2,424 matches
-
g zahăr, 250 g făină, 5 ouă, sare, mirodenii, 150 g stafide Se frământă untul cu zahărul spumă, se adaugă ouăle pe rând, apoi stafidele, făina și mirodeniile. Se pun cu cornetul în forme diferite, apoi se coc la foc iute. La final, se servesc la ceai. Fursecuri (4) 400 g zahăr pudră, 5 g gelatină, 40 g apă, mirodenii, colorant Se pune apa peste gelatină și se lasă timp de o oră, apoi se încălzește ușor până se topește gelatina
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
smântână, 2 linguri de ulei, ½ de linguriță de sare, drojdie cât o nucă, 100 ml lapte. Se frământă un aluat care se taie sub formă de bastonașe, acestea se dau cu ou și cu cașcaval, apoi se coc la foc iute. SCOARTA DE COPAC 1 ou, 1 pahar cu lapte, 1 pachet de unt, 1 praf de copt stins cu lămâie / oțet, făină cât cuprinde Se face un aluat potrivit de tare, care se lasă la frigider timp de o oră
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
nucă măcinată, 200 g zahăr pudră, 1 ou, esență de rom, 2 linguri de cacao Se pune făină cât cuprinde pentru un aluat potrivit de moale din care se fac biluțe și se turtesc cu furculița. Se coc la foc iute, apoi se umplu cu cremă. Crema - 1 pachet de unt frecat cu zahăr pudră, 1 gălbenuș, 3 linguri de lapte praf, 3 linguri de alcool de 96 de grade și esență de vanilie. CREMSCHNITT 250 gr unt sau margarină, 350
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
esență de vanilie. CREMSCHNITT 250 gr unt sau margarină, 350 g făină, 70 g apă, 30 g zeamă de lămâie, o linguriță de sare Se amestecă toate la un loc, apoi se fac două foi și se coc la foc iute. Crema - 1 l de lapte, 300 g zahăr, 200 g făină, rom și vanilie, iar la urmă, se folosește zahăr pudră pentru ornat. CREMSCHNITT NEMȚESC 300 g unt, 300 g făină tip A, 2 gălbenușuri, 1 ou întreg, 3 linguri
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
făină, 50 ml de ulei, 100 g nucă măcinată, sare și coajă de lămâie. Se bat albușurile spumă cu zahărul, se adaugă gălbenușurile, uleiul, apoi, încet, făina și praful de copt. Se amestecă bine și se coace totul la foc iute timp de 15 minute, în tavă tapetată cu pergament. Se coc două foi, blaturi galbene. Separat facem o compoziție din 150 g cacao, 200 g lapte, 200 g margarină, 150 g miere de albine, 150 g zahăr și o lingură
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
în clocot, se adaugă făina, apoi se dă la o parte, se amestecă bine și se adaugă ouăle, pe rând, câte unul, după care se pun în tavă cu lingurița. Tava trebuie unsă puțin cu ulei. Se coc la foc iute. După ce sau răcit, se pot umple cu diferite creme - frișcă, șarlotă, cacao, vanilie. PRĂJITURĂ BUTURUGĂ 8 albușuri se bat spumă cu 15 linguri de zahăr, 8 linguri de nucă măcinată și o lingură de făină. Se coace un blat din
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
unul, pe urmă iaurtul, alunele și coaja de lămâie. Se bat albușurile spumă, adăugând restul de zahăr tos și se încorporează în crema de unt. Se amestecă bine, apoi se coace în tavă tapetată cu unt și făină la foc iute timp de treizeci și cinci de minute. Se scoate, se răcește, apoi se răstoarnă pe un platou. Se unge cu dulceață pe deasupra și se rade ciocolată. PRĂJITURĂ CU CACAO Aluatul: 6 ouă, o cană de zahăr, o lingură de coajă de portocală
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
ce s-a răcit. Blatul - 6 ouă bătute spumă cu 250 g zahăr, se adaugă 2 linguri de cacao, 5 linguri de făină, 100 g ulei, o linguriță de bicarbonat stins și 50 g rom. Se coace totul la foc iute și, după ce s-a răcit, se taie în două, se însiropează cu puțin lichior de cafea amestecat cu 100 g cafea fiartă, apoi, tava în care am copt o tapetăm cu folie, peste folie punem o parte din blat, peste
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
și o linguriță de oțet. PRĂJITURĂ MASCOTĂ 6 ouă, 200 g zahăr și 6 linguri de făină. Se bat spumă gălbenușurile cu zahărul, se adaugă sare și mirodenii, apoi albușurile bătute spumă, iar la urmă făina. Se coace la foc iute. După ce s-a copt, se răstoarnă și se rulează. După ce s-a răcit, se umple cu cremă făcută din 500 g ciocolată topită cu frișcă amestecată cu 500 g frișcă bătută și esență de rom. Se pune la fiert timp
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
între foi. La final, se taie sub formă de pătrate sau dreptunghiuri. PRĂJITURĂ SIGHIȘOARA 5 ouă, 5 linguri de zahăr, 5 linguri de făină și mirodenii. Se bat ouăle spumă, se adaugă făina și se dă la copt, la foc iute. După ce s-a copt, se răcește și se pune deasupra gem de caise, peste care se așează o cremă făcută din 200 g nuci măcinate, 150 g biscuiți, 200 g unt, 200 g zahăr, 6 linguri de lapte, 2
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
aceea, se ia fiecare sul și se taie în 10 părți. Se întind foi mici care se umplu cu cremă de nucă făcută din 200 g nucă, 200 g zahăr pudră și 4 albușuri bătute spumă. Se coc la foc iute și se pudrează cu zahăr pudră. PRĂJITURA TV 250 g făină, 50 g unt sau margarină, 100 g zahăr, o lingură de cacao, o linguriță de amoniac dizolvat în 100 g lapte, apoi se fac 2 foi. Se bat spumă
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
punem 300 g zahăr la ars, după care se stinge cu 2 pahare de apă. După ce s- a topit acest sirop, se pune peste el 1 kg zahăr, apoi se topește la foc moale, după care se dă la foc iute și se adaugă o lingură de zeamă de lămâie. TRANDAFIRI DIN ZAHAR 800 g zahăr, 300 g apă și 30 g oțet. Se face un sirop fiert până face bășici. Se dă deoparte, se pune culoare, apoi se răstoarnă pe
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
opăresc, ținându-le timp de zece minute, după care se clătesc în apă rece și se repetă operația de 4-5 ori. Se așează vasul cu apă și zahăr la foc încet, până se topește zahărul, apoi se dă la foc iute. Când siropul este legat, se adaugă vanilia, se dă la o parte, se pun nucile curățate, se lasă să stea timp de zece minute, apoi se pune iar la foc și se adaugă lămâia. Se spumuiește, iar atunci când siropul este
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
de aspirină pisată, punem în sticlă, după care sigilăm și dăm la cămară. SIROP DE ZMEURA FIERT 1 l de suc de zmeură, 1 kg zahăr Sucul de zmeură se pune la fiert cu zahărul. Lăsăm să fiarbă la foc iute timp de douăzeci de minute, după care adăugăm zeama de la o jumătate de lămâie. Dăm vasul la răcorit, apoi turnăm siropul în sticle, le legăm bine și le dăm la cămară. SIROP DE ZMEURA NEFIERT (CU ZAHAR) 1 l de
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
hrană și resurse materiale acumulate sunt distribuite într-un mod radical schimbat. Potrivit lui Lenski "puterea va determina distribuția a aproape întregului surplus de bunuri". În lupta puternică pentru surplusul de resurse, unii oameni vor fi mai competitivi, mai puternici, mai iuți și chiar mai vicleni. Rezultatul, altfel sugerat de abordarea conflictualistă, este distribuția inechitabilă a resurselor, inegalitățile fiind substanțiale în societățile agricole și în cele industriale la începutul dezvoltării acestora. Lenski recunoaște că unele inegalități pot fi funcționale pentru societate, dar
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
într-un an."170 O altă credință populară împarte "vânturile" în funcție de anotimpuri și de lunile anului: "Vânturi sunt 12, câte luni în an atâtea vânturi, fiecare lună își are vântul ei"; Vântul de mart e vânt tânăr, cu furtune, vânt iute, vânt ce arată primăvara. Vântul de aprilie e și el vânt tânăr, vânt de mugur. El este ca să împăneze codrul, pomătul. El curăță totul. În aprilie te simți, așa de ușor și de sănătos, parcă ai zbura! Vântul de mai
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
într-un râu sau într-o altă apă din apropiere, fără să-l vadă nimeni, pentru a se curăța de toate bolile și răutățile, de "aruncături" și "făcături" și pentru a fi feriți de boli tot anul și să fie "iuți, sprinteni, ușori, harnici, sănătoși și iubiți", iar fetele își fac și de ursită, rostind următorul descântec: "Duminică dimineață / M-am sculat, / Duminică dimineață / M-am suliminicat ( Și m-am dus la o apă / Mândră și curată, / Care curge din crierul
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
realitatea, după chip și asemănare umană, rostuirea vieții realizându-se în deplină concordanță cu viața de apoi: "Astăzi te bocesc în glumă, / Da vine moartea din urmă / Vine și moartea din urmă, / Că oriunde te-ai ascunde, / Te găsește moartea iute; Cât de frumos te-ai purta, / De moarte nu poți scăpa; Că vine moartea făr-de veste, / Fără milă te răpește. Câte rude sî-n pământ / Toate moartea le-a răpit; / Și pe câți i-am îngropat / Pe toți moarte i-a
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
când piața și banii devin marile priorități, când rivalitățile se înmulțesc, oamenii se simt expuși, amenințați, vulnerabili. Cu sentimentul neputinței, ei își dau seama că nu pot face față singuri pentru mult timp (și la nivel satisfăcător) acestor timpuri imprevizibile, iuți, presante, exigente, amenințătoare și amețitoare. Așa încât, cei mai mulți preferă să se asocieze, să se alăture, să găsească valențe și preocupări, situații care să-i apropie de ceilalți, pentru a fi și a lucra împreună. În felul acesta nu întotdeauna în cunoștință
by Gabriel Albu [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
broaștei, spălată și pisată, de 2-3 ori pe zi, ultima seara, la culcare. Consum de hrană ușoară, mai mult ciorbă făcută din orz pisat și verdețuri care "priesc" stomacului, cu sare puțină sau fără sare, mai ales. Ceai din ardei iuți sau piper negru, cât se poate mai fierbinte, În care se adaugă suc de portocale și de lâmâie. Ceai din orz cu miere de albine. După răcire, se adaugă suc de la o lămâie la o cană. Se Înfășoară picioarele cu
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
secreție apoasă persisitentă, care apare din cauza răcelii, a timpului friguros și a umezelii reci. " Tratamente populare Inhalații cu fum de făină de porumb, de coji de ceapă, coji de usturoi puse pe cărbuni; cu semințe de busuioc aprinse, cu ardei iute, flori de bujor roșu, flori de cimbru de grădină, cu sămânță de cânepă, cu cotoare uscate de mărar, cu putregai de răchită, cu fum de tămâie, cu tutun. Inhalații de aburi de la pietrele de râu Înfierbântate În foc, peste care
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
de gherghină, frunze de leuștean, de mentă, de nalbă, din semințe de ovăz, flori de mușețel, de salcâm, de soc, din petale de trandafir, flori de tei sau de trifoi alb, ciuboțica cucului, ienupăr. Consum de vin fiert cu ardei iute, piper negru sau scorțișoară, Îndulcit cu zahăr; de rachiu amestecat cu gălbenuș de ou sau cu untură de pasăre; de terci fierbinte din făină de porumb și hrean ras, amestecat cu oțet. Consum de usturoi, de 3 ori pe zi
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
pierderea cunoștinței, dureri mari de cap, musculare, somnolență, pete negre-vineții pe piele, buze și limbă umflate, căderea părului. Se Înfășoară bolnavul În cearceafuri Înmuiate În apă rece, stropite cu oțet, cu rachiu, cu spirt, cu chișleag, cu țuică și ardei iuți sau piper negru. Băi cu apă rece, de mai multe ori pe zi. Oblojeli cu cartofi cruzi pisați și oțet sau cu rădăcini de leuștean pisate și stropite cu oțet. Fumigații și inhalații cu aburi de pe pietre albe de râu
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
care pot fi asociate cu migrene, stare de slăbiciune, apatie și puls accelerat. Copii se plîng, la Început, că sunt obosiți și somnoroși. Tratamente populare Gargară cu ceai de smirnă, la care se adaugă un vârf de cuțit de ardei iute. Se aplică apoi o cataplasmă fierbinte pe gât, urmată de o compresă rece. Ceai din frunze de zmeur roșu. Consum de suc neîndulcit de ananas. Ceai din trifoi roșu, ștevie creață, obligeană. Regim alimentar bazat exclusiv pe lichide, În special
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
albine, lapte fiert cu grăsime de gâscă, țuică fierbinte cu zahăr, zeamă de pere fierte, ceai de roșcove cu stafide și cu smochine. Ceai de iederă, de limba vecinei, de spin albastru, fiertură de pătlagină În vin, vin și ardei iute sau piper negru, ceai de pătrunjel roșu, ou crud amestecat cu lapte și untură de gâscă. Legători la găt și piept cu tărâțe de grâu fierte, cu cânepă pisată muiată În apă călduță, cu balegă de vacă Încălzită, cu hoștină
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]