2,397 matches
-
Ca s-o spun pe cea dreaptă, îmi este din ce în ce mai greu să accept și să cred că stânga românească poate să-și tragă seva din Cartierul Primăverii. Un program social-democrat, ieșit din vilele acestui cartier, are tot atâția sorți de izbândă cât încercare de a condamna comunismul de către unul pe care-l cheamă Vladimir, dar pe care ar fi trebuit să-l cheme Itzik de Tismana. Când domnul Iliescu a simțit că stânga pesedistă o ia hăisa, a propus realizarea unui
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
urnească pe Rozin, până ce Ciacâru n-a făcut pe el. Poftiți, poftiți domnule jurnalist, care pupați în fund pe toți potentații zilei pentru bacșiș, poftiți! Bucuros de reușită, domnul Rozin s-a urcat triumfător la locul său. După ce a savurat izbânda de unul singur, a venit lângă mine și mi-a zis cu un ton de intimitate: Domnule Maxim, vreau să-ți spun o poveste. Spuneți domnule Rozin, dar să nu fie cu evrei! Ba, cu evrei și cu creștini! Așa
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
să le amintească permanent tuturor că arta și literatura nu sînt altceva decît manifestările națiunii. Este datoria sa morală să aibă grijă ca acestea să rămînă așa, deoarece numai răufăcătorii cutează să ignore aceste reguli. În opera sa, istoricul relatează izbînzile și nenorocirile din trecutul națiunii lui, și, grație acestui fapt, se transformă într-un fel de "strămoș". Astfel încît este datoria lui să se pronunțe asupra alternativelor curente. Făcînd acest lucru, el nu-și depășește sarcinile, ci mai curînd le
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
pecetluită. După breșa reușită de trupele germane, Iorga întreba: "la ce s-ar putea aștepta omenirea" după o victorie a totalitarismului. "O "Nouă Ordine" a lanțurilor?" "Vor fi ei în stare (...) să mențină omenirea în stare de sclavie?" O asemenea izbîndă părea tot mai probabilă o dată cu trecerea timpului. Pe măsură ce tragedia Occidentului creștin se intensifica, Iorga a scris un editorial intitulat Rugăciune. Îngrozit de distrugerea civilizației europene, el întreba: Cine ar putea oare accepta înrobirea propriei lui națiuni și pe cea a
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
Nitchidorf Cultură, Lovin Astra, Petrian Muncitoresc, Plopi Recas, Recas Pavlov, Sannicolaul Mare Victoria, Sannicolaul Mare Sport, Secusigiu Olympia, Teremia Mare Cultură, Tomnatic Scală, Comosul Mic Victoria, Peciul Nou Județul Vlasca Europa, Giurgiu Modern, Giurgiu Țăranu, Giurgiu Județul Vaslui Teatrul județean (Izbândă), Vaslui Județul Vâlcea Adriani, R. Vâlcea 30 Decembrie, R. Vâlcea 23 August, Drăgășani -------
DECRET nr. 303 din 3 noiembrie 1948 pentru naţionalizarea industriei cinematografice şi reglementarea comerţului cu produse cinematografice*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/128721_a_130050]
-
Dar ce-o fi făcut blestematul ăla de Ion, cocoane?” (I.L. Caragiale, I, p. 394), „Ori de nu - cui ce-i aduce? - Poezie - sărăcie!” (M. Eminescu, I, p. 49), complement corelativ (sociativ): Cu cine ai fost la mare? și atribut: „Izbânzile cui n-au căzut?/ Și inima cui n-a tăcut?” (L. Blaga, p. 165) Pronumele al câtelea și câte câți realizează frecvent funcția sintactică de complement predicativ: Al câtelea ai trecut linia de sosire?, Câte câți vom pleca? Poziția de
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
realizează printr-un verb performativ (a ordona, a porunci etc.), enunțul însuși are carater performativ: Îți ordon să arunci podul acesta în aer. În funcție de implicarea afectivă a subiectului vorbitor, enunțurile imperative sunt: • obiective (neutre): „Nu spera când vezi mișeii / La izbândă făcând punte.” (M. Eminescu) „Nu voi mormânt bogat, / Cântare și flamuri Ci-mi împletiți un pat / Din tinere ramuri.” (M. Eminescu) • subiective (exclamative): „...Da ce vrei, mări, Cătălin? Ia dut’ de-ți vezi de treabă!” (M. Eminescu) Sub aspect structural
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
locuțiuni conjuncționale): deși, de, să, și să, (și) fără (ca) să, măcar că (să, de), cu toate că, chiar dacă (de, să), chiar când, fie că: „Nu sunt aceiași actorii, deși piesele sunt altele?” (M. Eminescu, P.L., 65) „Nu spera când vezi mișeii / La izbândă făcând frunte, Te-or întrece nătărăii, / De ai fi cu stea în frunte.” (M. Eminescu, I, 196) „Și străin să fi fost, tot ai fi înțeles puterea acelei mulțimi cu capetele plecate.” (E.Barbu, 168), „Ce este ratarea? Cred că
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
M. Eminescu, P.L., 41), „În adevăr acela e Antim Ivireanul tipograful, care, sub Șerban Cantacuzino, așează mai întâi teascurile sale în mânăstirea Snagovului...” (Al. Odobescu, 135), „Pe măsură ce înaintezi în emoție, te apropii și de sfârșitul ei.” (O. Paler, Viața..., 25) „Izbânzile cui n-au căzut? / și inima cui n-a tăcut?” (L. Blaga, 165) „Nu știu. Văd, însă, că înghițirea unuia nu ajută altuia.” (G. Călinescu, C.O., 12), „Unii tac din înțelepciune, alții tac din prostie; orișicum, tăcerea lor... vorbește
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
Jurnalul literar, apoi prin alcătuirea și tipărirea culegerilor cu același generic, iar din 1992 și ca editor atestat, în fruntea Editurii „Aristarc”, pe care ați inițiat-o și o conduceți. Alături de ediția anastatică a celebrei Istorii călinesciane, care sunt celelalte izbânzi ale acesteia? Am publicat câteva zeci de titluri, încercând să încurajez nume din zonă și cărți despre această zonă, cu poeme, proză, eseuri, memorialistică, studii științifice, dicționare, monografii. O carte de succes, în premieră absolută: Umbre și lumini de Maria
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
e vinul de Cotnari. * Când o să-ți fie sufletul amar, Sătul de-atâta bine și nebine, Peste nimicul focului din tine Să torni o picătură de Cotnar! Când o să fie pace la hotar, Sau va veni urgie peste țară. Pentru izbândă, soartă sau povară Să guști o picătură de Cotnar! Când o să dai cu cel din urmă zar Și alte lumi se vor ivi în cale, La masa adevărurilor tale S-aduci și-o picătură de Cotnar! MIHAI OGRINJI ȘI IOAN
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
imensă și aproape himerică pentru vremea lui de a înfăptui victoria ființei naturale a omului asupra unei societăți artificiale. Redusă la dimensiunea spațiului său biologic, tentativa s-a soldat cu un eșec, dar în lumina perspectivei istorice ea este o izbîndă."3 Concepția sa filosofică structurată în jurul opoziției dintre natură și civilizația care corupe individul constă în îndemnul de a ne reîntoarce la natură, singura care poate restitui bunătatea primordială a omului. În literatură, Rousseau a inaugurat "tema contemplării melancolice și
Paradigma Rousseau și educația contemporană by IZABELA NICOLETA DINU [Corola-publishinghouse/Science/974_a_2482]
-
dar, pentru o ureche atentă, răsună de lamentații și de chemării. "Ca un general după ceasul bătăliei, cînd străbate cîmpul lipsit de viață, acoperit cu leșuri ale vrăjmașilor deopotrivă cu ale propriilor luptători, Rousseau pare să se cutremure de prețul izbînzii și să nu mai știe dacă a învins. El își proclamă convingerile cu speranța sfioasă că, în cele din urmă, tot repetîndu-le, se va lăsa convins. Și tocmai dramatica lui incertitudine, contrapunctul dintre sentința răspicată și surdele întrebări, ni-l
Paradigma Rousseau și educația contemporană by IZABELA NICOLETA DINU [Corola-publishinghouse/Science/974_a_2482]
-
întâmplă deoarece trăsăturile profunde ale omului, care nu se schimbă prin învățare, se combină pentru a da naștere la forțe formidabil de puternice care dau coerență și direcție istoriei. Pe termen lung, acțiunea împotriva acestor forțe nu are sorți de izbândă. Între trăsăturile menționate, capacitatea omului de a dori și a raționa, incapacitatea de a cunoaște viitorul și, în sfârșit, Tymos-ul (spiritualitatea) din care rezultă dorința omului de a fi respectat, nu se vor schimba niciodată". Lucian Croitoru, Sfârșitul reglementării și
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
pentru societatea românească. Aceeași convingere o împărtășea și R.G. Colquehuon, care consemna, la 19 august 1856, numărul mare al pledoariilor pentru aducerea la tronul Principatelor a reprezentantului unei dinastii străine, dar și numele unui candidat intern cu șanse mari de izbândă: Ion Ghica 241. Tot acum o mare parte a elitei politice românești, deși se afla în exil, desfășura o intensă propagandă în favoarea unirii și a prințului străin. În acest sens, Grigore Alexandru Ghica scria un memoriu pe care-l trimitea
România la răscruce by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
omuleț... electriza. Nicolae Dunăreanu, venit la Ismail din Vechiul Regat, Întâmpină În 1918 greutăți enorme În deschiderea unei școli românești dat fiind opunerea vechilor cadre rusofone și chiar a elevilor... Dar cu sufletul de adevărat român punând tot sufletul pentru izbânda cauzei românești În orașul port din sudul Basarabiei, a fost părintele Cristea, profesorul de muzică.” Mai departe, profesorul Dunăreanu Îl descrie pe pr. Cristea În mijlocul elevelor lui. Era personificarea unui crez, a unei izbânzi de mai bine de un veac
Refugiaţi basarabeni apostoli ai neamului românesc by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91599_a_93564]
-
adevărat român punând tot sufletul pentru izbânda cauzei românești În orașul port din sudul Basarabiei, a fost părintele Cristea, profesorul de muzică.” Mai departe, profesorul Dunăreanu Îl descrie pe pr. Cristea În mijlocul elevelor lui. Era personificarea unui crez, a unei izbânzi de mai bine de un veac pe pământul Basarabiei dezrobite. Modest... blând, uita de persoana lui când era vorba de a-și pune personalitatea În serviciul școalei și a neamului. Rezultatele activității sale au fust apreciate de Regele Carol al
Refugiaţi basarabeni apostoli ai neamului românesc by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91599_a_93564]
-
mareșal este datată și localizată: în partea stângă apare locația și data: București, 14 iunie 1930, iar în dreapta, este semnătura olografă a regelui Carol al II-lea. Conținutul Cărții de mareșal a lui Constantin Prezan: ,,Oastea românească pornită pe căile izbândei de către regele întregitor de neam, Ferdinand I-ul a fost călăuzită pe câmpurile de bătălie, în grele și hotărâtoare momente, de căpetenii care, prin bărbăția și virtuțile lor au adus la îndeplinire porunca nestrămutată a poporului românesc. Printre aceștia, cronicile
Mareșalul Constantin Prezan mereu la datorie by Lucica Vargan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1654_a_3108]
-
prin priceperea și hotărârea domniei tale s-au putut stăpâni și învinge împrejurările tragice din iarna anului 1916 și primăvara anului 1917, iar din încercatele armate române a răsărit acea minunată oaste, care a câștigat victoria de la Mărăști și memorabila izbândă de la Mărășești, încheind mai apoi, epopeea neamului prin victoria de la Tisa. Pentru marile însușiri ostășești și faptele mărețe cu cari ai împodobit izbânda noastră națională, te înalț la RANGUL DE MAREȘAL Drept care îți înmânez acum spre cinstirea oștirei și răsplata
Mareșalul Constantin Prezan mereu la datorie by Lucica Vargan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1654_a_3108]
-
din încercatele armate române a răsărit acea minunată oaste, care a câștigat victoria de la Mărăști și memorabila izbândă de la Mărășești, încheind mai apoi, epopeea neamului prin victoria de la Tisa. Pentru marile însușiri ostășești și faptele mărețe cu cari ai împodobit izbânda noastră națională, te înalț la RANGUL DE MAREȘAL Drept care îți înmânez acum spre cinstirea oștirei și răsplata personală însemnele acestei înalte demnități. “ București, 14 iunie 1930 Carol Cartea de mareșal evidențiază vocația militară a lui Constantin Prezan care și-a
Mareșalul Constantin Prezan mereu la datorie by Lucica Vargan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1654_a_3108]
-
Apreciind aceste calități ale militarilor Diviziei 15 infanterie, generalul Prezan a citat, prin Ordin de zi, pe ostași și ofițeri: ,,Divizia 15, de la comandant și până la soldat, zilnic, timp de 10 zile, a susținut lupte contra unui vrăjmaș în plină izbândă și mult superior în număr, a rezistat cu avânt fără seamăn, demn de admirația tuturor și vitejia strămoșească...Eroismul și disprețul morții, dovedite cu prisosință, îi dă dreptul la admirațiunea și recunoștința mea”. Bătăliile de la Oituz au dovedit calitățile ostașilor
Mareșalul Constantin Prezan mereu la datorie by Lucica Vargan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1654_a_3109]
-
2/5-comandant, general Socec și 9/15- comandant, generalul Scărișoreanu. „Planul bătăliei comporta mari riscuri. Se conta însă pe secretul desăvârșit al operațiilor care trebuiau mascate de mișcările trupelor de cavalerie și de rapeziciunea atacului, care trebuia să ne dea izbânda, mai nainte ca inamicul să-și fi dat seama de sensul manevrelor noastre’’. Ofensiva de ansamblu a fost amânată cu o zi datorită neprimirii la timp către Diviziile 2/5, 2 cavalerie a Ordinului de acțiune. Această situație este precizată
Mareșalul Constantin Prezan mereu la datorie by Lucica Vargan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1654_a_3109]
-
de norii negri ai sărăciei. Acolo, copiii nu știu să zâmbească. Sau încearcă să învețe să zâmbească. - Când am încercat să ne apropiem de lumea acelui sat - poves- tește Christiane - am crezut că tentativa noastră nu va avea sorți de izbândă. Copiii, mai ales, fugeau de noi, unii plângând a spai-mă chiar. - Dar de ce fugeau? - Ei nu mai văzuseră oa- meni cu pielea albă. Cine știe ce s-a petrecut în mințile lor... Mi-au trebuit câteva zile până ce, cu
ALTE ?NT?MPL?RI LA APA CORR?ZE by VASILE FILIP () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83173_a_84498]
-
prindă contur 34. Departe de a fi cuvinte goale, discursul lui Tudoran aducea în prim-plan nevoia ca la nivelul societății să se producă o alianță reală între intelectuali și muncitori, singura care ar fi putut să aibe șanse de izbândă în lupta cu puterea comunistă. Iar succesul Solidariății poloneze era deja un exemplu în acest sens. Tema necesității unei coeziuni la nivelul societății va fi reluată câțiva ani mai târziu de scriitorul ieșean Dan Petrescu. Într-un context politic internațional
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
la sentimentele sale personale 30. El îndrăznește să-i spună lui Dumnezeu: Au fi-vei tu pentru mine ca un izvor amăgitor, și ca o apă înșelătoare?" (15: 18). Ca și Iov, el întreabă: "Pentru ce calea necredincioșilor este cu izbândă și pentru ce toți călcătorii de lege sunt în fericire?" (12: 1). El vrea să înțeleagă căile Domnului 31. Totuși, în ciuda catastrofelor pe care le prezice și care se adeveresc, Ieremia nu-și pierde încrederea în răscumpărare, chiar într-o
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]