1,912 matches
-
exact poziția socială, ci îi îndeamnă pe toți cei suprimați pe nedrept în societate să ia o poziție fermă, prin exprimarea directă a voinței și a dorințelor. și în Povestirea răzeșului surprindem dorința femeilor de a fi libere: „Femeile duc jugul anevoie/ și nu se vor robite nimănui/ Cât despre noi bărbații, nu mai spui...”95. Se intră astfel în opoziție cu ceea ce surprinsese economul în istorisirea sa, subliniindu-se ideea că cele două sexe au aspirații comune, sunt asemănătoare din
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
masculine, părerea ei nu contează, mariajul devine pentru tânără, de la început, un supliciu, fiind nevoită să-și părăsească țara, părinții, pe toți cei apropiați. Constanța își cunoaște foarte bine statutul, dovadă definiția feminității pe care o oferă: „Femeia-i pentru jug și chin croită/ și spre a fi de soțul ei strunită.” 753. Singura salvare o găsește numai în religie. Remarcabilă este forța cu care reușește să se controleze, să își accepte soarta ingrată: „Ea cată suferința să-și supună/ și
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
firesc să fie o etapă a înțelepciunii și a echilibrului. Descrierea mariajului, perceput ca o stare de grație în comparație cu celibatul, prin prisma opiniilor personale ale lui Ianuarie, devine de-a dreptul hilară: „Pe câtă vreme omul însurat/ Acasă huzurește cumpătat/ Încovoiat sub jugul căsniciei;/ și plin, pe drept cuvânt, de bucurie-i...”880 Imaginea idilică a rolului femeii nu este lipsită de nota ironică a naratorului care ridiculizează din interior și minează cu sarcasm tot ceea ce Ianuarie încearcă să impună ca fiind perfect
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
se lipesc de pământ, pentru sufletele celor adormiți "fără lumină" 264. Dacă omul bolnav se chinuiește și nu poate muri, atunci "se așează pe pământ", cu fața spre răsărit (în Transilvania, Moldova și Țara Românească) 265 sau "se pune un jug sau o bucată de jug sub cap, sub perna pe care zace" (Bucovina) 266. După ce și-a dat duhul, se deschid ușile și ferestrele odăii, "ca să aibă pe unde ieși moartea cu sufletul" 267. Potrivit unei legende bogomilice, pământul s-
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
sufletele celor adormiți "fără lumină" 264. Dacă omul bolnav se chinuiește și nu poate muri, atunci "se așează pe pământ", cu fața spre răsărit (în Transilvania, Moldova și Țara Românească) 265 sau "se pune un jug sau o bucată de jug sub cap, sub perna pe care zace" (Bucovina) 266. După ce și-a dat duhul, se deschid ușile și ferestrele odăii, "ca să aibă pe unde ieși moartea cu sufletul" 267. Potrivit unei legende bogomilice, pământul s-a făcut din "turtița" pe
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
Unde lucra mândra mea. / Tu să-i spui, cuce, așa: / Ca să-și vândă rochița, / Să-mi descuie temnița; Să-și vândă mărgelele, / Să-mi deschidă fierele; Să-și vândă mândra și șalul, / Să-mi deschidă cremănarul; / Să vândă boii din jug, / Să-mi dea drumul să mă duc, / Să mă duc în țări străine, / Unde nu cunosc pe nime, / Numai frunza și iarba, / Care-i pe toată lumea."309 Complementaritatea vorbire directă vorbire indirectă, din cadrul discursului poetic, învestește cucul cu puteri justițiare
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
gospodare, / Și te uită la vite! În ograda ta Dumnezeu te-a dăruit: / Văcuța a fătat, / A fătat doi tăurași, / Tăurași cu cornițe de aur. / Și ce nume le dăm? Unuia Corn de aur, / Celuilalt Corn de argint. / Peste coarne juguri de aramă, / Peste juguri, hățuri de alamă. / Și poruncim să faci juguri, / Să mergem să arăm ogorul; / Au plecat, au arat, / Prima brazdă au răsturnat, / Au scos un bolovan de aur! / Au mai răsturnat o brazdă / Și-au scos un
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
la vite! În ograda ta Dumnezeu te-a dăruit: / Văcuța a fătat, / A fătat doi tăurași, / Tăurași cu cornițe de aur. / Și ce nume le dăm? Unuia Corn de aur, / Celuilalt Corn de argint. / Peste coarne juguri de aramă, / Peste juguri, hățuri de alamă. / Și poruncim să faci juguri, / Să mergem să arăm ogorul; / Au plecat, au arat, / Prima brazdă au răsturnat, / Au scos un bolovan de aur! / Au mai răsturnat o brazdă / Și-au scos un bolovan de argint! / Și
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
dăruit: / Văcuța a fătat, / A fătat doi tăurași, / Tăurași cu cornițe de aur. / Și ce nume le dăm? Unuia Corn de aur, / Celuilalt Corn de argint. / Peste coarne juguri de aramă, / Peste juguri, hățuri de alamă. / Și poruncim să faci juguri, / Să mergem să arăm ogorul; / Au plecat, au arat, / Prima brazdă au răsturnat, / Au scos un bolovan de aur! / Au mai răsturnat o brazdă / Și-au scos un bolovan de argint! / Și ce-o să facem cu acesta? / Îl ducem la
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
să mă căsătoresc. Motivele nu le voi dezvălui. M-am rugat adesea lui Dumnezeu ca să îmi dea înțelepciunea necesară să fac acest lucru, însă nu am fost în stare să o dobândesc[...]. Temperamentul meu este un dușman mortal pentru acest jug, pe care nu am să îl accept, nici dacă drept răsplată pentru acest lucru aș ajunge stăpâna lumii. Ce crimă au comis femeile pentru a fi condamnate la această aspră obligație, care constă fie în a fi întemnițate întreaga lor
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
încrâncenarea cu care a urmat sfaturile lui Richelieu. A urmat un drum„drept“ fără să se abată de la traseul politic impus de cardinal. Însă contemporanii săi ne transmit, pe calea memoriilor oficiale și apocrife că regele s-a plecat sub jugul cardinalului, față de care nutrea sentimente contradictorii. Din sursele memorialistice aflăm că Ludovic al XIII-lea l-a invidiat și s-a temut de cardinal. Prima care are curajul să afirme acest lucru este doamna de Motteville care punctează această aversiune
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
afirme acest lucru este doamna de Motteville care punctează această aversiune:„nu 96 putea să trăiască cu el, dar nici fără de el“. Un alt contemporan, François al VI-lea, duce de La Rochefoucauld, prinț de Marcillac, susținea că regele„a dus jugul cu greu“„,l-a urât pe Richelieu“ și că„niciodată nu a încetat să se supună voinței cardinalului“. Marchizul de Montglat dă dovadă de superficialitate și părtinire atunci când susține în lucrările sale memorialistice că Ludovic, deși le-a asigurat pe
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
sunt atribuite, să ne distingem în secolele viitoare printr-o viață care ne va face să trăim etern»“. Desigur, ar fi fost o sinucidere socială să exprimi aceste gânduri în public. Puținele femei care au încercat să se elibereze de jugul impus de societate au fost privite ca fiind excentrice și au fost excluse din anturajul nobililor. Singura metodă de exprimare a personalității și inteligenței feminine era prin intermediul saloanelor culturale. Salonul francez al secolului al XVII-lea a debutat ca un
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
însărcinat cu funcția de director - I.C. Pastia, avocat și agricultor. Scopul gazetei - spune redacția - „se va vedea din cuprinsul ei” dar îl spune și direct: „să arătă m părerile noastre, să cerem cu insistență suprimarea Legii meseriilor, care ca un jug apasă asupra grumazilor noștri, să dăm de gol toate meschinăriile politice ce se fac pe seama noast ră...” „Punerea în aplicare a actualei legi a meseriilor au fost amendați peste 200 meseriași cu amendă care se ridică între 80 și 1
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
și țară, punându‐ se în slujba boierimii, ei vor să lovească în interior populația țării. Să ne răpească puținele libertăți, să ne facă să strângem și mai mult c ureaua și în locul deplinei dezvoltări, a independenței naționale, să ne pună jugul imperialismului hitlerist și al revizionismului hortist. Aceasta n‐o vrem noi, n‐o vor antifasciștii, n‐o vrea poporul întreg. Și n‐au vrut‐ o și nici nu o vor cei peste 1500 de antifasciști care zac în temnițele țării
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
rutină, care de obicei ne controlează reflexele, se relaxează și suntem mai în măsură să per-cepem posibilitățile, să construim scenarii inedite, să rezolvăm enigmele care ne preocupă de câtva timp. Plimbarea are un efect similar: gândurile noastre vagabondează, eliberate de jugul unei logici prestabilite, iar soluția poate să apară brusc, ase-menea descoperirii lui Arhimede în timp ce făcea baie. Circumscrierea problemei și definirea mizei Valorile se exprimă întotdeauna intr-un context definit de o problemă, care, la rândul său, a creat o miză
by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
Acest eu vrea mai întâi să se cunoască. Această căutare e o preocupare majoră, mai ales printre cei tineri. Chiar și mulți adulți, mai ales femeile, au avut deodată senzația în anii '60 și '70 că erau strânși într-un jug al datoriilor, regulilor și renunțărilor și că nu trăiseră pentru ei. Acest curent individualist este, la început, prezent în mediile mai instruite, mai înstărite, mai bine echipate pentru a reflecta asupra sinelui. Dar, răspândindu-se, dorința de a fi tu
by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
observație care continuă să uimească și astăzi: "E cu adevărat surprinzător (și totuși ceva atît de obișnuit, încît ar trebui mai curînd să plîngem decît să fim surprinși !) să vezi milioane și milioane de oameni cu capul plecat, supuși unui jug deplorabil, și nu fiindcă sunt constrînși de o forță majoră, ci pentru că sunt fascinați și, ca să spunem așa, vrăjiți de un singur om, unul de care n-ar trebui să le fie frică pentru că e unul singur și nici să
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]
-
nevoie; el se autodistruge dacă țara nu i se închină (...) Poporul e cel care se pleacă și-și pune singur gîtul în laț: putînd să aleagă între a fi supus și a fi liber, el renunță la libertate și alege jugul, consimte la propria înlănțuire sau chiar o urmărește (...). Am impresia că dacă oamenii disprețuiesc ceva, aceea e doar libertatea, din moment ce dacă ar dori-o, ar avea-o: de parcă, fiind prea ușor de cucerit, ar refuza să o cucerească.". La ce
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]
-
număr de „invalidați” le fel ca la referendumul pentru demiterea președintelui! Cât bine a făcut această aderare, cât rău, cât de bine sau de rău a fost făcută, începe să se vadă, acum când am străbătut peste cinci ani de „jug” hunional european. Amestecul tot mai evident în problemele acute ale României, cu toate protestele opiniei publice din țară, venite atât din mediul privat cât și din cel public, demonstrează, fără nici un dubiu, prestigiul de care se bucură această patrie a
AMERIC?INII, HUNIUNEA EUROPEAN? ?I POPEYE MARINARUL by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Science/84039_a_85364]
-
a pus problema că și cei din propriul partid ai putea să-i ureze vânt din pupa și să-l urce pe vasul suspendării definitive. În staff-ul Partidului Democrat-Liberal sunt și oameni cu coloană vertebrală, care nu pot suporta jugul băsescian. Cu siguranță, aceștia vor forma aripa dizidentă și vor pregăti rebeliune împotriva unui om care a întinat imaginea formațiunii politice și a lor. Deocamdată aripa dură reprezentată de Udrea, Blaga, Videanu și Boc, încă se mai menține în frunte
AMERIC?INII, HUNIUNEA EUROPEAN? ?I POPEYE MARINARUL by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Science/84039_a_85364]
-
nivelul producerii operei; 2) nivelul operei ca atare, ca obiect produs spre a fi consumat; 3) nivelul la care este consumat obiectul produs care este opera". Este convinsă și argumentează că nu are consistență o afirmație gen: Artistul trage la jug alături de hazard (Dubuffet), pentru că nu-i posibilă o operă în absența conștiinței artistice: "Numai o conștiință artistică poate sesiza hazardul ca dar și sursă nesecată și înnoitoare de operă, hazardul în sine neavînd, evident, nici un fel de calitate artistică. Pentru
[Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
relațiilor ruso-române a lui Nicolae Iorga, "aducea scrisori de la Țar, cuprinzînd propuneri politice - o "cerere de ajutor" sub formă "de a vă afla"", spune Țarul, "sub mîna noastră prea înaltă, cea a unui domn creștin și de a scăpa de jugul musulmanilor" - răspunse trimițînd în 1662, ambasadori oficiali, cu drept de a încheia un tratat, Mitropolitul Ghideon și logofătul Grigore Neniul, care au dus cu ei și "un mic dar al artei noastre". În misiunea lor au fost ajutați de Patriarhul
[Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
Basarabia întreagă ni se cuvine, căci e pămînt drept al nostru și cucerit cu plugul, apărat cu arma a fost de la începutul veacului al patrusprezecelea încă și pînă în veacul al nouăsprezecelea. Mandatarul Europei vine să mîntuie popoarele creștine de sub jugul turcesc și începe prin a-și anexa o parte a unui pămînt stăpînit de creștini, în care nu-i vorba de jug turcesc? Ciudată mîntuire într-adevăr. Cuvîntul nostru este: De bună voie niciodată, cu sila și mai puțin". Și
[Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
veacului al patrusprezecelea încă și pînă în veacul al nouăsprezecelea. Mandatarul Europei vine să mîntuie popoarele creștine de sub jugul turcesc și începe prin a-și anexa o parte a unui pămînt stăpînit de creștini, în care nu-i vorba de jug turcesc? Ciudată mîntuire într-adevăr. Cuvîntul nostru este: De bună voie niciodată, cu sila și mai puțin". Și tot aici citim o atenționare la care, de ar fi luat seama cei care au votat acceptarea fără luptă a ultimatumului sovietic
[Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]