan, Viorica Cortez, Leontina Văduva () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1357_a_2698]
-
fost asigurată de următorii profesori: Angela Marcu, gradul didactic I (șef de catedră), profesor titular de limba franceză din anul 1996, Diana Mâzga, gradul didactic ÎI, Master Studii francofone, profesor titular de limbă 40 DE ANI DE EXISTENȚĂ 27 franceză/italiană din anul 2001 și Anca Bucuci, gradul didactic ÎI, master Didactica limbii franceze și educație interculturală, profesor titular de limba franceză din anul 2009. Este vorba de profesori cu o experiență didactica remarcabilă, mobilizați activ de modernizarea mijloacelor și metodelor
CATEDRA DE LIMBĂ FRANCEZĂ. In: Arc peste timp 40 ani 1972-2012 by Angela Marcu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/795_a_1834]
-
-mi voia răul. Până într-o zi, când toată viața mea s-a dat peste cap și m-am trezit că Leila îmi spune să nu am bază decât în mine. Eu vorbeam în engleză și ea-mi răspundea în italiană. Ne înțelegeam. Leila venea din inima războiu lui, în Algeria explodau bombe pe neașteptate, mureau copii în drum spre școală. Toți cei șapte frați ai ei erau răspândiți în lume. Leila! Știi ce m-a uimit cu timpul? Toți emigranții
Cireșe amare by Liliana Nechita () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1353_a_2386]
-
muncă. Fața mea e impenetrabilă, nu poți citi supărare sau tristețe (ar fi neplăcut pentru ei să aibă permanent alături un om mohorât). Reușesc să zâmbesc câteodată. Am o mască perfectă. Vorbesc italiană, văd filme și jurnalul de știri în italiană, mă amuz la emisiunile lor de varietăți, comentăm împreună falsitatea politicienilor, citesc cărți în italiană, răsfoiesc revistele și ziarele lor, le dau mâncare pisicilor și le vorbesc în italiană, dar visez românește. Nu este secundă în care să nu mă
Cireșe amare by Liliana Nechita () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1353_a_2386]
-
ei să aibă permanent alături un om mohorât). Reușesc să zâmbesc câteodată. Am o mască perfectă. Vorbesc italiană, văd filme și jurnalul de știri în italiană, mă amuz la emisiunile lor de varietăți, comentăm împreună falsitatea politicienilor, citesc cărți în italiană, răsfoiesc revistele și ziarele lor, le dau mâncare pisicilor și le vorbesc în italiană, dar visez românește. Nu este secundă în care să nu mă gândesc la copiii mei, la cei de acasă, la cum aș putea să mă readaptez
Cireșe amare by Liliana Nechita () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1353_a_2386]